815 matches
-
la Corso sau pe stradă, și morții morți, ale căror spirite mai bântuiau măcar În vise și În amintirile prietenilor de pahar și ale urmașilor, dacă nu cumva și În alte locuri. Uneori, stând Întins În cripta sa de marmură, tapetată cu icoane și tablouri de ultimă modă, Noimann Își Închipuia cimitirul ca pe un tren ce se mișcă pe șine spiralate - cu o viteză imperceptibilă chiar și pentru un melc - spre un anumit punct unic, un fel de gaură neagră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
de ochii lui încețoșați, umezi cenușii. Cu cercelul vârât printr-o nară, căștile CD player-ului încolăcite în jurul ridurilor și cutelor gâtului uscat ca o pastramă. Pe scenă, în locul luminii unui reflector, o secvență de film alb-negru: capul domnului Whittier tapetat cu imagini de armate mărșăluind gura și ochii pierduți printre cizmele de camuflaj și baionetele care-i viermuiesc pe obraji. Spune: — Poate că suferința și chinul sunt scopul vieții”. Gândiți-vă că pământul e o uzină, o fabrică Închipuiți-vă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
Ia-ți coada la spinare cât mai repede, până nu te molipsești de sictirul locului, și șterge-o! Dacă ar fi după mine, n-ai avea decât să-ți faci cuib în mijlocul casei, în televizor sau în calculator, să-l tapetezi cu tomuri mărunțite, pe-alese, clasici vrei, clasici îți dau, de-amor pe franțuzește... s-ar găsi destule... Serios, din partea mea, n-ai decât să stai să-ți așezi mustățile în fața oglinzii în fiecare dimineață, să te pomădezi. Mă adulmecă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
din jur. — Da. Așa e. Sunt în... cea mai complexă etapă a... îhm... Privirea îmi cade asupra plitei și încep să țip, fără să vreau. Fuck ! Sosul ! Nu știu ce s-a întâmplat. Din cratița mea de sos sar bășicuțe maronii care tapetează tot aragazul și podeaua din jur. Arată ca oala minune din poveste, care a dat pe-afară, până a acoperit totul în jur. — Ce faci, dă-l la o parte de pe foc ! exclamă Nathaniel. Apucă de cratiță și o mută
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
ce să fac. Nu-mi pot reprima un mic chicotit. Arată ca nuca-n perete. — Bine. Îi întind o tavă. Poți să m-ajuți să duc aperitivele. Pornim spre salon, cu tartele cu ciuperci și chiflele. Când intrăm în încăperea tapetată cu mătase albă, pălăvrăgeala amuțește brusc și paisprezece capete vopsite și lăcuite se întorc spre noi. Invitatele lui Trish sunt așezate în jurul mesei, bând șampanie, și fiecare dintre ele e îmbrăcată într-un taior în altă nuanță pastel. E ca și cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
lift aurit cu un bărbat cu chipiu țuguiat și intrăm într‑un apartament. Și așa ceva chiar că n‑am mai vaăzut niciodată. Locul e absolut imens, cu podea de marmură, scară dublă și un pian uriaș pe o platformă. Pereții tapetați cu mătase de culoare deschisă sunt decorați cu tablouri enorme cu rame aurite, iar pe piedestalurile de peste tot sunt aranjamente florale în cascadă, cum n‑am văzut în viața mea. Femei în haine scumpe, subțiri ca niște scobitori, vorbesc însuflețit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
printr-un nepot) și-a tras restaurantul „Clodie’s dandy“, cu club de zi privat Chiar ușă în ușă cu odaia lui Obănceanu, Goncea își amenajase un fel de garsonieră. Fusese cândva un balcon-terasă acolo. L-a închis, l-a tapetat și îl folosea pentru întâlnirile sale discrete. Cei care l-ar fi văzut întrând în clădire nu puteau să creadă decât că se ducea la o nouă discuție cu Afinoghiu. Adeseori, când pleca, lua și hârtiile pe care Obănceanu le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
bine: nu exista competiție, gelozie și nici frica de a nu putea atinge standardele impuse de frumusețile trecute. Pe de altă parte, însă, pentru Patrick totul era nou. Se afla pe un teren nesigur, iar el, care avea pereții apartamentului tapetați cu hărți din secolul al XIX-lea și nu făcea niciodată vreun pas nechibzuit, se simțea probabil ca un străin într-o lume necunoscută: precaut, nesigur, dar curios. Știam toate acestea și mă gândeam că le pot face față. Mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
au făcut referiri ample și la bărbații „faultați” de femei. Intr-un garaj,proprietatea domnului Guguștiuc se adună periodic soții bătuți de neveste,din diferite motive casnice,bărabați de diferite vârste,profesii sau culoare politică. Pe interior,ușa garajului e tapetată cu un vechi catren: „Dacă-n adevăr se spune Că toate damele sunt bune, Cum se face că din ele Multe ies...neveste rele?”.(Anonim) Pentru acești soți minunați,iubitori de frumos și molestați de consoarte nu s-a înființat
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
Uneori mă simt ca într-o închisoare tapetată cu pamperși (observați, vă rog, prezentul verbului). Și când apuc să evadez, nu reușesc să mă duc prea departe. Sunt ca un câine care sare să muște, își ia avânt și se înalță, dar uită de lanțul care aproape îl
Poveşti cu scriitoare şi copii by Georgiana Sârbu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1781]
-
foarte entuziasmată. O plimbam din odaie în odaie, iar Mihaela îi explica: ― Uite aici facem o ușă, cu glaswand, aici înlocuim scara cu una de beton (asta-i aproape dărăpănată), dincolo instalăm dormitorul că-i mai multă lumină și-l tapetăm cu albastru. (Ar fi de preferat mătase plisată, să te interesezi cât costă; cred că nu costă prea scump.) ― Aici o să trăiți fericiți o sută de ani ca-n sânul lui Avraam, ne-a spus Alexa cu fața luminată de
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
audiență în acest scop. Nu l-am primit, nu mă interesa persoana lui nici cât negrul sub unghie. În schimb îmi mulțumi Alexa în numele soră-și. Am primit-o ca pe o regină. Îmi instalasem biroul într-o încăpere somptuoasă, tapetată cu mătase, cu persiene pe jos în care se afunda piciorul și fotolii îmbrăcate în piele. (Toate astea fuseseră aranjate în vederea unei eventuale vizite a fostei mele soții.) Alexa mă felicită pentru înalta demnitate cu care fusesem onorat, îmi ură
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
mare tablă albastră pe care se ura automobiliștilor: "Bun venit". După exact zece metri, o altă tablă anunța amenzile pentru exces de viteză. Amenzile creșteau în funcție de numărul milelor care depășeau cele 55 de mile legale. Casa lui Nick Lungociu e tapetată, literalmente, cu fotografii. Mai întîi, sunt fotografiile vechi, îngălbenite, ale părinților. Bătrânul Lungociu a venit în America din Dridif, un sat aproape vecin cu al meu, pe la începutul secolului, împreună cu alți făgărășeni. Aici a ajuns maistru într-o fabrică. Nick
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
50 dolari cinzeaca, împingând pileala în partea superioară, vestică. Mi-am lipit și paharul rece de obrazul care pulsa. Ajută sau, cel puțin, așa te face să crezi. E oricum o alinare. Trei fete evoluau pe scenă, acoperind tot spațiul tapetat cu oglinzi. Fata care dansa cu sânii dezveliți pentru mine și pentru individul roșcat, cu față de hermafrodit, aflat la două scaune de mine, era scundă, timidă, cu o înfățișare ce amintea de un cățel. Bun, hai să-i aruncăm fetei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
desuuri - nu mai sunt aici, toate au dispărut.) În casa mea sunt îngrămădite covoare crem, o canapea acoperită cu piele de rinocer și un pat oval ca o cuvertură de satin negru. Nici unul din aceste obiecte nu îmi aparține. Pereții tapetați cu voal nu sunt ai mei. Totul e închiriat închiriez apa, căldura, lumina. Închiriez ceaiul cu plicul. Locuiesc aici de zece ani și nimic nu e al meu. Apartamentul meu e mic și mă costă o groază de bani. Stând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
fi iubit-o niciodată pe D. dacă-ar fi fost numai (foarte) frumoasă sau dacă singurele ei mij loace de seducție ar fi fost palatul în care mi se părea că locuiește - când am fost prima dată în casa ei tapetată cu icoane pe sticlă am crezut, literal mente, că am trecut prin zeci de camere - și fascinantele ei țoale și cosmeticale. N-aș fi iubit-o nici doar pentru că o dată, pe când o conduceam acasă, ca de obicei, într-un decembrie
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
șapte brațe. Grupul nostru de turiști a intrat până la urmă pentru cină la Klezmer Hois, un restaurant „de-al lor“ care mi-a adus în minte imediat adevă rații Arnoteni ai lui Mateiu Caragiale: o casă de mari burghezi, pereți tapetați cu poze îngălbenite, bufete baroce cu vitrine pline de vase ciudate, afișe de cabaret... Sala, cu stâlpi centrali ca aceia de care s-a sprijinit odinioară Samson, era impregnată de spirit evreiesc. La fe res tre - perdele cu ochiuri mari
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
teozofică a artiștilor de la Monte Veritá). Înainte de asta însă, Iancu își oferise deja serviciile de decorator la Cabaret Voltaire. 4 februarie 1916, Cabaret Voltaire. Pregătirile erau în toi. Artistul Marcel Slodki realizase un mare afiș cubist pentru interior. Pereții erau tapetați cu reproduceri după Kandinsky, Picasso, Matisse, Paul Klee, Otto van Raes, Artur Segal și cu afișe futuriste. O orchestră rusească de „balalaici” fusese alcătuită ad hoc și botezată sugestiv „Revoluzzer-Chor”. Cei patru „orientali” (cf. Hugo Ball), deveniți între timp cinci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
se plictisească. Pot să guste din licorile dulci, să bea din siropul minunat care curge în voie printre copacii de ciocolată amăruie umpluți cu cireșe negre. Pot asculta în liniște zumzetul albinelor care aleargă fericite printre bucățile de turtă dulce tapetate cu glazură albă și stropite cu sirop de arțar. E minunată Câmpia de Jeleu. Când fetele ajung e liniște. Prea liniște. Nu se aud păsărelele cântând și nici susurul cascadei Sirop de Caise. Bananele Vorbărețe tac și ele. Ceva nu
ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
mulțumit de imagine și de sugestia unei sănătăți de fier fără de care gazda sa risca să se aleagă cu o Înmormântare neprevăzută. Nu vă simțiți bine, domnu' Dionisie? Întrebă abia auzit Gheretă. Poate Își căuta cuvintele. Omul ăsta precis e tapetat pe dinăuntru cu cuvinte. Câteva straturi. Are nevoie de timp ca să le găsească pe cele potrivite. Numai de nu le va fi șters sângele În circulația lui. Căutarea Îi făcea se pare bine lui Precup, căci roșeața se Întorcea la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
Dar nici nu a refuzat-o. Trecătorii se opreau curioși În fața noilor filme: unul la „Muncitoresc”, celălalt la „Steaua Roșie”. Flavius-Tiberius ducea cutia cu pioneze de rezervă și afișele vechi. Pe cele mai frumoase le păstra pentru colecție. Cu celelalte tapeta pereții closetului și gardul curții de păsări. Domnul Moduna fusese din totdeauna un partizan al cauzelor dinainte pierdute. Avea, printre altele, un proiect grandios de dezvoltare a turismului local de a cărui Înfăptuire nu se Îndoia nici o clipă, din moment ce germinase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
pământ asemenea unui vârtej cu vârful În jos și duși au fost. Unii cred că și acum Îi aud bătând rar din aripile lor moi, dincolo, deasupra mării. Prefera să aștepte decât să intre În atelier. Nudurile cu care erau tapetați pereții Îl indispuneau. Comparând-o cu femeia matură de acum, constata Încă de la primele sale vizite acolo, foarte puține de altfel, că Iolanda era azi doar mai puțin gracilă, tot grațioasă Însă, și că energia aproape agresivă de odinioară se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
mai scumpă decât vinul, mai ales că arabii nici nu beau așa ceva, deși ar avea posibilități. El a scăpat cu o sută de dolari, plus toată colecția lui de blonde tăiate cu grijă din reviste porno și cu care Își tapetase cabina ca să-i țină de urât până la Întoarcerea acasă. De ele s-a despărțit cel mai greu. De dor și jale s-a tânguit ca un muezin care Îndeamnă lumea la rugăciune. Era gata să dea și tirul la o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
auzeam în depărtare sunetul sirenelor și al focurilor de armă. Încetul cu încetul, am ațipit și prin vis mi s-au perindat puținele femei cu care avusesem de-a face la viața mea. • • • Până dimineața tulburările se potoliseră, lăsând cerul tapetat cu funingine și străzile pline de sticle de alcool sparte, de ciomege și bâte de baseball abandonate. Blanchard sună la secția Hollenbeck și ceru o dubă pentru a-și transporta închisoarea tribunalului al nouălea criminal periculos capturat în 1943. Când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
Scheisser! Churchill Scheisser! Amerikanisch Juden Scheisser! L-am lăsat pe prispă și m-am dus să văd ce-i prin casă. Sufrageria era plină de bucăți de aeromodele și conserve de fasole deschise, în jurul cărora bâzâiau muște, iar dormitorul era tapetat cu fotografii ce înfățișau femei îmbrăcate sumar, majoritatea cu capul în jos. Baia puțea a urină stătută, iar în bucătărie erau trei pisici care adulmecau niște conserve de ton pe jumătate goale. Când am dat să mă apropii, m-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]