629 matches
-
în diferite stadii, se formează pe miceliu sporodochii rozportocalii de tip Fusarium roseum f. cerealis var. graminearum, alcătuite din conidiofori scurți ce se termină cu grupuri de macroconidii fusiforme, curbate, hialine, de 40-80 x 4-6 µm, cu 3-5 septe. Pe talul ciupercii pot apărea, în condiții vitrege, organe de rezistență sub formă de clamidospori sferici, strălucitori. În momentul sporulării, miceliul capătă culoarea roz-roșiatică din care cauză bolii i se mai dă numele de “roșeața spicelor”. Pe tinerele plantule atacate și pe
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
de rădăcini se mențin glomerule de sol reținute de miceliul ciupercii. Agentul patogen Gäumannomyces (Ophiobolus) graminis (Sacc.) v. Arx. Et Oliver, var. tritici Walker, fam. Diaporthaceae, ord. Sphaeriales, cl. Pyrenomycetes, subîncr. Ascomycotina, f.c. Phialophora radicicola Cain. Ciuperca prezintă un tal filamentos, brun, care formează în lumenul paiului pâsle fine, cenușii-brune. Pe nodurile și internodurile bazale, sub teaca frunzei, pâsla este densă și în ea apar periteciile. Acestea sunt globuloase la bază și cu un gât (rostru) alungit spre osteol, cu
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
glume și palei și formează cariopse șiștave sau dacă atacul se instalează în faza de burduf, spicul rămâne steril. Agentul patogen - Pyrenophora graminea (Rabh.) Ito. et Kurib., fam. Pleosporaceae, ord. Pleosporales, cl. Loculoascomycetes, subîncr. Ascomycotina, f.c. Drechslera (Helminthosporium) graminea. Talul filamentos al patogenului se dezvoltă în țesuturile organelor atacate iar uneori intră chiar în vasele conducătoare. Înmulțirea asexuată se realizează prin apariția conidioforilor grupați în buchete, bruni, lungi ( 120 x 10-12 µm), multicelulari, care formează terminal conidii cilindrice, rotunjite la
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
brună-cenușie. La știuleții infectați mai târziu se observă la baza lor doar un miceliu slab dezvol/tat albicios care pătrunde în rahis . Agentul patogen Diplodia zeae (Schw.) Lév., fam. Sphaeropsidaceae, ord. Sphaeropsidales, cl.Coelomycetes, subîncr. Deuteromycotina. Miceliul ciupercii este un tal filamentos ramificat, albicios sau cenușiu. În țesuturile afectate se formează picnidii globuloase sau turtite, cu un rostru la capătul căruia se distinge osteolul. Picnosporii sunt de două tipuri, unii oval-alungiți bicelulari, drepți sau ușor curbați, măslinii sau bruni de 25-30
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
fi distrus în întregime. Agenții patogeni Septoria tritici Rob. et Desm., fam.Sphaeropsidaceae, ord. Sphaeropsidales, cl. Coelomycetes, subîncr. Deuteromycotina și Septoria nodorum Berk. ce este forma conidiană a ciupercii Leptosphaeria nodorum Müller, fam. Pleosporaceae, ord. Pleasporales, cl. Loculoascomycetes, subîncr. Ascomycotina. Talul filamentos al acestor agenți patogeni se dezvoltă intercelular, este inițial hialin și la maturitate brun. Picnidiile de S. tritici sunt globuloase de 80-150 µm în diametru și conțin picnospori hialini, pluricelulari, filamentoși, cu 3-7 septe, rotunjiți la capete, cu dimensiuni
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
formează pernițe roz, mucilaginoas. Păstăile atacate rămân sterile sau formează boabe cu pete brune sau cafenii. Agentul patogen Colletotrichum lindemuthianum (Sacc. et Magn.) Br. et Cav., fam. Melanconiaceae, ord. Melanconiales, cl. Coelomycetes, subîncr. Deuteromycotina. Ciuperca formează în țesuturile parazitate un tal filamentos inițial hialin, apoi brun, ce se extinde în spațiile intercelulare. Subcuticular se dezvoltă strome mici brune, pe care apar acervulii, la suprafața cărora se găsesc conidiofori simpli, cilindrici, ce susțin conidii unicelulare, hialine, ovale sau ușor curbate, de 15-19
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
atacate apar scleroți negri, mari de 2-5 mm, de culoare neagră. Agentul patogen Botrytis allii Munn., fam. Mucedinaceae, ord. Moniliales, cl. Hyphomycetes, subîncr. Deuteromycotina. La speciile genului Allium mai sunt întâlniți patogenii: B. squamosa Wolk. și B. byssoidea Walk. Pe talul ciupercii, de culoare cenușie, se formează numeroși conidiofori septați, ramificați, ce susțin ciorchini de conidii de 7-11 x 5-6 µm, unicelulare, hialine, ovoide. În condiții nefavorabile ciupercii, apar scleroții ca organe de rezistență . Epidemiologie. Patogenul evoluează în condiții optime la
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
negre, care sunt și șiștave se obține o făină mai întunecată la culoare și de calitate inferioară. Agentul patogen - Cladosporium herbarum (Pers.) Link. Este forma conidiană a ciupercii Mycosphaerella tulasnei (Jancz.) Lindau., fam. Dothideaceae, ord. Dothideales, cl. Loculoascomycetes, subîncr. Ascomycotina. Talul filamentos al ciupercii are culoarea neagră, este ramificat și prin aglomerare dă naștere la strome dense. Conidioforii sunt cilindrici, bruni, de mărimi variabile și formează terminal conidii brune, ovale sau eliptice, cu 1-3 pereți transversali, cu tegument verucos, de dimensiuni
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
baza lor și în rahis se observă o colorație cenușie produsă de multitudinea de spori negri . Agentul patogen Nigrospora oryzae (Berk. et Br.) Petch., fam. Dematiaceae, ord. Moniliales, cl. Hyphomycetes, subîncr. Deuteromycotina. Miceliul infecțios al ciupercii este reprezentat de un tal ramificat pe care apar spori negri, turtiți sau globuloși, cu episporul neted, de 12-15 µm în diametru. Ciuperca se dezvoltă în rahisul știuleților pe care îl distruge și afectează puțin și facultatea germinativă a boabelor. La atacul știuleților în depozite
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
rămân mai mici și cu un procent de zahăr mult micșorat. Plantele semincere afectate vor avea o producție scăzută alcătuită din glomerule mici, cu o slabă facultate germinativă. Agentul patogen Cercospora beticola, fam. Dematiaceae, ord. Moniliales, cl. Hyphomycetes, subîncr. Deuteromycotina. Talul filamentos parazitează celulele frunzelor iar conidioforii ies în buchete prin stomate. Aceștia sunt simpli, scurți, neseptați, bruni și suportă conidii aciculare alungite, drepte sau ușor curbate, îngroșate la bază, hialine, cu 2-10 septe transversale, de 50-160 x 3-4 µm. Acestea
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
de patogen. Acumularea de amoniu și de fenoli în zona afectată, urgentează necroza țesuturilor. Agentul patogen Fusarium oxysporum Schl. f. sp. lycopersici (Sacc.) Snyd. et Hans., fam. Tuberculariaceae, ord. Moniliales, cl. Hyphomycetes, subîncr. Deuteromycotina. Aparatul vegetativ al ciupercii este un tal hialin ce pătrunde prin rădăcini în vasele conducătoare, pe care le obstruează. Pe miceliu apar conidiofori ce susțin macroconidii hialine, eliptice, unisau bicelulare, de 8 x 2,5 µm. Macroconidiile apar direct pe miceliu sau pe conidiofori în sporodochii, sunt
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
fam. Corticiaceae, ord. Aphyllophorales, cl. Hymenomycetes, subîncr. Basidiomycotina. Agentul patogen este polifag, atacând plante din peste 65 familii botanice. Dintre plantele cultivate este frecvent întâlnit pe cartof, sfeclă, fasole, specii ale genului Brassica, Asparagus, diverse plante ornamentale și graminee furajere. Talul ciupercii are celule alungite, hialine, apoi brune ce se ramifică și formează pâsle ușor vizibile. Ramificarea talului este caracteristică, ramurile secundare fiind perpendiculare pe hifa principală. Prin deshidratarea pâslei miceliene apar scleroții care își pot păstra viabilitatea în sol până la
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
familii botanice. Dintre plantele cultivate este frecvent întâlnit pe cartof, sfeclă, fasole, specii ale genului Brassica, Asparagus, diverse plante ornamentale și graminee furajere. Talul ciupercii are celule alungite, hialine, apoi brune ce se ramifică și formează pâsle ușor vizibile. Ramificarea talului este caracteristică, ramurile secundare fiind perpendiculare pe hifa principală. Prin deshidratarea pâslei miceliene apar scleroții care își pot păstra viabilitatea în sol până la 3-4 ani. În depozitele umede scleroții pot emite hife ce vor infecta tuberculii în special în zona
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
significa: il Dio di cui si parla nella Reppublica è lo stesso Dio di cui parlano i filosofi cristiani? La risposta deve essera diversa: il bene è coglibile solo attraverso un'intima e personale intuizione del tutto incomunicabile, ed in tal senso sembra che l'idea del bene sia essatamente ciò che la filosofia cristiana ha inteso per Dio. (444, apud Di Capua 30) Teza e respinsă de Luigi Di Capua în studiul citat în bibliografia acestui volum, dar ea fusese
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
iunie 1891 până la 15 martie 1892. Émile Galli, ziarist cunoscut în epocă, a condus I.r. în calitate de proprietar și editor. Din octombrie 1891 Eugen Vaian a asigurat redactarea revistei, în ale cărei pagini publică poezii, nuvele și, sub pseudonimul S. Tal, cronici dramatice. Cu alte scrieri literare au colaborat I.C. Săvescu, Carol Scrob, I.I. Truțescu, Corneliu Basarabeanu (Corneliu Botez), Ludovic Dauș, G. Lungu, Șt. Scurtu și W. Barca-Karbotti. În I.r. Ion Păun-Pincio tipărește poeziile În crâng, Seara, Ofelia și Ție
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287533_a_288862]
-
ficomicetele) și organismele cu structură celulară (alge macroscopice, ciuperci superioare), la care totdeauna cariocineza este urmată de citocineză. Creșterea organismelor complexe, cu structură filamentoasă, poate fi difuză (de exemplu, alga Ulothrix), când toate celulele, exceptând cea bazală, participă la edificarea talului, fiecare din ele păstrând posibilitatea de diviziune, și localizată; În ultimul caz se instalează o diferențiere funcțională Între celulele aceluiași filament: unele cresc, se specializează pentru sinteze, pierzându-și posibilitatea de diviziune, iar altele păstrează capacitatea mitotică și rămân mai
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
se specializează pentru sinteze, pierzându-și posibilitatea de diviziune, iar altele păstrează capacitatea mitotică și rămân mai mici. Creșterea localizată, la rândul ei, poate fi: intercalară (Ectocarpus - algă brună la care zona de diviziune este restrânsă la regiunea subterminală a talului) și terminală sau apicală (Sphacelaria - algă brună la care activitatea mitotică se limitează la teritorii situate la extremitatea talului). În cazul fungilor (cu mod de viață heterotrof), structura de bază a talului (numit miceliu) este un filament cilindric, adesea foarte
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
localizată, la rândul ei, poate fi: intercalară (Ectocarpus - algă brună la care zona de diviziune este restrânsă la regiunea subterminală a talului) și terminală sau apicală (Sphacelaria - algă brună la care activitatea mitotică se limitează la teritorii situate la extremitatea talului). În cazul fungilor (cu mod de viață heterotrof), structura de bază a talului (numit miceliu) este un filament cilindric, adesea foarte ramificat și, uneori, anastomozat Într-o rețea tridimensională, cu creștere terminală indefinită. Din punct de vedere citologic, ciupercile se
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
de diviziune este restrânsă la regiunea subterminală a talului) și terminală sau apicală (Sphacelaria - algă brună la care activitatea mitotică se limitează la teritorii situate la extremitatea talului). În cazul fungilor (cu mod de viață heterotrof), structura de bază a talului (numit miceliu) este un filament cilindric, adesea foarte ramificat și, uneori, anastomozat Într-o rețea tridimensională, cu creștere terminală indefinită. Din punct de vedere citologic, ciupercile se caracterizează prin: absența totală a plastidelor, nuclei mici, vacuole mari, perete chitinos, rezerve
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
altele celulolitice . Apicalele și formarea de țesuturi la alge și mușchi. Selecția evolutivă a privilegiat creșterea apicală a filamentelor, permițând edificarea de suprafețe fotoreceptoare importante la alge și instalarea În mediul aerian a hifelor târâtoare la ciuperci. La algele brune, talul atinge dimensiuni mari (peste 50 m lungime la Macrocystis) și prezintă o complexitate histologică aparte. Talul lor este edificat prin creștere terminală, plecând de la o celulă meristematică specială, care prin diviziuni repetate dă naștere la derivate ce formează un promeristem
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
apicală a filamentelor, permițând edificarea de suprafețe fotoreceptoare importante la alge și instalarea În mediul aerian a hifelor târâtoare la ciuperci. La algele brune, talul atinge dimensiuni mari (peste 50 m lungime la Macrocystis) și prezintă o complexitate histologică aparte. Talul lor este edificat prin creștere terminală, plecând de la o celulă meristematică specială, care prin diviziuni repetate dă naștere la derivate ce formează un promeristem. Tot la algele brune se formează diferite țesuturi, Între care chiar și elemente conducătoare liberiene, ce
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
toate mediile de pe suprafața Terrei, de la cele mai umede până la cele mai uscate, de la cele mai reci până la cele mai calde. Păreri privind proveniența plantelor vasculare (terestre) După păreri mai vechi, plantele vasculare ar fi provenit din alge brune, cu tal mare, diferențiat În rizoizi, cauloid și filoid, cu suprafață mare fotoreceptoare, cu unele țesuturi veritabile (inclusiv cel liberian), cu predominarea diplofazei În ciclul evolutiv. Cu toate acestea, fiind prea specializate, algele brune nu s-au instalat În mediul aerian, nu
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
nu s-au instalat În mediul aerian, nu au putut da alte grupe de plante. După păreri mai noi, cucerirea mediului aerian s-ar fi făcut prin intermediul algelor verzi, mai simple ca organizare, mai puțin specializate (unicelulare sau pluricelulare, cu tal unistratificat sau pluristratificat), care au: echipament pigmentar mai simplu (clorofila a, clorofila b, carotenoizi), ceea ce permite dezvoltarea acestor vegetale În straturile superficiale ale apei, deci acolo unde pătrund fotonii radiațiilor roșii și albastre; perete celular predominat celulozic (ușor de remaniat
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
algelor. Și ciupercile au adoptat un mod de viață terestru, dar această schimbare de mediu nu a fost Însoțită de o diferențiere histologică importantă, nici de formarea de organe atât de specializate, ca rădăcina și frunza. Ciupercile au păstrat un tal (miceliu) filamentos, au peretele celular chitinos, se nutresc degradând și absorbind materii organice, trăiesc În toate habitatele, pot fi heterotrofe (parazite și saprofite) sau simbiotrofe. Neavând pigmenți asimilatori, fac absorbție de substanțe organice simple, pe care le procură din hidroliza
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
și pentru schimburi gazoase (Între celulă și mediul extern). Rezultă, deci, că dezvoltarea frunzelor (pentru fotosinteză) necesită mare aport de apă, iar dobândirea portului erect reduce suprafața de absorbție (reamintim că algele absorb și fac schimburi gazoase pe toată suprafața talului). Cucerirea mediului terestru Acest salt evolutiv În regnul vegetal rezultă din strategii ce urmăresc căutarea apei și supraviețuirea În perioade de secetă . 1-. Căutarea apei. Creșterea aparatului aerian implică fixarea mai bună În sol și, deci, absorbția crescută, funcții Îndeplinite
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]