437 matches
-
individ. Noapte bună, Gruia. Pe mâine. ― Noapte bună, domnule profesor. Noapte bună, Despina... Nene Mitrule, te rog să aduci niște apă proaspătă la mine În cabinet. Am musafiri. ― Acuma, noaptea - domnule profesor? ― Păi, ziua nu am vreme de stat la taclale. ― Mă iertați că am Îndrăznit să vă Întreb. Cât despre apă, o voi aduce Îndată. ― Nu-i nici o supărare, nene Mitrule. După acest dialog cu brancardierul, profesorul a rămas În așteptare... O bătaie discretă În ușă l-a făcut atent
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
mai consistent departament era, firește, cel de modă, care avea cam treizeci de oameni, inclusiv asistenții. Departamentele de Îngrijirea corpului, frumusețe și artă completau acest melanj. Aproape cu toții au făcut un popas la biroul Mirandei ca să stea un pic la taclale cu Emily, să afle ultima bârfă despre șefa și să vadă cum stă treaba cu fata cea nouă. În acea primă dimineață am făcut cunoștință cu zeci de persoane și cu toții și-au etalat dinții de un alb orbitor În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
foarte haios. Cred că va trebui să o Învăț că nu orice accent britanic este neapărat al șefei! Mi-a aruncat Încă privire severă, iar sprâncenele exagerat de pensate i s-au arcuit mai abitir. A mai stat puțin la taclale, În timp ce eu am continuat să răspund la telefon și să notez mesaje pentru Emily, care avea ulterior să sune diversele persoane, În funcție de importanța pe care o aveau - dacă aveau vreuna - În viața Mirandei. Cam pe la prânz, tocmai când Începusem să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
din familie. Telefonul a sunat de trei ori, de patru ori, de cinci ori... hmm, mă Întreb pe unde o fi umblând asistenta lui? M-am rugat să dau peste un robot, pentru că nu aveam deloc chef să stau la taclalele alea aiurite și prietenoase care lui B-DAD Îi plăceau atât de mult. Dar am dat de secretară. — Biroul domnului Tomlinson, a ciripit ea cu accentul ei extrem de sudic. Cu ce v-aș putea fi de folos? Cu ce v-aș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
Înghite cu cap cu tot? Păi, da, bineînțeles, blegomanule, sunt cuprinsă de o veritabilă fericire delirantă că lucrez cu nevastă-ta. Când noi două nu suntem prea ocupate, ne punem una alteia măști de nămol pe față și stăm la taclale despre idilele noastre. E ca un fel de petrecere Între fete, dacă vrei să știi. Toată chestia e o mare și splendidă distracție, ce mai. — Domnule Tomlinson, Îmi place foarte mult locul meu de muncă și mi se pare adorabil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
tot dădea Înainte despre nu știu ce tip pe care Îl cunoscuse la petrecerea de Revelion, În Los Angeles, un „compozitor super-extra În plină ascensiune“, care Îi promisese că Îi va face o vizită la New York peste vreo două săptămâni. Stăteam la taclale cu un redactor-adjunct de la cosmetice, care Își avea biroul În partea cealaltă a coridorului, un tip foarte drăguț, absolvent al Universității Vassar, ai cărui părinți nu știau - În pofida facultății pe care și-o alesese și a faptului că era redactor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
crezi când Îți spun că e bine să stai prin preajma mea. Hai să luăm ceva de băut. Pe Reese și pe Johnny Îi văzusem imediat după aceea, iar pe la ora unu dimineața băusem deja patru pahare și stăteam Încântată la taclale cu un asistent din departamentul de modă de la Vogue. Vorbeam despre epilatul inghinal. Cu patimă. Și nici măcar nu mă deranja. Sfinte Sisoe, am gândit eu, În timp ce Îmi făceam loc prin mulțime În căutarea lui James și i-am aruncat un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
New Yorker. Se pare că Întreaga lume publicistică Îi aștepta cu nerăbdare următoarea contribuție la tezaurul literar și nu se mai sătura admirând realismul cu care dădea viață eroinei. Iar eu mă aflam acum la o petrecere stând lejer la taclale cu Christian Collinsworth, copilul-minune care publicase prima carte la Înaintata vârstă de douăzeci de ani, când Încă se afla pe băncile Universității Yale. Criticii literari exultaseră pe tema primei lui cărți și o proclamaseră una dintre cele mai semnificative realizări
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
toată legea sâmbătă seara la un Restaurant-La-Modă-Ultimul-Răcnet. Nu-mi era prea clar dacă știuse deja că am un prieten, dar nu părea prea afectat de informație. Singurul lucru pe care Îl știam sigur era că stătusem mult prea mult la taclale, fapt confirmat de o scurtă privire aruncată pe ceas. Trecuseră treizeci și două de minute de când plecasem de la birou, mai mult decât Îmi trebuia de obicei să cumpăr prânzul și să ajung Înapoi. Am Îndesat la loc telefonul În buzunar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
rânjit cu mai mulți wați, iar eu m-am Întrebat dacă nu cumva suferă de un dezechilibru chimic, poate de o hipomanie. — Ei bine, domnul T. ar trebui să o ia din loc. Îmi face Întotdeauna plăcere să stau la taclale cu voi, fetelor. Vă urez amândurora o dimineață plăcută. La revedere. — La revedere, domnule Tomlinson! i-a zis Emily În timp ce el o cotea pe hol În drum spre recepție. — De ce ai fost așa nepoliticoasă cu el? m-a Întrebat În timp ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
aveam impresia că nu apucăm niciodată să ne vedem. Acum ne puteam Întoarce acasă, ne puteam vedea acolo și ne puteam plânge una alteia de ziua infernală pe care o avusesem - ca În vremurile bune. Alex și tata stăteau la taclale despre sport (baschet, credă, În vreme ce mama și cu mine puneam etichete pe cutiile din camera mea. Din păcate, nu erau prea multe; doar câteva cutii cu așternuturi și perne, una cu albume de fotografii și rechizite de birou (deși birou
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
Tot ce i‑a trebuit a fost doar puțină muzică. Am chemat un cântăreț de muzică folk azi, să cânte la chitară ceva pentru copii, și Shauna a Început să cânte cu ceilalți. Și, odată spartă gheața, stă acum la taclale cu toți ceilalți. Știe englezește. Are un vocabular potrivit pentru vârsta ei. E totalmente, absolutamente normală! Încântarea lui evidentă m‑a făcut să zâmbesc și, brusc, mi s‑a făcut dor de el. Un dor ca atunci când te vezi cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
aveam nevoie să aud ce spune ca să‑mi dau seama că nu face decât să rostească un minim de cuvinte potrivite În momente potrivite. Conversația de salon nu era punctul ei forte și avea prea puțină răbdare să stea la taclale lipsite de importanță - dar știam că În seara aceasta avea să se poarte frumos și că avea să Îi pupe pe toți În fund. Ajunsesem să Înțeleg că toți „prietenii“ ei erau Împărțiți În două categorii. De o parte, erau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
anulez totul tocmai acum, cu mai puțin de o săptămână și jumătate Înaintea reuniunii. Petrecuserăm amândoi o noapte Întreagă gândindu‑ne pe cine să invităm la micul dejun de duminică și știam exact unde și cu cine o să stăm la taclale Înainte de meciul Brown‑Dartmouth de sâmbătă. S‑au uitat amândoi la mine ușor neliniștiți, până când Alex a reușit să Întrebe: — Da? Ce anume? — Ei bine, tocmai am primit un telefon - plec la Paris pentru o săptămână! Am rostit fraza cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
Încoace, Înspăimântată că ea o să se Întoarcă spre mine și o să mă Întrebe unde are loc petrecerea de care nu avusesem habar. S‑a Întors, ce‑i drept, spre mine, dar nu a spus nimic și s‑a pus la taclale cu B‑DAD pe celular, i‑a spus și i‑a repetat Întruna că voia ca el să ajungă devreme, ca să aibă timp să se schimbe și să bea un pahar Înaintea marii petreceri de sâmbătă seara. El urma să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
decorul din EPCOT, Donatella semăna mai degrabă cu personajul din Saturday Night Live decât cu propria‑i persoană. Am sorbit din paharul cu șampanie (și eu care crezusem că nu o să pot bea șampanie deloc!ă și am stat la taclale cu un italian - unul dintre primii italiani urâți pe care i‑am văzut la viața mea - care descria În termeni Înflorați admirația Înnăscută pe care o avea față de trupul feminin, până când Christian și‑a făcut din nou apariția. — Hai cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
ore Întregi de când o văzusem ultima oară și eram sigură că uitase cu totul de mine și plecase Înapoi la hotel. Dar când m‑am ridicat, În sfârșit, de pe canapeaua din biroul tatălui lui, am văzut‑o stând fericită la taclale cu Karl Lagerfeld și Gwyneth Paltrow și părea să nu le pese câtuși de puțin vreunuia din ei că aveau să se scoale peste abia câteva ore ca să se ducă la parada modei de la Christian Dior. Stăteam la Îndoială dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
ea, dar era prea lady ca să facă un scandal În public. Ce‑ți Închipui că faci? Eu Îți spun că fiicele mele au nevoie de pașaport imediat, iar tu decizi că acum e momentul cel mai nimerit să stai la taclale la telefon? Ai cumva impresia greșită că de asta te‑am adus la Paris? Mama a ridicat receptorul după ce a sunat de trei ori, dar nici n‑am dat bună ziua. — Mamă, vin cu primul avion. Te sun când ajung la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
iar eu aveam să‑mi fac cumpărăturile tot la Filene’s și aveam să iau masa tot la Benihana, aveam să râdem de toată treaba asta. Dar probabil că nu. — Ei bine, mi‑ar face plăcere să mai stau la taclale cu tine, dar sunt cam În pom la ora asta, nu prea știu ce să fac. Trebuie să găsesc o modalitate de a ajunge acasă cât mai curând posibil. Crezi că pot folosi biletul de Întoarcere? Nu se poate să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
era chior, un auz de ogar. Și mai avea și o voce groasă care, adăugându-se bărbii netunse și șuvițelor albe ce i se lăsau de sub căciulă, îi dădea un aer de patriarh. Crede lumea c-am venit aici la taclale... — Oricum, e o zi proastă, bodogăni Costică Ologu. Te și miri, unde-or fi alergând toți ăștia ? — Cât vezi cu ochii, adăugă Fane Chioru. Fiecare cu ce n-are. El, Coltuc, ce să mai zică... Ședea între ei, bine proptit
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
o interzică pur și simplu, să supravegheze și să otrăvească plăcerea pe care ea o poate procura. În Franța mai ales, scrie Tarde, dacă am dori să regăsim ordinea vremurilor de odinioară, a epocilor primitive, cînd nu se stătea la taclale decît în cadrul familiei, ar trebui să începem prin a institui mutismul universal. În această ipoteză, nici măcar sufragiul universal nu va mai putea nărui nimic"284. Autorul nostru e un adevărat vizionar! Fără a fi devenit încă universal, mutismul semi-universal care
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
sau de televiziune care nu e îndeaproape urmată de o acțiune directă, din ușă-n ușă, din gură-n gură, are prea puține șanse de a avea un impact real: "Cafenelele, cluburile, saloanele, orice loc în care oamenii stau la taclale sînt adevăratele probleme ale puterii ", scrie Tarde 296. Nu e nevoie să împărtășești nețărmurita lui încredere în puterea conversației sau să fii de acord cu analizele sale asupra societății pentru a recunoaște că toate aceste observații fac dovada unui real
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
a noastră îmi dă dreptate. Nu creezi un om după chipul și asemănarea unei ordini, ci ordinea după chipul și sufletul omului. Tu ai ales prima variantă și n-ai reușit nici ordinea, nici omul. Maria: Voi stați aici la taclale filosofice și Val nu mai vine. Și ăștia parcă au de gînd să îmbătrînească aici. Ar trebui să stați de vorbă cu ei... să vedeți... poate... vor ceva... Du-te la ei Mihai. Mihai: Nu mă duc la ei. Maria
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
și tu, am dreptate sau nu? Mona: (cu dificultate) Doamnă Marieta..., aveți dreptate... și n-aveți dreptate... Marieta: Ei asta-i! Cum adică am și n-am dreptate! Octav: Lasă că te scot eu din uluială... Dacă tot stăm la taclale, uite; în epoca aia de aur coclit, șomeri erau cu duiumul, numai că, în loc de ajutor de șomaj, li se dădeau salarii; salariul ajungea pentru că n-aveai ce cumpăra cu el; iar odinea și disciplina erau cele din orice pușcărie. E
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
scena protagoniștilor minimali este cotidianul, cu toată banalitatea lui ostentativă și stranietatea lui „de adîncime”. Din gigantomahia de odinioară a rămas un război surd de gherilă, derulat cu Încetinitorul, În tranșeele căruia observatorul are timp să fumeze, să stea la taclale sau, de pildă, să observe comportamentul circumspecților combatanți, să-i ironizeze Într-o sintaxă voit savantă (Oster), ori În descrieri oximoronice la mai multe nivele (Echenoz). Eroii minimali sînt, precum În existențele lor anterioare, bolnavi. Ceea ce era diagnosticat În anii
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]