519 matches
-
medicamente, să încerci să ghicești ce boli intime aveau vecinii tăi. nu e frumos să deschizi jurnalele zilnice ale adolescenților din cartier.” (X descoperă două mențiuni în legătură cu propria sa persoană în jurnalul intim al domnișoarei matilde. în prima este evocat taciturnul de la etajul doi care a măsurat-o de sus pînă jos insistînd mai ales asupra picioarelor, iar în alt loc Domnișoara afirmă că el, X, adică tot taciturnul de la etajul doi, zîmbește dar nu știe să vorbească. Vezi ? vezi ? vezi
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
sa persoană în jurnalul intim al domnișoarei matilde. în prima este evocat taciturnul de la etajul doi care a măsurat-o de sus pînă jos insistînd mai ales asupra picioarelor, iar în alt loc Domnișoara afirmă că el, X, adică tot taciturnul de la etajul doi, zîmbește dar nu știe să vorbească. Vezi ? vezi ? vezi ? își spune X, n-am să-mi iert niciodată faptul că nu i-am vorbit mai mult domnișoarei matilde. 42. Dragul meu Guy, Toate presimțirile mele se adeveresc
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
celelalte două mirese și rochiile lor vor ajunge cu bine acasă, Fran îl conduse pe Laurence prin arșiță spre băncuța umbrită din mijlocul micului cimitir din spatele catedralei. Dacă avea să facă o scenă, prefera ca singurii martori să fie morții taciturni decât douăzeci de gazetari gălăgioși. — Tocmai m-a sunat intendenta de la Tawny Beeches. Era furioasă la culme. Credeam că am lămurit problema asta aseară. Tatăl tău are nevoie de îngrijire adecvată. — Are nevoie și de dragoste. Ceva de care cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
că nu poate exista ceva mai dumnezeiesc decât acel țărm cu stânci de marmură răsărind albe dintre florile violete ale scaieților. A trecut atunci pe acolo Vecu, despre care se zicea că în tinerețe fusese poet. Era un bătrân foarte taciturn, uscat la trup, deșirat, adus din spate, cu o claie de păr blond spălăcit în care nu se cunoșteau decât de aproape firele albe. Umbla totdeauna singur, ca un somnambul, fără să intre în vorbă cu nimeni. Locuia tot singur
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
scoată din minte gândul că a făcut un contract, dar nu reușea decât să se afunde și mai mult, abia se stăpânea să nu devină întru totul arțăgos și irascibil. Ioana Sandi nu știa toate acestea. Îl vedea puțin schimbat, taciturn și preocupat, îi simțea încordarea, dar bănuia numai adevăratele motive, în vreme ce își pieptăna îndelung părul în fața oglinzii cu ramă de fier forjat încrustat cu cristale de sticlă sclipitoare, își atârna de gât lănțuguri de perle adevărate, șiraguri de mărgele din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
a mușchilor, efectele luminii pe suprafața pielii, deplina armonie a gesturilor. El nu se dezbrăcase de lucruri, ci lucrurile alunecaseră încet, cu grație, ca într-o vrajă. Luciano tuși, apoi luă bluza și îl ajută pe prinț să se îmbrace. Taciturnul ucenic schimbă chiar și câteva vorbe cu acesta, ca să-i permită maestrului său să-și revină. Potrivi apoi umerii și brațele prințului în poziția stabilită pentru portret și tocmai închidea ultimii nasturi, când auzi vocea lui Dante Negro. ― De ajuns
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
prea mulți. — Droguri? Reporterul clătină din cap. — Nuu. Viețuitoare. Ei bine, asta suna al naibii de nebunesc. — Ce? Porci și găini și vaci și din astea? — Nu genul ăsta de viețuitoare. Logan se lăsă pe spate și-l examină pe reporterul cel taciturn. Fața lui, de obicei ca o carte deschisă, era Închisă și brăzdată de cute adânci. — Și ce fel de viețuitoare caută cumpărătorul? Miller strânse din umeri. — Greu de zis. Nimeni nu zice nimic. În orice caz, nimic care să aibă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
Mi-ar fi plăcut să am timp să citesc mai mult, să văd mai multe filme, să ascult muzică pe îndelete, dar toate astea sunt incluse în "a face literatură". Altceva nu cred că-mi doresc. Ai numele/ renumele de taciturn, de om care vorbește rar și bine. Care e relația poezie-tăcere, în viziunea ta? Cât e cuvânt, cât e tăcere într-o poezie? A spus Wittgenstein că "ceea ce se poate spune în genere se poate spune clar; iar despre ceea ce
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
energii acute ce se risipește în descărcări electrice. Un alt mod e cel al disciplinei, al cumpătării, al atitudinii care înlătură asperitățile în căutarea unui echilibru. Disputa e ocolită sau redusă la un minim de semne, de o grație chinezească. Taciturn și zâmbitor, criticul din această clasă cultivă virtuțile toleranței, ale așteptării. Individualitatea sa poate părea la un moment dat rarefiată, disparentă. Dar calitățile i se revelă în timp, substanța se acumulează strop cu strop. Picăturile aproape neluate în seamă în
Schiță de portret: Gabriel Dimisianu by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/5678_a_7003]
-
față de el tot felul de gesturi de supunere și considerație, pe care le masca prin accese de furie politicoasă. Doctorul Eitan, a cărui specialitate era tratamentul sterilității și care servea la nevoie și ca anestezist, era un om rece și taciturn. Avea obiceiul ciudat de a-și privi degetele Îndelung și stăruitor. De parcă se temea să nu le piardă sau de parcă existența lor nu Înceta să-l uimească. E adevărat că avea degete lungi, frumoase și uluitor de muzicale. De asemenea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
cu apă stătută, acoperită de un strat de ulei. — Nu prea, a dat el din umeri. — Parcă ziceai că ți-a plăcut acolo. Cred c-ai făcut treabă bună la universitate! — Nu mi-a plăcut frigul. Așa era el câteodată, taciturn, aproape ursuz. Margaret se În treba dacă nu e și el atins de acel respect exagerat al ierarhiei, de care, cum observase, suferă mai toți asiaticii, astfel Încât ea, fiind mai În vârstă și având o poziție superioară, nu putea să
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
la noi!“ Margaret aflase de asemenea că noul ei amic se numește Mi chael, că e grec de origine, că sunt foarte mulți greci În Australia, că neamul lui se trăgea din Laconia, dar că părinții lui fuseseră mai degrabă taciturni și morocănoși decât laconici, că, plecând la bătălia de unde n avea să se mai Întoarcă, Leonidas, un mare laconian, și-a sfătuit soția cu vorbe simple: „Mărită-te cu un om bun și adu pe lume copii buni“. Putea să
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
pe Mick. Își aduce aminte totul cât se poate de limpede, chiar și acum, În orașul ăsta asiatic atât de Întins, acum, când el a trecut de vârsta tinereții și a devenit mai tăcut, laconic, dacă nu de-a dreptul taciturn și morocănos. Își mai aduce aminte și de cârciumioara de lângă Panthéon, unde mâncaseră supă, jambon și niște bucățele de baghetă cam uscată, dar și de emoția ei când el Împăturise ziarul și i-l Întinsese ca să vadă o fotografie cu
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
UNIVERSULUI, Să fii tu, cel ce oprește clipele în loc și face legăminte sublime, în acele crize de fericire sau nefericire, când, noi ne facem gânduri complicate și nu mai știm să trăim frumos, fără ca viața să devină plictisitoare, în subconștientul taciturn al hazardului; Este un lucru demn să știi a selecta și elimina din toate aglomerările zilelor și ciudățenile lumii tot ce te deranjează. Dar, surâsul evadărilor, în ochii sinceri ai ființei dragi, ce îți răstălmăcește trecutul de nefericit al iluziilor
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
SERI. AMEȚITOAREA DRAMĂ A DELIRULUI Timpul îmi ucide visul rezemat de streașina cerului, în El, au locuit toate iubirile mele imposibile. Și a venit toamna găsindu-mă în răstignirea de nopți suferinde, cutremurată de amețitoarea dramă a delirului. În răcnetul taciturn de întrebări, am văzut pentru prima dată cum ABURII PĂMÂNTULUI CARNAL, se ridicau la stelele liniștii hapsâne. De o liniște ce în sângele ei zac troiene de mari confuzii și însetați de acele dureri oarbe. Numai resemnarea zorilor mi-a
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
-se de insolație. Ziarele au prevestit că, la începutul lui mai, vor fi peste 40 de grade. N au fost, dar canicula a continuat o săptămână, timp în care orașul a devenit un fel de republică sud americană. Leneș și taciturn, transpirat și dependent de sticluțele de apă, la jumătate de litru, care pluteau cu sutele prin mijloacele de transport, într-o pâclă moleșitoare de căldură umedă și zumzăindă de țânțari. Pe 2 mai a venit ploaia. Patru zile mai târziu
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
obțină măcar succes social, apreciere publică. Cel de-al șaptelea tip, temperamentul apatic, e cel care cuprinde oameni neemotivi, cu activism redus și care frămîntă mult timp În minte Întîmplările prin care trec. De aceea sînt cam Închiși În ei, taciturni, nu prea Îi vezi să-și manifeste bucuria, nu le plac schimbările, sînt mai insensibili, nu le prea pasă de viața celor din jurul lor, dacă au dușmănie pe cineva, o țin foarte multă vreme și cel mai mult Își doresc
Viaţa-i complicat de simplă by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91691_a_93569]
-
exist". În deșert nu mai gândești, deci nu mai exiști. Sau, cel mult, în deșert poți încerca să schimbi formula. Să spui: "Vorbesc, deci exist". Cum fac eu acum. Vedeți, domnilor, unii dintre foștii mei prieteni m-au crezut un taciturn. Și pentru unii chiar am fost. Numai că tăcerea mea era o mască. Purtând această mască, am putut să stau de vorbă cu mine însumi fără să fiu deranjat, să-mi țin predici inflamante și să-mi dau răspunsuri nimicitoare
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
a încercat să mă asigure că o să apară în curând. Dar nu a fost capabil să-mi ofere o explicație în legătură cu motivul pentru care i-ar fi trecut prin cap să plece fără să spună nimănui un cuvânt. Sud-africanca era taciturnă. Dintr-un motiv sau altul, nu avea încredere în mine și nu mi-a spus mare lucru. Nici ea n-a găsit un motiv plauzibil pentru dispariția lui Michael. Am rămas în Botswana vreme de patru săptămâni. Am dat un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
multe cecuri, ceea ce făcu să-mi mai scadă din iritarea față de Bruno. Deși greu de crezut, era cât se poate de clar că băuse deja ceva. În mod normal Bruno era aproape monosilabic (ceea ce îmi convine, eu însumi fiind cam taciturn), dar băutura îl făcea întotdeauna mai vorbăreț decât un chelner italian. — Ce e ciudat e că părinții nu bagă de seamă. Cucul îi tot aruncă pe ceilalți pui din cuib, dar părinții săi adoptivi continuă să-l hrănească. — Poate speră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
haine civile, căci făcea parte din Comisariatul Industriei Grele; chiar dacă avea un pistol la el - și eu așa cred - avea cu siguranță unul plat, din cele pe care le porți în buzunar. Irina, la ora aceea, devenea tăcută, ba chiar taciturnă, iar în noi se strecura un fel de teamă - vorbesc despre mine, dar sunt sigur că Valeriano împărtășea starea mea de spirit, chiar dacă nu ne-am făcut niciodată confidențe în legătură cu asta - pentru că simțeam că ea, atunci, punea stăpânire cu adevărat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
ceva neclar cu muții, dar acesta avea răspunsul pregătit. Două. Ei vorbesc În somn. Și: Vorbesc și treji, dar nu-i auzim noi, sîntem pe frecvențe diferite. Poate pentru a nu-și consuma fără rost zestrea de cuvinte, Lars era taciturn, cu greu scoteai o vorbă de la el. CÎnd se Îmbăta, des și tare, risipea tot ceea ce economisise pînă atunci, se Întorcea printre muritorii de rînd, indiferenți la suma de cuvinte lăsate de Dumnezeu, de vreme ce, se pare, primeau din iad altele
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
ani, tatăl meu, cu zece mai mult. Se studiau Îndelung În tăcere, pe fondul unor avânturi patriotice. Din 7 august, când, după trei Înfrângeri succesive, devenise limpede că războiul era pierdut, că teritoriul național era amenințat, bunicul meu deveni mai taciturn. Cum fiica și viitorul ginere se străduiau să-i aline melancolia, Între ei se stabili o complicitate. De atunci, era de ajuns o privire pentru a hotărî care dintre ei trebuia să intervină și cu ajutorul cărui argument. „Prima dată când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
și învârtirea și uite-l cum dă la boboci! (Parker trase o dușcă de bere.) N-ai văzut tu atâta mizerie! Pun pariu că și acum mai șterg oglinzile alea! ― Mda, făcu Brett zâmbind pentru a-și arăta interesul. Nostalgic, taciturn, Parker se așeză, cu ultimele crâmpeie de amintire în ochi. Acestea pieriră ca niște umbre, lăsând în urma lor un reziduu voalat de trecerea timpului. Într-o doară, acționă un comutator de pe pupitrul său de comandă. Deodată, un indicator se aprinse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
aveau forța esențialului. Substantive și verbe, comenzi limpezi, fără greș, izbind ținta, efficient, o dată și încă o dată, cum se cerea. Confuza clipă de siestă senilă. Tov Titi Tirbușon avea chef să-și descheie gulerul și cureaua, să arunce și el, taciturnul, undița, să-l legene în cârlig pe bufon, până scoate pe nas toate panglicile. „Cum zici, amantissime, Hitler ăla al dumitale ar fi fost un geniu? Scânteia de nebunie, cum zici mata... i-a zăpăcit pe toți. Povesteai despre invadarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]