601 matches
-
Le crisTAL: t + al.1 4 ExcepTé LA candeur de L'anTique ANiMAL, m + al.1 5 Ne veut pAs Te Montrer son secret inferNAL, n + al .1 Cele trei foneme (t-n-m) sînt prezente constant înainte de rimă. Grupul tal/mal/nal este reluat apoi integral, într-o ordine ușor diferită (susținut de prezența fonemelor de bază din vers): 8 Je hais LA passion et L'esprit Me fait MAL! m + al.2 10 Ténébreux, embusqué, bande son Arc fATAL
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
Me fait MAL! m + al.2 10 Ténébreux, embusqué, bande son Arc fATAL, t + al.2 11 Je coNNais Les engins de son vieil ArseNAL: n + al.2 Versul 13 sintetizează materia fonică pusă astfel la dispoziție în rimele 1-10 (tal), 4-8 (mal) și 5-11 (nal), și urmează ordinea primului grup: 13 CoMMe Moi N'es-Tu pAs un soLeil auToMNAL, t + m + n + al În aceste condiții, "sărăcia" rimei capătă un sens formal mai profund. Ea accentuează variațiunea aleasă a consoanelor
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
mia convinzione che l'unico modo per coglierne bene îl senso è considerarli în modo dialetticamente connesso, come un tutt'uno articolato, mă unitario. È ciò che Gramsci fă con la categoria fondamentale di "Stato integrale". Și è parlato a tal proposito di un "allargamento del concetto di Stato"1 presente nei Quaderni, per indicare da un lato îl nesso dialettico (di unità-distinzione) di Stato e società civile. Con tale concetto di "Stato integrale" Gramsci non vuole far altro che cogliere
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
è spesso descritto come un sociopatico! Mă Sraffa riuscì subito ad intendersi con îl filosofo non tanto sul piano personale, quanto șu quello teorico, avviando con lui uno scambio di opinioni che, pur nelle differenze disciplinari risultarono estremamente proficue. A tal punto da costituire uno di quegli elemenți che molto influirono sul filosofo viennese nella seconda parte della sua elaborazione filosofica. Prese separatamente, queste due amicizie possono sembrare esperienze personali tra tre grandi protagoniști del secolo scorso, mă la domanda è
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
rarefatti (i giochi linguistici degli specialiști). Questa massa linguistica deve salvarsi în toto. E questo è îl rapporto tra élite politiche e masse, nelle società contemporanee moderne. A questo va aggiunto che: "E' evidente che una costruzione di massa di tal genere non può avvenire "arbitrariamente", intorno a una qualsiasi ideologia, per la volontà formalmente costruttiva di una personalità o di un gruppo che se lo proponga per fanatismo delle proprie convinzioni filosofiche o religiose. [...] Le costruzioni arbitrarie sono più o
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
gruppo che se lo proponga per fanatismo delle proprie convinzioni filosofiche o religiose. [...] Le costruzioni arbitrarie sono più o meno rapidamente eliminate dalla competizione storica, anche se talvolta, per una combinazione di circostanze immediate favorevoli, riescono a godere di una tal quale popolarità, mentre le costruzioni che corrispondono alle esigenze di un periodo storico complesso ed organico finiscono sempre con l'imporsi e prevalere anche se attraversano molte fasi intermedie în cui îl loro affermarsi avviene solo în combinazioni più o
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
differenzia mă include e spesso proprio coloro che avversano i governanti sono quelli che aprono nuove strade al progresso civile dell'umanità33. Note 1 B. Croce, Filosofia della pratica, Bibliopolis, Napoli, 1996, (1° ed. 1908), p. 324. 2 Scrive a tal proposito Norberto Bobbio che "Benedetto Croce è un pluralistă convinto", N. Bobbio, Dalla struttura alla funzione Nuovi studi di teoria della funzione, Laterza, Roma-Bari 2007, (1° ed. Edizioni di Comunità, Milano 1977), p. 144. 3 Nel 1909 Sânți Româno tenne
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
I rapporti di De Gaulle con Churchill erano spesso conflittuali e competitivi, mă sempre sostenuti da un forțe rispetto reciproco, a differenza dei rapporti con îl presidente americano Roosveltche avevano tutt'altro carattere, i due și detestavano e,proprio a tal proposito,viene ricordata una famosafrase di De Gaulle che riferì a Churchill, che evidenzial'atteggiamento francese di fronte all'arroganza americană, "Sono troppo povero, per inchinarmi". Malgrado la scarsa collaborazione degli americani, de Gaulle riuscì a sbarcare ad Algeri nel
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
attivo, propositivo, creativo e produttivo all'interno del contesto în cui lavorano e vivono, nella convinzione che solo la promozione di questo atteggiamento possa favorire lo sviluppo umano e al contempo quello economico delle organizzazioni sociali, politiche e produttive. În tal modo îl lavoratore competențe da human capital, ossia risorsa șu cui le organizzazioni investono în prospettiva esclusivamente economică e produttiva, diventa un soggetto persona șu cui învestire anche în prospettiva umană, e dunque în direzione delle human capability .5 Cosa
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
umano. Alla luce di tutto questo Sen propone, attraverso processi educativi e formativi adeguati, di dare a ciascuno l'opportunità di "fare ed essere per realizzare gli obiettivi che ritiene validi per la propria vită". L'autore și ispira în tal senso ai concetti di responsabilità, libertà di e libertà da che caratterizzano fortemente l'epistemologia pedagogica, come sarà affrontato nei prossimi paragrafi. I fondamenti pedagogici delle capabilities: responsabilità e libertà Îl termine capability derivă dal latino capabili e îl suo
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
e și sviluppi mantenendo inalterate le proprie caratteristiche în base ai suoi desideri, ai suoi mezzi e non allo scopo di servirsene. Miră a far și che la persona partecipi responsabilmente alla scelta dei propri stili di vită".16 În tal modo allora, la responsabilità, supportata dal rispetto per l'altro, deve essere înțesa come istanza regolativa della libertà în quanto deve portare quest' ultima, nel suo procedere verso uno scopo, ad assumere sempre un riferimento a ciò che socialmente è
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
ciò che și vuole senza legami e doveri sovra personali, non significa far credere che la ragione della singola persona băști da sola indipendentemente da qualsiasi tradizione a dar senso alla vită, mă significa conquista.17 La libertà costituisce în tal senso, per la Pedagogia, îl senso ultimo dell'uomo, la cui comprensione vera e compiuta și ha nel contesto ed è dunque manifestatrice della sua natură più profonda prima di essere îl suo modo di rapportarsi all'alterità în genere
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
essere infatti considerată una importante chiave interpretativa del funzionamento della capability poiché può accompagnare l'uomo nel trovare una propria via di uscita all'interno della complessità dei processi sociali, economici e culturali che caratterizzano oggi la sua esistenza. În tal senso la capability può essere considerată come naturale evoluzione della competenza. Infatti, pur riferendosi entrambe allo sviluppo delle attività umane, la competenza riguarda esclusivamente uno sviluppo individuale del soggetto che migliora le proprie performances lavorando sul proprio saper fare e
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
valore dato all'opportunità di usare o meno un functionig, componente che però egli consideră doversi necessariamente confrontare con îl dibattito pubblico e la pratica democratică affinché ciascuno possa valutare în modo critico le azioni che decide di intraprendere. În tal senso îl concetto di functioning diventa fondamentale nell'ambito del discorso sullo sviluppo umano, del benessere sociale e del welfare che caratterizza fortemente îl dibattito intorno alla capability. L' agency, îl secondo elemento della capability, si riferisce alla capacità di
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
di libertà negativă înțesa come assenza di impedimenti formali. La libertà è, infatti, înțesa come l'espansione delle capabilities degli individui di vivere îl tipo di vită al quale danno valore e al quale hanno motivo di dare valore. În tal senso uno degli ulteriori elemenți che contraddistingue îl paradigmă delle capacità, è costituito dall'importanza cruciale attribuita alla dimensione di agency degli individui, ritenuta dagli studioși fattore essenziale nel determinare la qualità della vită (considerată da un punto di vista
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
riguarda ci limitiamo a prendere în esame solo alcuni degli aspetti più interessanti di tale dibattito, analizzando îl punto di vista di coloro che, pur definendosi sostenitori del CĂ, ne hanno evidenziato în modo più significativo, luci ed ombre. În tal senso, una delle critiche più diffuse rivolte al CĂ è quella di M. Nussbaum che ha evidenziato la problematicità inerente la traduzione operativă del modello teorico în strumento di valutazione del reale livello di benessere oggettivo e della effettiva qualità
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
relazione armonica tra le facoltà maturate dell'individuo e la garanzia istituzionale di poterle eventualmente esercitare o realizzare. Secondo la Nussbaum, utilizzare îl termine capabilities combinate anziché diritto consente di assicurare, realmente, un diritto a qualcuno. Essa infatti afferma "în tal modo chiariamo che un popolo în un determinato paese, non ha îl diritto di partecipazione politică solo perché una formulazione simile esiste sulla carta: ha davvero questo diritto solo se ci sono misure effettive che lo realizzano"46. Îl problemă
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
6. Datorită acestor situații resimțite în toată lumea, Franța și alte țări europe‑ ne și în special Parisul orașul marilor revoluții estetice trăiesc din reputația lor. După eliberare, tineri pictori ca J. Bazaine, P. Manassier, J. Estere, L. Le Moal, P. Tal Coat, lansează noua școală din Paris care susține o artă abstractă elegantă inspirată din cubism, utilizând în același timp paleta impresionistă. Este o perioadă în care coexistă și alte mișcări cum ar fi: căutările matieriste ale lui Fautrier, interesul purtat
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
emenea piețelor de bunuri, au devenit mai bine integrate, în ultimele dece nii , acestea au parcurs, to tuși, o distanță mai mică decât se crede pentru a se integra perfect . Există dovezi ale segmentării permanente a pieței de c api tal, ale discriminării pe baza țării de origine și ale corelării dintre e con omiile naționale și investiții. Recenta dereglementare a sistemelor financiare, pr ogresele tehnologice din serviciile financiare și varietatea canalelor d e g lobalizare financiară fac ca o întoarcere
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
a cărei structură a cunoscut, în literatura de specialitate, diferite abordări, dintre acestea, evidențiindu-se două concepții majore: o concepție anglo americană și o altă concepție continental-europeană. În abordarea anglo americană, piața financiară este formată din pi ața de capi tal, piața monetară și piața asigurărilor, în t imp ce, în abordarea continental europeană, piața de capital cuprinde piața fina nci ară, piața monetară și piața asigurărilor. Alături de celelalte piețe financ iar e, piața capitalurilor are func ția principală de a
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
să și schimbe rolul de simplu distribuitor de credite și să se reorienteze că tre activitățile de servicii fi nanciare, înfruntând, totodată, o puternică con cur ență internațională. Intensitatea și extensiunea în creștere ale flu xur ilor globale de capi tal financiar, alături de tendința către libera liz area piețelor financiare naționale, absența controalelor naționale asupra capitalului și trecerea la cursurile de schimb flotante sugerează o schimb are calitativă, ce determi nă o integrare financiară globală mai intensă. 2.2. Abordări contradictorii
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
favorizeze politici care as igu ră o inflație scăzută și care maximizează, de asemenea, opțiunile de investiț ie de care dispun. Acest lu cru ar trebui să ducă, în timp, spre o deschide re mai mare a contului de capi tal, deschidere ce ar trebui să ofere guvernulu i u n stimulent pentru a urmări o inflație scăzută, din cauza amenințării pe ca re o reprezintă ieșirile de capital. În contrast cu determinismul tehnologic, aceast ă t eorie acceptă faptul că guvernele pot alege
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
bancar, prin intermediul pieței interbancare mondiale, de la care se poate împr umu ta temporar - opțiune exercitată, acum câțiva ani, de unele băn ci din Asia de Est, dar care a avut mul tiple consecințe grave. Integrarea financiară presupune o deschidere to tal ă a pieței de ca pitaluri. Deschiderea piețelor de capitaluri pr odu ce efecte asemănătoare cu cele produse de deschiderea pieței bunurilor . În aceste condiții, capitalurile tind să emigreze din țările cu productivitate marginală scăzută spre țările cu productivitate marginală
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
politicii m acr oeconomice naționale este teoria standard Mundell - Fleming. Aceasta afirmă că țările nu pot promo va o politică monetară independentă, cu un curs de sc himb fix, în absența con trolului asupra capitalului. Pe o piață de capi tal globală perfectă, rata internă a dobânzii trebuie să fie egală cu rata mondial ă a dobânzii. Astfel, autoritățile naționale trebuie să stabilească masa monetară int ernă, pentru a susține paritatea cursului de schimb. Dacă sunt eficiente, controalele asupra capi talului
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
tal globală perfectă, rata internă a dobânzii trebuie să fie egală cu rata mondial ă a dobânzii. Astfel, autoritățile naționale trebuie să stabilească masa monetară int ernă, pentru a susține paritatea cursului de schimb. Dacă sunt eficiente, controalele asupra capi talului le permit țărilor o anumită autonomie m one tară, prin decorelarea politicii monetare interne de ratele mondiale a le dobânzii. Dacă lumea ar fi exact așa cum o descrie teoria Mundell - Fleming, compromisurile între politici ar deveni rigide, însă, în acela
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]