426 matches
-
mediala. Sunt folosite următoarele incidente: 1) radiografia de profil: permite observarea tubercului postero-lateral. Osul trigonum poate fi văzut și el imediat posterior de tuberculul lateral al procesului talar posterior. 2) radiografia Broden: ajuta la evaluarea afectării fațetei articulare posterioare a talusului. 3) radiografia mortezei: ajuta la definirea mărimii fragmentului și a gradului de implicare articulara. Dacă este făcută în flexie și în rotație internă de 25 de grade plasează tuberculul lateral în profil. De cele mai multe ori radiografia subestimează mărimea fragmentului post-fractură
Fracturile procesului posterior al talusului () [Corola-website/Science/307297_a_308626]
-
flexiei piciorului. El poate chiar limita flexia. Conflictul creează durere postero-laterală de gleznă. Este datorat de cele mai multe ori prezenței osului trigonum dar și unui fragment fracturat din tuberculul talar lateral. Osul trigonum este un os accesor situat imediat posterior de talus. Poate fi considerat ca partea neunită a tuberculului lateral talar. Este un os rotund, ovalar sau triunghiular. Mărimea este variabilă. Osul trigonum este prezent la 50% dintre picioarele normale. Provine din centrul de osificare separat de partea posterioară a tuberculului
Impingementul talar posterior () [Corola-website/Science/307306_a_308635]
-
posterior de procesul talar posterior trebuie să amelioreze simptomele. Sînt necesare 2 radiografii: Precizează practic diagnosticul: evidențiază prezența osului trigonum, separat de tuberculul talar lateral și conflictul talar posterior care se observă în T2 ca edem al părții posterioare a talusului și a părții antero-superioare a calcaneului. Poate evidenția și inflamația tecii flexorului lung al halucelui și a tibialului posterior. În cazul unui impingement posterior izolat este indicat abordul lateral. Incizia se face la nivelul articulației gleznei, imediat posterior de tendoanele
Impingementul talar posterior () [Corola-website/Science/307306_a_308635]
-
era alcătuit din următoarele edificii: Terenul depoului este înclinat spre strada Columna, particularitate ce a influențat arhitectura complexului, acesta fiind amplasat pe două terase, închise de o incintă din piatră. Către strada Columna, este construit un zid de sprijin cu talus, care atribuie complexului un aspect de fortificație. Același spirit de stilizare istorică a influențat și arhitectura hangarului. Casa de locuit are două etaje din partea curții interioare și este orientată spre strada Columna cu o fațadă din trei niveluri. Intrarea principală
Complexul de clădiri ale Depoului și cârmuirii fostei societăți „Tramvaiul Chișinăului” () [Corola-website/Science/335407_a_336736]
-
mărimilor fizice care determină fenomenul considerat analizat. 3.1. Definirea parametrilor de poziție ai modelului propus Anatomic, la picior există două mari articulații: o articulație superioară, formată din extremitățile inferioare ale oaselor gambei (tibia și fibula) și din fața superioară a talusului și o articulație inferioară, formată din talus și calcaneu, așa cum se observă în figura 3.1. Prima dintre aceste articulații permite mișcarea de flexie-extensie a piciorului (numită și flexie dorsală-flexie plantară), iar a doua permite mișcarea de pronație-supinație (o mișcare
Cercetări privind modelarea biomecanică a sistemului locomotor uman cu aplicabilitate în recuperarea medicală şi Sportivă by Mihai-Radu IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100990_a_102282]
-
3.1. Definirea parametrilor de poziție ai modelului propus Anatomic, la picior există două mari articulații: o articulație superioară, formată din extremitățile inferioare ale oaselor gambei (tibia și fibula) și din fața superioară a talusului și o articulație inferioară, formată din talus și calcaneu, așa cum se observă în figura 3.1. Prima dintre aceste articulații permite mișcarea de flexie-extensie a piciorului (numită și flexie dorsală-flexie plantară), iar a doua permite mișcarea de pronație-supinație (o mișcare compusă din flexie-extensie și abducție-adducție). Poziția relativă
Cercetări privind modelarea biomecanică a sistemului locomotor uman cu aplicabilitate în recuperarea medicală şi Sportivă by Mihai-Radu IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100990_a_102282]
-
flexie dorsală-flexie plantară), iar a doua permite mișcarea de pronație-supinație (o mișcare compusă din flexie-extensie și abducție-adducție). Poziția relativă dintre oasele articulației gleznei este menținută de ligamente, în principal de ligamentele calcaneo-fibular, talo-fibular și deltoidian (trei fascicule, între tibie și talus, calcaneu și navicular), relevate parțial în figura 3.2. Suprafața articulară a tibiei este reprezentată de fața inferioară a extremității inferioare a tibiei, și de fața externă a maleolei tibiale, care realizează prin unirea lor un unghi diedru. Suprafața articulară
Cercetări privind modelarea biomecanică a sistemului locomotor uman cu aplicabilitate în recuperarea medicală şi Sportivă by Mihai-Radu IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100990_a_102282]
-
că, apa Prutului infiltrându-se prin aluviunile, alimentează pe cale subterană debitul bălților și gârlelor. Dintre „formele pozitive” de teren din porțiunea de luncă de care ne ocupăm, cele mai mari și mai însemnate sunt : grindurile fluviatile, conurile de dejecție și talusul. Grindurile fluviatile sunt forme de teren care însoțesc, deoparte și de alta, albia minoră a Prutului, prutețelor și gârlelor, alcătuind un fel de diguri naturale ale cursului de apă. Proveniența lor este de natură sedimentară, materialul constitutiv al acestora fiind
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
conuri de dejecție au reușit chiar să atingă prin aluviunile lor, grindul Prutului, împărțind astfel balta principală într-o serie de bălți secundare mai mici, cu adâncime foarte redusă, în care vegetația mare de baltă nu se mai poate crește. Talusul. Afară de cazul când apa Prutului bate direct în terasa inferioară și medie, surpând-o, cum se întâmplă în partea de SE a D. Câlcea, încolo peste tot trecerea de la relieful de terasă la relieful de luncă nu se face în mod
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
care alunecă tendonul mușchiului lung flexor al halucelui; - o față externă ce prezintă scobitura sau incizura pentru articularea cu peroneul; - o față medială ce se prelungește în jos printr-o apofiză voluminoasă - maleola internă - ce prezintă: * o față articulară pentru talus; * un șanț maleolar pentru trecerea tendoanelor mușchilor flexori lung al degetelor și tibial posterior. PERONEUL (FIBULA) Peroneul este un os lung, pereche, torsionat în axul său longitudinal, situat în afara și înapoia tibiei. Extremitatea superioară sau capul peroneului prezintă în partea
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
parte intermediară - gât (col). Astragalul are forma unui cub cu: - față superioară: prezintă, dinspre posterior spre anterior, trohleea astragaliană și suprafața neregulată a colului; - față inferioară: prezintă 3 suprafețe articulare, anterioară, mijlocie și posterioară; - față laterală: prezintă procesul lateral al talusului pe care se sprijină fața maleolară laterală a osului; în rest, pe această față se prind ligamentele peroneo-astragalian anterior și posterior; - față internă: prezintă o mică suprafață prin care se realizează articularea cu maleola tibială și suprafețe pe care se
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
articularea cu maleola tibială și suprafețe pe care se inseră ligamentul lateral intern al articulației gâtului piciorului; - față anterioară (capul astragalului): este articulară pe toată întinderea ei - pentru articularea cu fața posterioară a scafoidului; - față posterioară: prezintă procesul posterior al talusului. CALCANEUL Calcaneul este cel mai voluminos os al tarsului; este situat sub astragal; vine în contact direct cu solul. Calcaneul este alungit în sens antero-posterior, turtit transversal și are o formă neregulată, relativ cubică: - fața superioară se articulează, în cele
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
se vor articula cu al patrulea și al cincilea metacarpian. Fața externă vine în raport cu tegumentele. Fața internă prezintă fațete articulare pentru al treilea cuneiform și scafoid. SCAFOIDUL (OS NAVICULARE) Scafoidul este un os scurt, turtit dinainte înapoi, cuprins între capul talusului, cuboid și cele trei cuneiforme. Fața posterioară este concavă și se articulează cu astragalul. Fața anterioară prezintă trei fețe prin care se articulează cu cele trei oase cuneiforme. Fața dorsală face parte din dorsul piciorului. Fața plantară face parte din
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
lung flexor al halucelui; -o față externă (incizura fibularis) ce prezintă scobitura sau incizura pentru articularea cu peroneul; -o față medială ce se prelungește în jos printr-o apofiză voluminoasă - maleola internă (malleolus medialis) - ce prezintă: - o față articulară pentru talus; - un șanț maleolar (sulcus malleolaris) pentru trecerea tendoanelor mușchilor flexori luna al deaetelor și tibial posterior. PERONEUL (FIBULA) Peroneul este un os luna, pereche, torsionat în axul său lonaitudinal, situat în afara și înapoia tibiei. Extremitatea superioară sau capul peroneului (Fiaura
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
formată dintr-un șanț antero-posterior (aât) care este mai apropiat de marainea internă și din două versante înclinate unul spre celălalt; -față inferioară: se articulează cu calcaneul prin trei suprafețe, anterioară, mijlocie și posterioară, ultimele două fiind despărțite de șanțul talusului; -față laterală: prezintă procesul lateral al talusului pe care se sprijină fața maleolară laterală a osului; în rest, pe această față se prind liaamentele peroneo-astraaalian anterior și posterior; -față internă: prezintă o mică suprafață prin care se realizează articularea cu
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
este mai apropiat de marainea internă și din două versante înclinate unul spre celălalt; -față inferioară: se articulează cu calcaneul prin trei suprafețe, anterioară, mijlocie și posterioară, ultimele două fiind despărțite de șanțul talusului; -față laterală: prezintă procesul lateral al talusului pe care se sprijină fața maleolară laterală a osului; în rest, pe această față se prind liaamentele peroneo-astraaalian anterior și posterior; -față internă: prezintă o mică suprafață prin care se realizează articularea cu maleola tibială și suprafețe pe care se
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
articularea cu maleola tibială și suprafețe pe care se inseră liaamentul lateral intern al articulației aâtului piciorului; -față anterioară (capul astraaalului): este articulară pe toată întinderea ei - pentru articularea cu fața posterioară a scafoidului; -față posterioară: prezintă procesul posterior al talusului străbătut de șanțul prin care trece tendonul mușchiului flexor luna al halucelui. CALCANEUL (OS CALCIS) Calcaneul este cel mai voluminos os al tarsului; este situat sub astraaal; vine în contact direct cu solul. Calcaneul este alunait în sens antero-posterior, turtit
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
se vor articula cu al patrulea și al cincilea metacarpian. Fața externă vine în raport cu teaumentele. Fața internă prezintă fațete articulare pentru al treilea cuneiform și scafoid. SCAFOIDUL (OS NAVICULARE) Scafoidul este un os scurt, turtit dinainte înapoi, cuprins între capul talusului, cuboid și cele trei cuneiforme. Fața posterioară este concavă și se articulează cu astraaalul. Fața anterioară prezintă trei fețe prin care se articulează cu cele trei oase cuneiforme. Fața dorsală face parte din dorsul piciorului. Fața plantară face parte din
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
tibie și peroneu se realizează mișcări de mică amplitudine, în care nu intervin mușchii. în sindesmoza tibio-fibulară se realizează mișcări de depărtare și apropiere între oasele aambei, aceste mișcări însoțind flexia dorsală și plantară a piciorului. Ele sunt datorate trohleei talusului care este mai lată anterior decât posterior. în prima parte a flexiei dorsale, partea înaustă se află în scoaba tibio-fibulară. Ulterior, ea pătrunde între cele două oase și le desparte. Concomitent, liaamentele care leaaă oasele se tensionează. Aceste liaamente trebuie
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
tarsul realizează între ele opt articulații, care nu prezintă particularități anatomice: - subtalară sau talo-calcaneană, - talo-calcaneo-naviculară, - calcaneo-cuboidiană, -transversă a tarsului, - cuneo-naviculară, - intercuneene, - cuneo-cuboidian. 3. Articulația subtalară (articulatio subtalaris) Mai este denumită și talo-calcaneană posterioră. Suprafețele articulare sunt reprezentate de: calcaneu și talus fiecare prin fețișoarele posterioare. Mijloacele de unire sunt: - capsula articulara, - liaamentele talo-calcaneane: interosos (lia. talocalcaneum interosseum), lateral (lia. talocalcaneum laterale) și medial (lia. talocalcaneum mediale). 1. Tibia 8. Tendonul tibialului posterior 2. Liaamentul talo-calcanean medial 9. Tendonul tibialului anterior 3
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
posterioare. Mijloacele de unire sunt: - capsula articulara, - liaamentele talo-calcaneane: interosos (lia. talocalcaneum interosseum), lateral (lia. talocalcaneum laterale) și medial (lia. talocalcaneum mediale). 1. Tibia 8. Tendonul tibialului posterior 2. Liaamentul talo-calcanean medial 9. Tendonul tibialului anterior 3. Procesul posterior al talusului 10. Metatarsianul I 4. Tendonul Achilian 11. Navicularul 5. Sustentaculum tali 12. Liaamentul tibio-talar anterior 6. Liaamentul plantar luna 13. Liaamentul tibionavicular 7. Liaamentul calcaneo-navicular 14. Liaamentul tibio-calcanean plantar 15. Liaamentul tibio-talar posterior 4. Articulația talo-calcaneo-naviculară (articulatio talocalcaneonavicularis) Face parte
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
tali 12. Liaamentul tibio-talar anterior 6. Liaamentul plantar luna 13. Liaamentul tibionavicular 7. Liaamentul calcaneo-navicular 14. Liaamentul tibio-calcanean plantar 15. Liaamentul tibio-talar posterior 4. Articulația talo-calcaneo-naviculară (articulatio talocalcaneonavicularis) Face parte din cateaoria articulațiilor sferoidale. Suprafețele articulare sunt reprezentate de: capul talusului și de o cavitate formată de calcaneu și osul navicular. Mijloacele de unire: - capsula articulară ce nu comunică cu articulațiile învecinate, - liaamentele: - talo-calcanean (lia. talocalcanean interosseum), - calcaneo-navicular, - calcaneo-navicular plantar (lia. calcaneonavicular plantare), - bifurcat sau în Y (lia. bifurcatum), calcaneo-cuboidian (lig
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
L'âme du village) (Miclău, 1978 : 281) ; " une motte de glaise " (L'âme du village) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 149) ; " de la terre mouillée " (L'âme du village) (Romanescu, 1998 : 82) ; " un âtre d'argile " (L'âme du village) (Pop-Curșeu, 2003 : 71) ; " un talus de limon " (L'âme du village) (Loubière, 2003 : 41) ; " un tas de glaise " (Villard, 2009 : 83) ; " părinteștile luturi " " la glaise des ancêtres " (În preajma strămoșilor/Auprès des aïeux) (Miclău, 1978 : 407) ; " Îngeri mulți murind și-au lăsat/lutul în țară. " " Une
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
consecință a "oboselii" materialului, în special a pieselor de oțel în situația decimentării sau a unui defect de fabricație. - displazia luxantă a șoldului; - coxa-vara, coxa-valga, coxa-plana; - aplazii de femur; - genu varum, genu valgus, genu recurvatum; - picior strâmb congenital - varus - valgus - talus - cavus. - coloană vertebrală: A. de origine medulară: a) siringomielie și hidromielie, ... b) malformații vasculare; ... c) chist dermoid și epidermoid. ... B. de origine vertebrală: a) sindrom Klippel-Feil; ... b) sindrom de coastă cervicală; ... c) sacralizarea vertebrei L5; ... d) angiom vertebral. ... C. mixte
EUR-Lex () [Corola-website/Law/232814_a_234143]
-
ventilatorii - la fiecare revizuire. Malformații congenitale Membre toracale: - luxație congenitală a umărului; - agenezie - degete, mână, antebraț; - sindactilie. Membre pelvine: - displazia luxantă a șoldului; - coxa-vara, coxa-valga; - coxa-plana; - aplazii de femur; - genu varum, genu valgus, genu recurvatum; - picior strâmb congenital - varus - valgus - talus - cavus. Coloană vertebrală: A. De origine medulară: - siringomielie și hidromielie; - malformații vasculare; - chist dermoid și epidermoid. B. De origine vertebrală: - sindrom Klippel - Feil; - sindrom de coastă cervicală; - sacralizarea vertebrei L5; - angiom vertebral. C. Mixte: - spina bifida. Explorări obligatorii: - radiografia segmentului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/232814_a_234143]