624 matches
-
artistului și pictorului Gheorghe Antonescu Talaz, născută tot în răzeștii Toporăștiului și tot în același an - 1898, în curtea casei Victor Tabacaru avea expuse multe sclupturi, pe diferite postamente (suporturi) și-mi amintesc că profesoara de limbă română - d-na Talaz i-a făcut observație că bustul lui Eminescu nu trebuia « aurit ». Prezint în continuare câteva date dintr-un memoriu de activitate a domnului Victor Tabacaru : « Sunt absolvent al Școlii de arte frumoase București, promoția 1927, elev al maestrului D. Paciurea
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
am avut prea multe ambiții ca să fiu fericit pe de-a-ntregul. E o trufie să trăiești cu dorințele încordate la maximum, ca și când ai vrea să prinzi totul, să nu scapi nimic. Până la urmă, nu ramâi decât cu iluziile măcinate de talazul încrâncenării, precum scoicile prefăcute în nisip. Nimic nu justifică eroismul de a purta viața pe brațe ca pe-o mireasă. Dacă aș avea bani, mi-aș cumpăra o insulă, ca să scap de ispite". Scrisul lui te învăța, simțeai uneori că
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
O. și Ionel Teodoreanu, Dem. Theodorescu, Mihail Sorbul, V. Voiculescu, al scriitoarelor Hortensia Papadat-Bengescu, Ticu Archip, Elena Farago, Alice Soare, Sarina Cassvan-Pas, Alice Gabrielescu, Mia Frollo. Acestora li s-au alăturat Radu Boureanu, Al. Claudian, Mircea Eliade, Artur Enășescu, G. Talaz, Nicolae Pora, Zaharia Stancu, G. M. Zamfirescu, Mihail Celarianu, A. Mândru, Sandu Tudor, Aron Cotruș, Horia Furtună ș.a. La rândul ei, revista a pus în circulație numele altora: Aureliu Cornea, Andrei Tudor, Mihai Moșandrei, Mircea Damian, Aurel Lambrino, Virgil Huzum
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290527_a_291856]
-
cea măreață./ [...] Și când lacul părăsește/ Pe-a ei corp ea tot nu-i udă178(s.n.). În poemul S-oglindă lacul, depărtându-se net de realitatea ipoteșteană, imaginația marchează trecerea spre... locul ei menit din cer: În lacul cu-albastru talaz se oglindește palatul de vară din lunca de brazi;/ În susur vin râuri vin valuri șuvoaie/ Aprinse în fugă de-a lumii văpaie 179. Aceleași nebănuite trepte sunt folosite de Eminescu și atunci când este vorba de insula de pe lac (existentă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
nu ar fi niște banale coșuri de adolescentă, ci niște vietăți autonome și viclene, care îmi bat în fruntea care mă doare, la fel cum bat în geam stropii de ploaie, care se întețesc și lovesc din ce în ce mai arțăgoși, ca niște talazuri oblice și înverșunate. îmi intră în nări, nechemat, mirosul de mare. îmi întorc privirea asupra foii de caiet studențesc, care mă așteaptă să o umplu cu litere, cu cuvinte. Degetele nerăbdătoare, dornice să explodeze în scris, strâng stiloul (primit cadou
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
m-am lungit în pat, în rochia mea nouă și vesel colorată, învelindu-mă până la bărbie cu plapuma. Am închis ochii și m-am lăsat cuprinsă de muzică și de gândurile care mi se tot spărgeau în frunte, ca niște talazuri înfuriate. Dintr-odată m-am simțit obosită, mi-am simțit pleoapele grele. Nu mai voiam nimic, decât să pătrund în beznă. Pentru foarte mult timp. Nu mai voiam să-mi urmez gândurile. Erau viclene și in sistente, mă trăgeau tot
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
unui monstru nevăzut. Același monstru care, uneori, face tumbe în valuri și apoi se rotește străveziu pe nisip, învârtejindu-l în dâre adânci de cercuri strâmbe. Eduard studiază încruntat, cu privirea lui cenușie, movilițele jilave pe care le for mează talazurile purtate de vânt - mai ales de vântul și de ploaia din ultimele zile; de-abia azi a ieșit soarele, azi când au plecat cu toții, de parcă soarele ar fi vrut să le joace o festă năvă litorilor. Sunt atât de mici
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
doar acolo, nu aici, la masă! E încă vie acolo, până mâine, când tabloul va fi luat de mâini străine și viața fetei din tablou se va sfârși!“ Dar, în loc să le strige aceste gânduri dramatice care îi băteau ca niște talazuri înfuriate în frunte, le surâdea invitați lor, ciocnea șampanie cu ei și vorbea politicos, enunțând vorbe goale, după vorbe goale, după vorbe goale... — Ce zici, Clara, ești de acord? o întrebă Ionela cu un zâm bet șugubăț pe chip. Clara
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
niște vietăți care încercau în van să se elibereze, neștiind că dincolo de pietre e plaja și vor muri oricum asfixiate pe nisip. Oare de ce se încăpățânau să vină spre mal? De ce nu se duceau în larg, unde puteau crește în talazuri tumultuoase, neîngrădite, libere? „Dar cum să le ceri asta unor valuri, când tu însăți, Clara, nu te încumeți să te avânți în larg, deși îți place să înoți și de ani de zile te rotești prin bazine și piscine de
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
înot oricum ar fi vremea, trebuie să-l văd". Ea se dezbrăcă și s-aruncă în mare ca s-ajungă punctul luminos... Ea -nota mereu, mereu, dar părea a sta pe loc, cel puțin jăratecul se ținea în aceeași depărtare. Talazurile o purtau ca pe o frunză și o zvârleau dintr-un roi de spume într-altul... Ea -nota cu toată puterea, un întunerec ca smoala acoperea cerul, numai din când în când se smulgea câte o scânteie de fulger din
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
paturi. Cutremurul a durat preț de multe clipe, care ni s-au părut a nu se mai sfârși, și mi-a fost frică să nu se surpe casa peste noi. Era ca și cum am fi fost într-o barcă bătută de talazuri. Spre norocul nostru, zidurile încăperii în care ne aflam au rezistat, dar altele, mai subțiri, s-au prăbușit cu tot cu acoperiș, îngropând sub ele multe vieți. Cu rușine, am auzit o femeie spunând în bezna drumului unde fugisem: - Benedict, slăvit fie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
apucăm de lucru! Cobor rănit de absența Pantocratorului pe care ieri cu ochii mei îl lăsasem sus pe boltă și, pentru prima oară de când mă știam, începusem să mă îndoiesc de realitatea cunoscută simțurilor mele, Theo pare să nu observe talazul înalt pe care mă aruncase neputincioasa mea capacitate de înțelegere, poate că totul n-a fost decât un vis visat de mine astă-noapte, mi-am dorit atât de mult să văd Pantocratorul pe boltă încât, la vremea aceea fragedă nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
castelului era spațioasă și, cu toate că Înăuntru erau postați peste două mii de ostași, domnea tăcerea. Datorită hotărârii lui Muneharu de a lupta, castelul mai găzduia Încă trei mii de refugiați civili În plus. Muneharu se decisese să reziste din acel castel talazurilor Învolburate ale armatei răsăritene. Kanbei și Hikoemon fură conduși Într-o Încăpere goală. Fără toiag, Kanbei intră șchiopătând, cu dificultate. — Seniorul Muneharu va sosi imediat, spuse pajul. Părea să nu aibă nici douăzeci de ani și, În timp ce se retrăgea, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
dormiseră adânc În arșița nopții de vară. Acum, poate rușinați să intre cu Întârziere În luptă, alergau să-i oprească pe războinicii clanului Akechi - fie și doar puțin - fără nimic altceva decât ferocitatea trupurilor și propriile lor eforturi disperate. Dar talazurile furtunoase de armuri nu puteau fi oprite și năvăleau pe sub streșinile templului. Repezindu-se Înapoi În camera lui, Nobunaga Îmbrăcase o pereche de pantaloni peste o cămașă de mătase albă și-și strângea șireturile, scrâșnind din dinți. — Un arc! Dați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
Hikozo aproape se luară la bătaie pentru a nu scăpa ocazia de a tăia capetele grăjdarilor. Ridicându-și săbiile Însângerate cât mai sus În cerul dimineții, aduseră jertfă viața prizonierilor și țipară către demoni. Întreaga armată răspunse cu strigăte războinice. Talazuri Învolburate de armuri se zguduiau și tremurau prin ceața dimineții, fiecare om Întrecându-se să fie primul. Cai transpirați se frecau unii de alții, luptând să ajungă În frunte, iar companiile de lăncieri năvăleau Înainte unele după altele, În Învălmășeala
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
se fac și traduceri din Charles Baudelaire, Heinrich Heine, A. P. Cehov, Georges Duhamel ș.a. Alți colaboratori: N. D. Cocea, Mihai Beniuc, George Macovescu, Mihnea Gheorghiu, G. Ivașcu, Henri Wald, Lucian Boz, Eugen Jebeleanu, Radu Boureanu, G. Mărgărit, Dumitru Corbea, G. Talaz, Ben Corlaciu, Al. Graur, Iorgu Iordan. I. M.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290257_a_291586]
-
o frumoasă rînduiala; de-acolo nouri dulci suiau și aburi 85 Rătăcind chiar pîn' la Cuburile de lumină 86 și căldura, însorite, 255 Căci multe ferestrui împodobite cu súave podoabe Dădeau spre a lui Tharmas Lume, unde-n șiroaie necurmat Talazurile-i se rostogolesc, unde dihanii hoinăresc pe căile-nspumate. Pe nori Fiii lui Urizen priviră Ceru-n jur zidit; Ei cumpănit-au și pus-au ordine în totul, si mîngîiat fu Urizen să vadă 260 Lucrarea minunată cum curge înainte
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
a ascuns în formele Elementare ale Vietii și-ale Morții. Urthona-i Fiul Meu. O, Los, tu ești Urthona, si Tharmas Este Dumnezeu. Omul cel Veșnic e pecetluit, spre-a nu fi mîntuit nicicînd. Torentele mi le rostogolesc pe trupul său, talazurile, valurile-mi trec peste el, Marea-l cuprinde și iezme-ale adîncului sînt camarazii săi. 135 Visător al furioaselor oceane, rece-adormit al buruienilor și scoicilor, Chipul tău Veșnic nicicînd nu se reînnoi-va, te biruie-ndoiala-mi. Și totuși, măcar că-s
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
mistui-vom". Astfel erau cuvintele lui Beula, ale Femeieștii Emanații. Gemu-n tot locul Empireul. Tot Raiul se întunecase. 265 Ne-nsuflețitul Trup al Albionului zăcea pe Stîncă; și marea Timpului și-a Spațiului Izbea în Stîncă împrejur cu aprige talazuri, si precum un Políp128 Care sub Mare-nmugurește, mădularele Omului În monstruoase chipuri ale Morții-nmugureau, un Omenesc políp al Morții. Mîntuitorul blînd și gíngaș peste cadavrul Morții se-aplecă, 270 Zicînd, "Dacă veți Crede, Fratele vostru va-nvia". Și-ntîi
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Căci Urizen căzut-a, cum soarele de-Amiază cade jos, înspre Apus. La Miazănoapte se află tronul neclintit al lui Urthona, o Lume de Solidă beznă Închisă-n înăbușitoare-ncremenire, cu rădăcini în muta deznădejde. 270 Răsăritul era Gol. Dar Tharmas talazurile-și învîrtea în ne-ncetate volburi, Gol, fără de cărări, bătut cu veșnice Zapezi și grindina de fier și ploaie Toate prin grotele de foc și aer și Pămînt, Căutînd Mădularele lui Enion, negăsind nimic decît a mării iarbă neagră 178 și
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
de a începe tipărirea în volum a manuscriselor, cu „o primă serie de cinci volume” (Cuvinte potrivite, Cartea femeii frumoase, Cartea copiilor, Cartea câinilor, a mâțelor, a oilor și a caprelor și Amintirile Ierodiaconului Iosif). Alți colaboratori: Ion Ojog, George Talaz, Sandu Tudor, Ioan I. Ciorănescu, Emanoil Bucuța, Nicolae Milcu, George Dumitrescu, E. Riegler. I.H., C.Tt.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286619_a_287948]
-
1935), Hortensia Papadat-Bengescu și Mircea Eliade (1936), Mircea Gesticone, Ludovic Dauș și Ioan Missir (1938), G.M. Zamfirescu și Radu Boureanu (1939). Pentru poezie au fost distinși cu diferite premii George Gregorian și Al. T. Stamatiad (1922), Claudia Millian și G. Talaz (1923), N. Davidescu și Corneliu Moldovanu (1924), Ion Foti, Const. Rîuleț și Adrian Maniu (1925), Aron Cotruș, I. Dongorozi, Radu Gyr și G. Bacovia (1926), Perpessicius, George Dumitrescu, Artur Enășescu și Ion Pillat (1927), V. Voiculescu, Zaharia Stancu și Radu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289772_a_291101]
-
Foti, Const. Rîuleț și Adrian Maniu (1925), Aron Cotruș, I. Dongorozi, Radu Gyr și G. Bacovia (1926), Perpessicius, George Dumitrescu, Artur Enășescu și Ion Pillat (1927), V. Voiculescu, Zaharia Stancu și Radu Boureanu (1928), Mihail Celarianu, Tudor Arghezi și G. Talaz (1929), Ion Barbu, Lucian Blaga și Eugen Jebeleanu (1930), Eugeniu Sperantia, Al. T. Stamatiad (1931), Ilarie Voronca, D. Nanu și Virgil Gheorghiu (1932), Radu Boureanu și Dan Botta (1933), George Dumitrescu, N. Crevedia, Simion Stolnicu și Maria Banuș (1934), Mircea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289772_a_291101]
-
nebun; de ninsoare; nisip; nou; nudă; ocean, mare; odihnă; oportunitate; păr; pictor; piedică; pierdut; plasă; plutire; prospețime; purtat de vise; rău; rece; relaxare; repeziciune; respirație; rîu; ros; sac; schimb; sentimente; senzație; sobă; somn; sorf; spargere; sport; spus; suflare; superior; surp; talaz; ceva trecător; ținut; tipar; treaptă; Turcia; ufff; ușor; valoare; după val; valuri; vapor; vară; verde; vioi; vuiet; zăpadă; zbor; zvîrle (1); 806/167/49/118/0 vale: deal (187); adîncă (34); apă (26); coborîre (23); jos (20); mare (20); ușor
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
Era o făptură, mai întâi, de om încântător. Cu o tinerețe inatacabilă de triton imberb, el nu putea fi dojenit decât că umblă prea des printre ziduri de cetate, în loc să se lase văzut numai în elementul lui, călare pe vreun talaz, cu mâna stângă în coama de spume, iar cu dreapta liberă să cuprindă nereida pe care o fugărea." Articolul din care am extras citatul de mai sus a fost publicat de Vladimir Streinu în "Glasul patriei", la " aprilie ", reluat de
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]