1,049 matches
-
omogenizare în următorii trei mii de ani, a decretat: “Cînd e vorba de așa și pe dincolo ... ăăă ... ” Newton, care stă mai încolo, mai la deal, adică la mal, ne-a spus că lumina este culoare și văgăunenii s-au tăvălit de rîs. Și ce-ai vrea tu, Newtonene, să-l luminăm? Dom' colonel avea o părere personală despre savarină. Numai părintele s-a retras tiptil din această dispută, susținînd că el are deja un “obiect al muncii”, care îi răpește
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN CAP 15-18 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 412 din 16 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345060_a_346389]
-
sac ce ținea loc de ușă a colibei și ținând în mână, pe o bucată de ziar, trei sarmale pe care nu se îndurase să le dea la câine, îl implora pe Bibănel să-i spună de ce n-o mai tăvălea Gligore al ei așa cum o făcea în urmă cu doi ani când se luaseră... Bibănel mestecă sarmalele cu un aer de ascet în plină transă apoi rosti cu vocea părintelui Ghelasie: - Deschisu-s-au porțile iadului iar păcatele cele negre
SFÂNTU BIBĂNEL PROFETUL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 2133 din 02 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340452_a_341781]
-
care mi-a tulburat existența cu aripile grațioase ale gîndirii sale poetice! Pentru că ce sens are existența noastră? Și Eugen DORCESCU revigorează gîndirea și, mai încolo, o să vedeți cum se ancorează în golful primitor, plin de candoare, al poeziei! Mă tăvălește-n brazde, ca pe-o grapă, un demon, cu pulpanele de apă... Ș i de aici începe discursul poetic, de la un izvor etern ca visul îngerilor: Copacii înfloriți pî nă la poale Sub revărsări de soare și azur, Cu păsări
IOAN LILA, CRONICĂ LA VOLUMUL ”111 POEZII” DE EUGEN DORCESCU de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/340541_a_341870]
-
-astea! Mai bine bem o bere. - Io cred că pun flexu’ pă el și facem un grătar! Dă-l în...doamne-iartă-mă, de cort! - Mioara, dă-l mai tare pe Nea Dolănescu... Printe râsete amestecate cu invidie (un soi de milă tăvălită prin nițel respect), am ratat mișcarea de magician prin care, la moment, scheletronul de bauxită s-a transformat într-un edificiu mai impunător decât casa poporului! „Ici, ni, san, și”...și gata mausoleul. Ai dracu’ coreenii ăștia, curat japonezi! Era
Vrăjitorul din OZN sau cum a dispărut din senin un cort plin cu coreeni din Vama Veche () [Corola-blog/BlogPost/338443_a_339772]
-
braț și ne ducea în adăpost - orice altă cameră, unde blocam ușa și deschideam ferestrele. În UK, primul terorist a fost ăsta micu'. Suflet egocentrist de român, plămâni englezești, urla după atenție. Ziua îl scoteam cu orele la plimbare, îl tăvăleam pe iarba din parcuri, ca să poată dormi vecinii noaptea. Eu sterilizam sticle de lapte, mânca câte puțin, din jumătate în jumătate de oră. Până la 8 ani a ținut la siluetă. Într-una din zile, cum încercam să-l introduc într-
Eu și teroriștii din UK: „- A explodat conducta de gaze?” „- Slavă Domnului, nu! Doar o bombă pusă de un gang rival” () [Corola-blog/BlogPost/339679_a_341008]
-
a transmis adversarei niciun moment că îi e frică. Tot timpul i-a transmis: Încă nu m-ai bătut. 6-0 are legătură cu mentalul. Uitați-vă la Simona după ultima minge, nu s-a dat peste cap, nu s-a tăvălit, cum ar fi fost normal după așa victorie uimitoare, a rămas la fel de adunată până la sfârșit. Mă bazez pe mentalul Simonei. Din nou mentalul a fost cel care a dus-o pe Simona spre victorie. Îi urmăream ochii, figura, să văd
Simona Halep, calificată spectaculos în semifinalele de la Roland Garros. „Am câștigat pentru că am sperat până la final” () [Corola-blog/BlogPost/339037_a_340366]
-
Acasa > Versuri > Spiritual > NAȘTEREA DINTR-UN SFERT ACADEMIC Autor: Daniel Dăian Publicat în: Ediția nr. 262 din 19 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului pereților le ofer conturul glasului ofrandă adusă nebunului de negru ce își tăvălește umbra în podul palmelor și râde până în mijlocul lacrimilor priveste de-a lungul cordonului ombilical o naștere la marginea lanțului trofic ce nu are nevoie de timpul brațelor să atingă necuprinsul îngenunchiat al primului punct sunt rămășița dintr-un cuvânt
NAŞTEREA DINTR-UN SFERT ACADEMIC de DANIEL DĂIAN în ediţia nr. 262 din 19 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340847_a_342176]
-
brațe, o legară fedeleș cu o frânghie, în timp ce zgripțuroaica țipa cât o țineau plămânii. O târâră în peșteră și-i dădură foc. Flăcările izbucniră ca dintr-o căpiță de fân uscat, pârjolindu-le fața și părul. Oștenii țâșniră din grotă tăvălindu-se printre pietre să stingă focul de pe haine. Noaptea se lăsă pe nesimțite, iar focul cuprinse întreaga grotă și pe dinăuntru și pe dinafară. De usturimea arsurilor vrăjitoarea urla de răsunau văile. În chinurile morții implora diavolii s-o salveze
II. SUB SEMNUL BLESTEMULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1372 din 03 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341158_a_342487]
-
dracul nu se mai temea. - L-ai descoperit cu ajutorul meu. Deja jumătate îmi aparține prin jurământ! - Cu sau fără voia voastră voi lua comoara! - și plin de curaj dădu pinteni calului răsturnând diavolul. Acesta nu se supără, ba chiar se tăvăli pe jos de râs de îndrăzneala principelui: - Tare grăbit mai ești să ajungi în împărăția mea! Te aștept cu plăcere în cazanul cu smoală clocotită! Ha, ha, ha! - răsună pădurea de hohotul său și se transformă într-un balaur cu
II. SUB SEMNUL BLESTEMULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1372 din 03 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341158_a_342487]
-
pisicii mei, prea le dăm importanță fetelor. - Dacă nu le dai importanță, de ce ești aici? - Nu pentru ele ca femei, ci pentru oferta lor exotică și sexuală pentru ceea ce pot dărui... Cu o prietenă nu tot timpul poți să te tăvălești într-un pat, să-ți rezolvi erecția, pe când cu o de asta și pe un hol sau într-un wc se poate rezolva. - Dar trebuie să te gândești și la urmări, că altfel vin la tine cu răcoritoare și portocale
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1157 din 02 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341309_a_342638]
-
fiind blocat pe emisie. S-a lăsat apoi cu aplauze, probabil nu calitatea vocii conta cred, ci... trăirea, plăcerea pe care am pus-o eu în interpretare. Colegii m-au smuls apoi din carlinga avionului și mi-au făcut botezul, tăvălindu-mă prin mărăcini. Cu fundul și cu spatele în pielea goală m-au tăvălit fără milă prin tufele de mărăcini. Păstrez încă cu sfințenie și acum maieul cu urme de sânge și iarbă, chiar îmi face mare plăcere când îmi
PARTEA A III-A de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 763 din 01 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341363_a_342692]
-
conta cred, ci... trăirea, plăcerea pe care am pus-o eu în interpretare. Colegii m-au smuls apoi din carlinga avionului și mi-au făcut botezul, tăvălindu-mă prin mărăcini. Cu fundul și cu spatele în pielea goală m-au tăvălit fără milă prin tufele de mărăcini. Păstrez încă cu sfințenie și acum maieul cu urme de sânge și iarbă, chiar îmi face mare plăcere când îmi aduc aminte de acele momente. Iar mama, săraca, timp de două săptămâni a cules
PARTEA A III-A de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 763 din 01 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341363_a_342692]
-
Amestecați ceva voință, puțintel curaj și ce-o mai fi prin casă. Trebuie să meargă. N-are cum. Folosiți a treia înjurătură pentru dres fasoleala, lovindu-vă cu încredere peste unul din degete. Iese și mai gustoasă dacă înjurătura este tăvălită prin câteva “ah”-uri și “of”-uri. Ornați cu buleală la oha și gata fasoleala. Poftă dură că merge și-așa! Plăcintă Ingrediente: O zi fericită din viața dvs., una bucată lume când ți-e mai dragă, zahăr m-am
REŢETE CULINARE ... ILARE de LICĂ BARBU în ediţia nr. 807 din 17 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342135_a_343464]
-
mult mai mari. Rostul întregului orășel intrase de mult în preocupările lui zilnice. Altădată, a venit vopsit pe spate cu un „V”, dintr-o vopsea roșie pe bază de „thinner”. S-a dus în fundul curții și a început să se tăvălească pe pământul jilav și răcoros, de durerea pielii arse de diluant. M-am așezat jos, lângă el și i-am luat capul în poală, privindu-i ochi expresivi și plini de tristețe, care mă întrebau, parcă, „de ce lui îi fac
URSU de MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 757 din 26 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342277_a_343606]
-
Un câine mare, rasa lup alb, îmi sare în brațe, dornic de joacă, apoi începe să alerge printre arbuști, conifere și alte zeci de felurite plante. Imensitatea de blană și prietenie se tăvălește apoi fericită în fața cuștii mari de lemn de pe terasa apartamentului aflat la ultimul etaj al unui bloc nou, construit într-un cartier de la marginea Bucureștiului. Dacă n-ai ști că ai ajuns acolo cu liftul și dacă n-ai vedea
Cum s-a născut „grădina suspendată” de la marginea Bucureștiului. „Căram singură pământ cu trolerul. Scârțâia din toate încheieturile” () [Corola-blog/BlogPost/338054_a_339383]
-
Am văzut-o în weekend. Era verzuie și rece. Nu Vama, ea era colorată, pestriță și caldă, amețită, spartă, cu fața roșie, tăvălită prin nisip și fericită, cu un zâmbet tâmp și larg și cu ochii în zare. Am văzut marea Vămii. Goală de îți înghețau gleznele în ea. Plină, noaptea, doar de cei mai anesteziați dintre masculi. De aceia gata să impresioneze
Asta-nseamnă să fii vamaiot: refuzați serviciile proaste și lăcomia patronilor din Vamă! () [Corola-blog/BlogPost/337764_a_339093]
-
așa numitul cabinet 2, adică „sinistra sa soție”, nu a dat aprobare să fie folosit aparatul de dializă sau cum foști deținuți politici erau executați în plină stradă de Securitatea care le înscena spargeri și tâlhării, dar m-am și tăvălit pe jos de râs, cu hohote convulsive din h-uri și vocale de care nu mă știam în stare. Imaginați-vă numai niște studenți la Politehnică, străvezii de frig, în prag de delirium tremens, dar fără cauză transcendentă, care, ca să
„Și eu am trăit în comunism”. Cel mai mare noroc al vieții mele e că am primit în dar, nemeritat, libertatea () [Corola-blog/BlogPost/337948_a_339277]
-
topit de gândul plecării, Blând, soarele își potolește saltul. Țâșnesc imprevizibile sunete Duhuri se ciocnesc știrbind din culoare, Zile uscate curg -peste suflete- Târând prin iarbă umbre visătoare. Pământul s-a trezit desculț, în privire Și-n miezul luminii se tăvălește. Dimensia inimii, în iubire, Parcă se umflă, parcă se topește. Dorința de-a păstra totul în vară În golul căreia visul se-aruncă, Prin versuri, pentru-a nu știu câta oară, Tresare într-o deplină poruncă... Nerăbdătoare, toamna în mersul
PĂMÂNTUL S-A TREZIT DESCULŢ de LIA RUSE în ediţia nr. 1758 din 24 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344401_a_345730]
-
că o s-o las mai moale cu excursiile (vorba lui tata mare din Gorunești). Am obosit... * Din Atlanta, poarta E17, unde aștept avionul de Buenos Aires, zborul 101, la ora 21:00, am intrat în oceanul spaniol. Elevi sportivi aleargă, se tăvălesc, strigă în spaniolă. Îmbrăcați în tricouri galbene. * Visa proxy (160$), de anul trecut, când am fost în Argentina, este valabilă un deceniu. * Scriu direct, fără retorică, pe șleau. Lumea e grăbită, nu mai are timp de ocolișuri. * O noapte în
EXPEDIŢIE ÎN ANTACTICA (2) – SĂ INCEAPĂ AVENTURA de FLORENTIN SMARANDACHE în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342936_a_344265]
-
ne mistuie-n noapte Umbră maicii cântând liturghia cea mare Când dormim în genunchi, pe sub ger, si ne doare... Trec măicuțe târzii, trestii negre prin sate Se așterne omăt peste crucile toate, Viscolește pe pâini și ne ninge cu sare, Tăvălind un bazar de blazări sub picioare. Și mi-e bine cu ea, și mi-e rău, mi-e rușine... Trec căruțe cu cai prin tocitele vine Ale sângelui meu, ale patrie mele Trec poteci cu bunici prin odăi și prin
CAMELIA RADULIAN de CAMELIA RADULIAN în ediţia nr. 1546 din 26 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343326_a_344655]
-
cu atâta dragoste și atâta pricepere întregul său corp, doar cu puține ore în urmă. Visa că parcă erau într-un lan de grâu prin care florile de mac sălbatec își legănau petalele sub mângâierea brizei vântului de dimineață. Se tăvăleau prin lan, iar florile macilor îi atingeau și îi gâdilau goliciunea trupului său fierbinte. Viorel repeta mereu cuvinte de dragoste și alint și o săruta pe obraz cu buzele sale crăpate de soarele verii. Când a deschis ochii, a rămas
CAP. IV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1531 din 11 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343284_a_344613]
-
pământ, cum zice românul la supărare și s-a plâns bunicii Natalița. - Țață Nataliță, am venit la dumneata să-ți zic că nepoată-ta și cu alți draci de-ai săi, mi-au rupt crengile la meri și mi-au tăvălit tot trifoiul din livadă. Am prins-o în vârful pomilor cu o droaie de copii după ea. - Măi vecină, ia stai oleacă să ne lămurim, că poate nu a fost ea. Cine știe ce copii au fost. A mea era mai adineauri
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2135 din 04 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343120_a_344449]
-
mere văratice și că deja s-au copt, încercă Mirela să se scuze, dând vina pe verișoară-sa, smiorcăindu-se în pumni. - Las' că vă dau eu văratice la amândouă de nu o să le puteți duce. Auzi afurisitele! Să-i tăvălească grădina femeii pentru niște mere viermănoase! Potochivar Dumnezeu de năstrușnice. Îmi picați voi în mână și de nu vă voi chelfăni eu, atunci nu vă mai chelfănește nimeni. Lasă că vedeți voi mai târziu! Toate astea le zicea bunica Natalița
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2135 din 04 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343120_a_344449]
-
îmi striga “No photo !”. Luam o mutră spășită “OK, OK !”, ridicam mâinile în semn de “Nu mai fac !” și mă opream. În sala următoare o luam de la cap. Până când văd o cucoană cum se repede la mine, țipând. Cristiana se tăvălește de râs: - Tu n-ai observat ? Tipa asta se ține după tine de trei săli încoace ! Întâlnirile cu prietenii ! Sfatul nr. 29 - Dacă e vreo șansă să te întâlnești cu cineva pe parcurs, fă-o ! Mai exact, pașii sunt următorii
DOM, DOM SĂ-NĂLŢĂM ! de DAN NOREA în ediţia nr. 1298 din 21 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343495_a_344824]
-
mult peste limita normală. Aici ferestrele erau fără obloane, un WC într-o cameră alăturată. Era... fericire! A doua zi am rămas înmărmuriți. Ne-au scos în curte, de neimaginat, să ne întâlnim cu ceilalți! Iarbă pe jos, ne-am tăvălit, era ceva grozav. N-a fost, bineînțeles, tot timpul așa. Cu medicamentele am stat cel mai prost. Ofițerul politic condiționa tratamentul de acceptarea de a fi turnător. Și, o, doamne, câțiva au căzut... Mi-aduc aminte că, odată, pătrunzând la
IN MEMORIAM – PĂRINTELE CONSTANTIN VOICESCU DE LA BISERICA „SAPIENŢEI” DIN BUCUREŞTI – ACUM LA ÎMPLINIREA A CINCISPREZECE ANI DE LA MUTAREA SA LA VEŞNICELE LĂCAŞURI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. [Corola-blog/BlogPost/343576_a_344905]