1,302 matches
-
începând cu apariția contabilității, iar denumirea sa provine, după mai multe opinii, din latinescul bilanx, care înseamnă cu două talere sau din cel de billancium, care semnifică un cântar, însă prin noțiunea de bilanț se înțelege o balanță cu două talere, aflate într-un echilibru permanent. Totodată, Dicționarul explicativ al limbii române definește bilanțul contabil ca un „tablou contabil al activului și pasivului unui agent economic sau al unei activități financiare pe o anumită perioadă de timp”. Bilanțul contabil poate fi
Analiza economică şi financiară a activităţii întreprinderii - De la intuiţie la ştiinţă by Anca Maria HRISTEA () [Corola-publishinghouse/Science/213_a_429]
-
designerului, credeam eu atunci, chiar sub hotă). Am râs împreună de designer, dar și de confuzia pe care o făcuse numărul unu, i-am dat o bere și i-am prezentat mașinăria. Am ridicat capacul, i-am arătat cele patru talere de deasupra, unde bănuiam că se pun vasele la uscat, i-am explicat că cel cu diametru mai mare este pentru farfurii, iar cel mai mic pentru pahare, apoi am vrut să o încercăm. Ne-am jucat noi la butoane
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
Cînd femeia nu naște ușor, să bea de trei ori apă din pumnul bărbatului sau să spele un pol* de aur în apă; această apă o va așeza într-o farfurie pe capul lui, de unde, picînd apă pe-un alt taler așe zat pe piept, s-o bea și să se spele, că naște imediat. Femeia naște cu anevoie dacă lumea știe că se trudește de facere. Pentru a o ușura, se cheamă femeia presupusă că are cunoștință, de o stropește
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
a scoate grăunțe de pe știuleți desniță - dis-de-dimineață despăși (a) - a trece înapoi peste corpul cuiva deșert - partea de corp dintre ultima coastă și osul șoldului detuna (a) - a distruge dezbîrna (a) - a desprinde de cap diota (a) - a deochea discos - taler în care se depun bani la biserică dohot - păcură dovlete - dovleac drăcoaie - femeie păcătoasă; drăcoaică dubi (a) - a tăbăci, a argăsi dumica (a) - a tăia în bucățele durui (a) - a hurui F falcariță - tetanos fapt - farmec, vrajă fălăi (a) - a
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
i) care lucrau Împreună cu Stoian. Matei Basarab (domnitor al țării Românești Între 1632-1654) la 1644 le dă lui Poznan, Stoian și Ghiura ( căpetenie-căpitan ) să exploteze minele de la Baia de Aramă. În acest document de Învoială se fixează suma de 1.000 de taleri pe an pentru exploatarea minelor și scutire de orice vămuire pentru arama exploatată și de orice vămuire pentru alimentele ce vor fi aduse de peste munți și de peste Dunăre. Pentru aceste scutiri ei vor mai plăti anual, Încă 300 de
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
pe an pentru exploatarea minelor și scutire de orice vămuire pentru arama exploatată și de orice vămuire pentru alimentele ce vor fi aduse de peste munți și de peste Dunăre. Pentru aceste scutiri ei vor mai plăti anual, Încă 300 de taleri. Din această condiție a Învoielii ,, că alimentele ce vor fi aduse de peste Dunăre și de peste munți, să fie scutite de vămuire ” , după numele contractanților, nume sîrbești, precum și din tradiția locală a Băii, s-a tras concluzia că ei sînt sîrbi
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
după pravilă hotărâre de pedeapsă“. El se ocupă și de an chetarea pricinilor trimise de mitropolit, cu consemnarea în scris a măr turiilor, cu administrarea probelor, cu întocmirea raportului de cercetare la fața locului. Pentru fiecare împăcare, protopopul primește doi taleri și jumătate. Realizarea an chetei și scrierea de jalbe constituie alte surse devenituri, de aici acuzațiile de corupție și abuzuri în executarea acestor sarcini. Astfel, vodă Ipsilanti constată că pentru împăcări nu ridică taxa de doi taleri și jumătate așa cum
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
protopopul primește doi taleri și jumătate. Realizarea an chetei și scrierea de jalbe constituie alte surse devenituri, de aici acuzațiile de corupție și abuzuri în executarea acestor sarcini. Astfel, vodă Ipsilanti constată că pentru împăcări nu ridică taxa de doi taleri și jumătate așa cum se prevede, ci mai mult; unii cer și plata gloabei, fără să aibă un motiv real, alții sunt și mai îndrăzneți și fac „prepuneri și năpăști ca să globească fără dă nu a fi vină dovedită“. Iată și
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
îndrăzneți și fac „prepuneri și năpăști ca să globească fără dă nu a fi vină dovedită“. Iată și un caz concret petrecut în aprilie 1790. Protopopul Ștefan al județului Teleorman îi cere preotului Dumitru din satul Urluiani suma de 20 de taleri pentru a i judeca o pricină bi sericească a nepoatei sale. Cum popa n-are banii respectivi, protopopul încearcă să-l intimideze. „M-au spânzurat cu picioarele în sus și am șăzut un cias spânzurat și mi-au dat părintele
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
și siliți să plătească gloabă. Un asemenea caz are loc în aprilie 1793, când cei doi cuscri Barbu și Petre din satul Mircești, județul Ialomița, se plâng mitropolitului că protopopul plășii i-a globit pe amândoi, pe unul cu cinci taleri și jumătate, pe celălalt numai cu cinci taleri, sub pretextul că „feciorul... ar fi avut păcat cu fie-sa până a nu se cununa“. În plus, acesta le-a cerut alți șase taleri pentru a oficia cununia, în timp ce taxa se
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
are loc în aprilie 1793, când cei doi cuscri Barbu și Petre din satul Mircești, județul Ialomița, se plâng mitropolitului că protopopul plășii i-a globit pe amândoi, pe unul cu cinci taleri și jumătate, pe celălalt numai cu cinci taleri, sub pretextul că „feciorul... ar fi avut păcat cu fie-sa până a nu se cununa“. În plus, acesta le-a cerut alți șase taleri pentru a oficia cununia, în timp ce taxa se ridica la numai un taler. Gloaba este adânc
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
globit pe amândoi, pe unul cu cinci taleri și jumătate, pe celălalt numai cu cinci taleri, sub pretextul că „feciorul... ar fi avut păcat cu fie-sa până a nu se cununa“. În plus, acesta le-a cerut alți șase taleri pentru a oficia cununia, în timp ce taxa se ridica la numai un taler. Gloaba este adânc înrădăcinată în mentalitatea colectivă, iar cel care a comis un păcat trupesc știe cătrebuie s-o dea și, oricât se va ascunde, nu va scăpa
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
numai cu cinci taleri, sub pretextul că „feciorul... ar fi avut păcat cu fie-sa până a nu se cununa“. În plus, acesta le-a cerut alți șase taleri pentru a oficia cununia, în timp ce taxa se ridica la numai un taler. Gloaba este adânc înrădăcinată în mentalitatea colectivă, iar cel care a comis un păcat trupesc știe cătrebuie s-o dea și, oricât se va ascunde, nu va scăpa. De exemplu, Marin, prins că a păcătuit cu stăpâna sa, fuge de
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
episcop. Cărți de blestem pot fi date și de marii patriarhi ai momentului, cărțile acestora bucurându-se de un mai mare prestigiu, dar la un preț care crește pe măsura reputației perso najului. În 1805, boierul Mihai Bărbătescu plătește 3 taleri și jumătate logofătului Mihalache de la Mitropolie care îi eliberează o carte de blestem. Cercetarea debutează deseori cu citirea unei cărți de blestem în mijlocul mahalalei sau al satului. Alteori citirea are loc în biserica parohială pentru a acorda o mai mare
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
reveni, de banii plătiți doctorului. Astfel, doctorul informează că rana diaconului Dragnea fusese foarte gravă, chiar cauzatoare de moarte, că acestuia i-au trebuit trei luni să-și revină, iar prețul îngrijirilor s-a ridicat la suma de 52 de taleri. Sta ros te le de negustori și medicii, personaje aflate în ime dia ta apro piere, mai ales în spațiul urban, încep deja să facă parte din peisajul cotidian și se integrează foarte repede în dezbatere spațiul juridic. Soborul își
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
pentru a primi prețul „corect“ și valoarea cât mai exact pentru fiecare lucru, indiferent că este vorba de o casă, de un șir de perle sau doar de un fier de plug, chiar dacă rochia a fost purtată, scoarța uzată sau talerelor le lipsesc capacele. În partea stângă a actului apare o altă rubrică: „taleri, bani“, adică valoarea obiectelor în moneda curentă. În linii mari, foaia de zestre începe cu o invocație religioasă (se invocă mila și ajutorul Fecioarei Maria, ale lui
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
indiferent că este vorba de o casă, de un șir de perle sau doar de un fier de plug, chiar dacă rochia a fost purtată, scoarța uzată sau talerelor le lipsesc capacele. În partea stângă a actului apare o altă rubrică: „taleri, bani“, adică valoarea obiectelor în moneda curentă. În linii mari, foaia de zestre începe cu o invocație religioasă (se invocă mila și ajutorul Fecioarei Maria, ale lui Isus Hristos, ale lui Dumnezeu), urmează obiectele de zestre, respectându-se o anumită ordine
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
două părți își vor asuma obligațiile din ziua logodnei. Cu alte cuvinte, ginerele vaduce la bun sfârșit nunta, iar socrul va livra zestrea promisă. În caz contrar, vor plăti cheltuielile făcute la logodnă și gloaba în valoare de 100 de taleri. Lada de zestre zestrea este un important indicator economic, o mărturie asupra civilizației materiale din epocă. Lectura numeroaselor foi de zestre oferă nu numai informații de natură economică, ci și detalii asupra societății, asupra modului ei de organizare și supraviețuire
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
ceasornice le din aur și împodobite cu mărgăritare și stele de diamant. Printre bijuteriile tradiționale se numără salba de pus la gât, formată din 12 sau mai mulți galbeni de aur sau alte monede străine, dar din aur (guldenii olandezi, talerii, zloții și ughi ungurești) și banii de pus pe cap, „11 taleri de pus pe cap“. b) Rânduială haine lor. La rând vin veșmintele. Rareori se așază în lada de zestre haine ce țin de intimitatea miresei, doar ici și
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
Printre bijuteriile tradiționale se numără salba de pus la gât, formată din 12 sau mai mulți galbeni de aur sau alte monede străine, dar din aur (guldenii olandezi, talerii, zloții și ughi ungurești) și banii de pus pe cap, „11 taleri de pus pe cap“. b) Rânduială haine lor. La rând vin veșmintele. Rareori se așază în lada de zestre haine ce țin de intimitatea miresei, doar ici și colo un anteriu de nopate. Apar mai degrabă hainele de ce re mo
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
ștergarele și șervetele de bucătărie (6- 12), fețele de masă (2-4) abundă într-o descriere plină de detalii asupra calității, cantității sau utilității fiecărui obiect. Duzina de linguri apare întotdeauna alături de cea de cuțite, ambele din argint, de cele șase talere de cositor și de cele șase tipsii de aramă cu capace sau fără, de căldări mari și mici, de pirostrii și sfeșnice de aramă sau argint. Nelipsite sunt ceștile de cafea, mașina de măcinat cafea, farfuriuța și lingurița din argint
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
u a pre gă tit totul, sau aproape totul, pentru căsătoria fiicei sale, cu excepția câtorva mărunțișuri, „haine i argintăria mesei și a ca felii și [...] butcă cu telegari cu hamurile lor“ pentru care preferă să dea ginerelui 5 000 de taleri, bani jos,acestuia re ve nin du-i sarcina de a le cum păra pe gustul lui și al soției. Ani ma le le - boi, vaci, cai, oi, porci, capre -, stupi de albine sunt și ele trecute, ținându-se cont
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
și mai ales la țăranii înstăriți. Cearșafuri, fețe de pernă, fețe de masă, cergi, scoarțe sau covoare se țes în casă din in, bumbac, borangic sau lână. Nu lipsesc nici șervetele, ștergarele sau peșchirele de „obraz“, de „mâini“, de „oglindire“, talere le de cositor sau aramă, cuțite, linguri, dar toate din meta le proaste. Salba și cununa de bani sunt și aici prezente, deși valoarea banilor se schimbă, monede simple, curente, de argint sau de aramă, găurite și înșirate pe ață
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
la biserică, dar purtată totuși, tatăl un fier de plug uitat de mult în spate le casei, una din surori renunță la o dimensiuni, o saltea mai veche și peticită, dar încă utilă, este ridicată din așternutul băieților, se dau talere mai vechi, dar cărora li s-au pierdut capacele etc. deseori zestrea se prezintă sub forma unui petrec de pământ ca singură avere ce poate fi cedată. În interiorul claselor populare practicile cotidiene arată că pământul re pre zintă în cele mai multe
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
dat, cu sorocul și termenul limită de livrare definitivă a tot ce a rămas. Alții notează cu atenție și cu insistență în dreptul fiecărui obiect pus în foaia de zestre „s-a dat“, „nu s-a dat“ sau „pentru caretă dat taleri 130“. Alteori foaia de zestre devine neîncăpătoare pentru a primi toate micile remarci notate de ginere. Ruxandra Poienaru are astfel de probleme cu ginerele ei. Acesta notează tot. De exemplu, în dreptul inelului cu rubin ține să noteze „mititel robinașu și
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]