573 matches
-
și a spus stăpînului său: Fata aceea din țara lui Israel a vorbit așa și așa." 5. Și împăratul Siriei a zis: "Du-te la Samaria și voi trimite o scrisoare împăratului lui Israel." A plecat, luînd cu el zece talanți de argint, șase mii de sicli de aur și zece haine de schimb. 6. A dus împăratului lui Israel scrisoarea, care glăsuia așa: "Acum, cînd vei primi scrisoarea aceasta, vei ști că îți trimit pe slujitorul meu Naaman ca să-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85047_a_85834]
-
zis: "Este bine totul?" 22. El a răspuns: Totul este bine. Stăpînul meu mă trimite să-ți spun: Iată că au venit la mine doi tineri din muntele lui Efraim, dintre fiii proorocilor; dă-mi pentru ei, te rog, un talant de argint și două haine de schimb." 23. Naaman a zis: "Fă-mi plăcerea și ia doi talanți." A stăruit de el și a legat doi talanți de argint în doi saci, împreună cu două haine de schimb și a pus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85047_a_85834]
-
Iată că au venit la mine doi tineri din muntele lui Efraim, dintre fiii proorocilor; dă-mi pentru ei, te rog, un talant de argint și două haine de schimb." 23. Naaman a zis: "Fă-mi plăcerea și ia doi talanți." A stăruit de el și a legat doi talanți de argint în doi saci, împreună cu două haine de schimb și a pus pe doi din slujitorii săi să le ducă înaintea lui Ghehazi. 24. Ajungînd la deal, Ghehazi le-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85047_a_85834]
-
muntele lui Efraim, dintre fiii proorocilor; dă-mi pentru ei, te rog, un talant de argint și două haine de schimb." 23. Naaman a zis: "Fă-mi plăcerea și ia doi talanți." A stăruit de el și a legat doi talanți de argint în doi saci, împreună cu două haine de schimb și a pus pe doi din slujitorii săi să le ducă înaintea lui Ghehazi. 24. Ajungînd la deal, Ghehazi le-a luat din mîinile lor și le-a pus în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85047_a_85834]
-
rău înaintea Domnului, nu s-a abătut, cît a trăit, de la păcatele lui Ieroboam, fiul lui Nebat, care făcuse pe Israel să păcătuiască. 19. Pul, împăratul Asiriei, a venit în țară. Și Menahem a dat lui Pul o mie de talanți de argint, ca să-l ajute să-și întărească domnia. 20. Menahem a ridicat argintul acesta de la toți cei cu avere din Israel, ca să-l dea împăratului Asiriei; i-a pus să dea fiecare cîte cincizeci de sicli de argint. Împăratul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85047_a_85834]
-
pe ele. 14. Ezechia, împăratul lui Iuda, a trimis să spună împăratului Asiriei la Lachis: "Am greșit! Depărtează-te de mine. Ce vei pune asupra mea, voi purta." Și împăratul Asiriei a cerut lui Ezechia, împăratul lui Iuda, trei sute de talanți de argint și treizeci de talanți de aur. 15. Ezechia a dat tot argintul care se afla în Casa Domnului și în vistieriile casei împăratului. 16. Atunci a luat Ezechia, împăratul lui Iuda, și a dat împăratului Asiriei aurul cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85047_a_85834]
-
Iuda, a trimis să spună împăratului Asiriei la Lachis: "Am greșit! Depărtează-te de mine. Ce vei pune asupra mea, voi purta." Și împăratul Asiriei a cerut lui Ezechia, împăratul lui Iuda, trei sute de talanți de argint și treizeci de talanți de aur. 15. Ezechia a dat tot argintul care se afla în Casa Domnului și în vistieriile casei împăratului. 16. Atunci a luat Ezechia, împăratul lui Iuda, și a dat împăratului Asiriei aurul cu care acoperise ușile și ușiorii Templului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85047_a_85834]
-
ce este rău înaintea Domnului, întocmai cum făcuseră părinții lui. 33. Faraon Neco l-a pus în lanțuri la Ribla, în țara Hamatului, ca să nu mai domnească la Ierusalim; și a pus asupra țării o gloabă de o sută de talanți de argint și de un talant de aur. 34. Și Faraon Neco a pus împărat pe Eliachim, fiul lui Iosia, în locul tatălui său Iosia, și i-a schimbat numele în Ioiachim. A luat pe Ioahaz care a mers în Egipt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85047_a_85834]
-
cum făcuseră părinții lui. 33. Faraon Neco l-a pus în lanțuri la Ribla, în țara Hamatului, ca să nu mai domnească la Ierusalim; și a pus asupra țării o gloabă de o sută de talanți de argint și de un talant de aur. 34. Și Faraon Neco a pus împărat pe Eliachim, fiul lui Iosia, în locul tatălui său Iosia, și i-a schimbat numele în Ioiachim. A luat pe Ioahaz care a mers în Egipt și a murit acolo. 35. Ioiachim
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85047_a_85834]
-
Și-a adus aminte de Babilonul cel mare, ca să-i dea potirul de vin al furiei mîniei Lui. 20. Toate ostroavele au fugit, și munții nu s-au mai găsit. 21. O grindină mare, ale cărei boabe cîntăreau aproape un talant, a căzut din cer peste oameni. Și oamenii au hulit pe Dumnezeu din pricina urgiei grindinii, pentru că această urgie era foarte mare. $17 1. Apoi unul din cei șapte îngeri, care țineau cele șapte potire, a venit de a vorbit cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85065_a_85852]
-
la Mănăstirea Secu. Profunzimea credinței artiștilor de odinioară, dorul lor după frumusețea cea negrăită își găsesc reflexul și strălucirea în lucrul mâinilor lor, care săvârșeau totul cu sfințenie, cu pasiune, ca pentru veșnicie, ca pentru Dumnezeu, pe Care îl slăveau. Talantul lor s-a făcut roditor, mărturie, pildă și povață pentru noi, cei de astăzi, care îi admirăm și îi fericim minunându-ne. Epitaful lucrat în Constantinopol în anul 1608 ce se păstrează în Mănăstirea Secu, fiind donat de ctitori, vornicul
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
împlini. Dorința ta vine din interior sau e o dorință venită din invidie, din orgoliul de a arăta cine ești tu și nu vine din dorința autentică de ați împlini menirea, de a-ți manifesta darurile, de a-ți înmulți talanții dăruiți de Divin? Amintește-ți că ai în tine tot ceea ce-ți este necesar, tot ce-ți dorești, ai abundență, ai sănătate, ai pace, ai fericire. Le ai în tine și le poți avea și în exterior, le poți
Trăieşte viaţa pe care o iubeşti! by Alexandra Lupu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91668_a_93006]
-
-ți spun o taină mare, ssst! să nu ne-o omoare cineva, am să-ți spun o taină mare, anume cine sunt eu... G. Călinescu Felix se prefăcu grăbit și dădu să intre în casă. - Să vii să-ți dau talanții! îi strigă Simion de departe. Ideea că bătrânul nu e în toate mințile se înfipse în capul lui Felix. Pusese în seara trecută un diagnostic și aștepta curios să vadă desfășurarea lucrurilor. Avea de gând, de altfel, să întrebe pe
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
ca după o existență călugărească să vie soacră-mea să-ți ia tot și să petreacă cu averea dumitale? Evident, e sora dumitale, dar ea a avut partea ei, și dumneata ai avut-o pe a dumitale. Fiecare a avut talantul lui, cum zice la Sfânta Scriptură. Dumneata ai fost om muncitor, de ispravă, ai sporit talantul, deci e meritul dumitale. O să vie Titi să se răstoarne picior peste picior în fotoliurile dumitale și-o să mănânce cu femeile ce-ai strâns
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
cu averea dumitale? Evident, e sora dumitale, dar ea a avut partea ei, și dumneata ai avut-o pe a dumitale. Fiecare a avut talantul lui, cum zice la Sfânta Scriptură. Dumneata ai fost om muncitor, de ispravă, ai sporit talantul, deci e meritul dumitale. O să vie Titi să se răstoarne picior peste picior în fotoliurile dumitale și-o să mănânce cu femeile ce-ai strâns o viață întreagă prin muncă cinstită. Așa e viața. Bătrânul înțelegea foarte bine manevrele, și ale
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
părinte... Eu nu lucrez nimica; mă joc desemnând cai verzi pe păreți; dar să lucrez...? Sunt mai înțelept de cum arăt. - Faci rău că nu-nveți pictura. - Eu nu fac nici rău, nici bine, căci nu fac nimic. Mă joc. - Îngropi talantul, fiule, îngropi talantul. - Îngrop pe dracul, părinte. - Apage Satana! zise bătrânul sărind într-un picior și aruncîndu-i-se -n brațe. Ieronim începu să râdă. - Dumnezeu știe, tată, de unde iei atâta veselie. Eu am momente când sunt trist, tu... nu cred. - Eu
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
lucrez nimica; mă joc desemnând cai verzi pe păreți; dar să lucrez...? Sunt mai înțelept de cum arăt. - Faci rău că nu-nveți pictura. - Eu nu fac nici rău, nici bine, căci nu fac nimic. Mă joc. - Îngropi talantul, fiule, îngropi talantul. - Îngrop pe dracul, părinte. - Apage Satana! zise bătrânul sărind într-un picior și aruncîndu-i-se -n brațe. Ieronim începu să râdă. - Dumnezeu știe, tată, de unde iei atâta veselie. Eu am momente când sunt trist, tu... nu cred. - Eu trist, Ieronime? Să
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
Această presupunere jignește caracterul meu. Eu nu lucrez nimica; mă joc desemnând cai verzi pe păreți, dar sunt mai înțelept de cum arăt. - Faci rău că nu-nveți pictura. - Eu nu fac nici rău, nici bine, căci nu fac nimic. - Îngropi talantul, fiule, îngropi talantul. - Îngrop pe dracul, părinte. - Apage Satana! zise bătrânul aruncîndu-i-se -n brațe. - Dumnezeu știe, tată, de unde iei atâta veselie. Eu am momente când sunt trist, tu... nu cred. - Eu trist, Ieronime? Să mă ia dracul, fătul meu, dac
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
caracterul meu. Eu nu lucrez nimica; mă joc desemnând cai verzi pe păreți, dar sunt mai înțelept de cum arăt. - Faci rău că nu-nveți pictura. - Eu nu fac nici rău, nici bine, căci nu fac nimic. - Îngropi talantul, fiule, îngropi talantul. - Îngrop pe dracul, părinte. - Apage Satana! zise bătrânul aruncîndu-i-se -n brațe. - Dumnezeu știe, tată, de unde iei atâta veselie. Eu am momente când sunt trist, tu... nu cred. - Eu trist, Ieronime? Să mă ia dracul, fătul meu, dac - am fost trist
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
părinte... Eu nu lucrez nimica; mă joc desemnând cai verzi pe păreți; dar să lucrez -? Sunt mai înțelept de cum arăt. - Faci rău că nu-nveți pictura. - Eu nu fac nici rău, nici bine, căci nu fac nimic. Mă joc. - Îngropi talantul, fiule, îngropi talantul. - Îngrop pe dracul, părinte. - Apage Satana! zise bătrânul sărind într-un picior și aruncîndu-i-se -n brațe. Ieronim începu să râdă. - Dumnezeu știe, tată, de unde iei atâta veselie. Eu am momente când sunt trist, tu... nu cred. - Eu
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
lucrez nimica; mă joc desemnând cai verzi pe păreți; dar să lucrez -? Sunt mai înțelept de cum arăt. - Faci rău că nu-nveți pictura. - Eu nu fac nici rău, nici bine, căci nu fac nimic. Mă joc. - Îngropi talantul, fiule, îngropi talantul. - Îngrop pe dracul, părinte. - Apage Satana! zise bătrânul sărind într-un picior și aruncîndu-i-se -n brațe. Ieronim începu să râdă. - Dumnezeu știe, tată, de unde iei atâta veselie. Eu am momente când sunt trist, tu... nu cred. - Eu trist, Ieronime? Să
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
și competența episcopului său, care îi răspunde printr-un tratat de cateheză. Își explică gestul nu numai prin iubirea ce-l leagă de păstoriții săi, ci și datoria sa de episcop față de „Biserica mamă” și de creștin ce-și înmulțește talantul. După această expunere de motive din primul capitol, capitolul al II-lea este, se pare, unic în literatura patristică prin conținutul și tenta autobiografică care-l anunță pe autorul Confesiunilor. Cu o sinceritate totală, Fericitul Augustin își mărturisește aici propriile
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
așa precum le osândește pe fecioarele cele nebune, punându-le în față pe fecioarele cele înțelepte, cum osândește pe sluga care se îmbăta și se îmbuiba, punându-i în față sluga cea credincioasă, cum osândește pe cel ce a ascuns talantul în pământ, punându-i în față pe cel ce a adus încă doi talanți, Hristos osândește pe fiecare om păcătos punându-i în față pe cei ce au făcut fapte bune”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Matei, omilia
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
cele înțelepte, cum osândește pe sluga care se îmbăta și se îmbuiba, punându-i în față sluga cea credincioasă, cum osândește pe cel ce a ascuns talantul în pământ, punându-i în față pe cel ce a adus încă doi talanți, Hristos osândește pe fiecare om păcătos punându-i în față pe cei ce au făcut fapte bune”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Matei, omilia LXXIX, II, în PSB, vol. 23, p. 897) „Vremea învierii, atunci când se vor preaslăvi
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Ființa eternă se regăsesc în Beatitudinea eternă, încătușată de ignoranță, intelectualism, individualism și egoism. Individualismul este un concept al eu-lui și generează răul relelor : egoismul. Ele țin toate de ce e trecător în noi, dar în care, din păcate, ne investim talanții cu toată inconștiența de care suntem capabili, lăsînd Dincolo-ul văduvit de o prezență sau măcar de o relație. Nici un efort nu poate ajunge la El. Nu e suficient să afirmi : "Eu sunt". Trebuie să descoperi cine este Cel-care-este. Altminteri
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]