678 matches
-
eu mâna pe carte din când în când!) la interviul de mai sus: Manelele sunt pentru fiecare strat cultural, după cum urmează: Pe la spate, pe la spate cu Adrian Copilu Minune pentru cei lejer alfabetizați; Ereau zarzării-nfloriți cu Romica Puceanu și Taraful Florea Cioacă pentru publicul educat, și, evident, pentru rafinați, pentru elite, Dimitrie Cantemir-Le Livre de la Science de la Musique cu Jordi Savall. (Link-uri pe YouTube la discreție, căutați-le!). În rest, Trăiască lupta pentru pace!. Și Pink Floyd. 27
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
până la urmă, bune sau rele. Trebuie scenariu sau/și regie. CIRCUL NOSTRU V| PREZINT|: Clișee Lucian Dan Teodorovici Marți, 8 aprilie, a fost Ziua Internațională a Romilor. Sau cam așa ceva, ar spune unii dintre dumneavoastră. O zi sărbătorită cu parade, tarafuri, grătare și mici mitinguri. Plus apariția televizată a unor reprezentanți ai etniei. Nimic neobișnuit, nimic nefiresc. La fel cum n-a fost nimic neobișnuit, nimic nefiresc în modul în care mi-am petrecut eu, etnic majoritar, acea zi. Și, pentru că
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2206_a_3531]
-
mâna cu care ținea volanul și cu mobilul la ureche. Oricât de discret aș fi, n-aș avea cum să nu aud partea din conversație pe care o oferă bărbatul. Trecem pe lângă o coloană de romi, îmbrăcați tradițional, cu un taraf în față, însoțiți de polițiști. Șoferul, în receptor: „Uite, trecem pe lângă o nuntă de țigani... Da, nu știu ce dracu’... Hă, hă... Da, e marți. Păi, ce vrei, fac nunțile marți, că-n weekend n-au timp, sunt ocupați să fure, c-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2206_a_3531]
-
fruntea bandei își lăsa obrazul oacheș pe trupul viorii a mângâiere, în timp ce arcușul o făcea să zvonească glas de doină molcomă, glas de bucium grav și zguduitor sau tril de ciocârlie... Când vinul băut gospodărește de mușterii le încălzea sufletele, taraful isca cântece de joc, încât să asude podelele și să curgă țărâna din pod... Nu întâmplător am lăsat la urmă „Bolta Rece” sau „Universitas vinorum”, cum a fost supranumită mai târziu, și asta pentru că aici a poposit tot ce Iașul
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
Mathews, Nelly Furtado și pe coloanele sonore de la Dracula sau Mishima, cântă live cu Allen Ginsberg și Tom Waits. Și dacă credeți că le-a scăpat ceva (cum ar fi muzica românească), vă înșelați, pentru că au colaborat chiar și cu Taraful haiducilor. De fapt, Kronos Quartet sunt enciclopedia muzicală și culturală a zilelor noastre și cine vrea să știe ce se compune semnificativ în muzica clasică (și nu numai) de acum, trebuie doar să-i asculte pe cei patru americani. De
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2211_a_3536]
-
un Internet Cafe. Dacă ne uitam la televizor era probabil ora 19.30 și urma Sandy Belle sau Pif et Hercules. La televizor, emisiunile preferate ale copiilor sunt cele de desene animate, dar urmăresc și emisiuni sportive, telenovele - iar postul Taraf TV se numără în lista celor câteva posturi preferate de copii, pe lângă Cartoon Network și Animax. Vedetele preferate ale copiilor sunt clasicii Tom și Jerry, curiosul Scooby Doo, dar și regina telenovelelor Adina Popescu și Nicolae Guță. Informațiile despre consumul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2191_a_3516]
-
număr mare la Geneva și, mai recent, și la Lausanne; și, prin extensie, și controale ceva mai severe la frontieră ale mașinilor venite din România. Atât. Relațiile culturale, cele din sfera muzicii, fie că este vorba de muzica tradițională a tarafului din Clejani, găzduit de atâția ani de un muzeu etnografic ce duce mai departe memoria lui Constantin Brăiloiu, sau de muzica de avantgardă practicată de fiul lui Cristian Teodorescu și de Iancu Dumitrescu, nu au avut și sunt convins că
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2188_a_3513]
-
din mediul rural. Afli că satele comunei Hudești aveau prin 1959 patru formații de cor cu peste 150 de membrii dintre care unul înființat încă din sec. al XIXlea, două asociații sportive, că activau patru formații teatrale de amatori, două tarafuri și patru fanfare populare care participau la Festivalul datinilor locale nu numai elevii dar și vârstnicii (nu numai ca spectatori). în 1927, în Hudești se înființează „ Ateneul popular coordonator al vieții cultural-artistice-instiuție care sub diverse denumiri (cămin cultural etc.) activează
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
frumoasa prezentare scenică. Dacă formațiile muzical-vocale hudeștene s-au situat pe primele locuri la concursuri din cadrul județului și interjudețene, nici formațiile muzical-instrumentale n-au rămas mai prejos. încă din primul deceniu al secolului al-XX-lea erau cunoscute formațiile de fanfară și tarafurile din Hudești. Pe la 1935 activau în comună patru fanfare în satele Bașeu, Alba, Mlenăuți și Vatra și două tarafuri, unul condus de Gică Costandache și altul de Gheorghe Macoviciuc la Alba. Dintre cei mai renumiți cântăreți și conducători de fanfară
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
nici formațiile muzical-instrumentale n-au rămas mai prejos. încă din primul deceniu al secolului al-XX-lea erau cunoscute formațiile de fanfară și tarafurile din Hudești. Pe la 1935 activau în comună patru fanfare în satele Bașeu, Alba, Mlenăuți și Vatra și două tarafuri, unul condus de Gică Costandache și altul de Gheorghe Macoviciuc la Alba. Dintre cei mai renumiți cântăreți și conducători de fanfară amintim pe Ilie și Dumitru Boz, Lazăr Dogaru, Dumitru Culișniuc, Gheorghe Aștefănoaie din Bașeu, Vasile Lupușoru din Alba, Calistru
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Dogaru, Dumitru Culișniuc, Gheorghe Aștefănoaie din Bașeu, Vasile Lupușoru din Alba, Calistru Beșliu și Minciună Ion, Pintilei Victor din Mlenăuți, Șchiopeț Gh. Ion, Alupoaie V. Dumitru, Apreutesei V. Dumitru, Minciună Gh. Vasile și Guragata S. Dumitru din Vatra, iar la tarafurile de vioară pe Dumitru și Costică Costandache, Ghiță Deliman și fii săi, frații Macoviciuc de la Alba, Cocândă Chirica și Capraru Constantin. în momentul de față a mai rămas doar fanfara de la Mlenăuți care la unele zile festive mai cântă și
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
în comună 4 formații de cor cu peste 150 membrii, 5 formații de dansuri cu peste 44 de tineri din satele comunei, 4 formații teatrale, iar din 1966-1967 o formație corală comunală, 5 formații de dansuri, 6 brigăzi artistice, un taraf, o fanfară și două formații de teatru. Numai în 1966-1967 s-au prezentat 56 de spectacole la care au participat peste 18.000 de spectatori. Mai trebuie de reținut faptul că o perioadă de timp în satele comunei, organizate pe
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
și handbal, tenis de câmp în cadrul concursurilor organizate în comună de către școli și Consiliul local. Tot în acest parc se organizau în trecut serbări cu grupul vocal al cadrelor didactice, cu formația de cor, cu formația de fanfară și cu taraful din comună. Tot aici se organiza uneori, toamna, Ziua recoltei, unde se întâlneau cei mai mulți dintre locuitorii comunei noastre și-și mai descrețeau frunțile la răcoare acestor arbori. Nu departe de acest parc se află vestita curte a lui Ion Franc
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
de Căile Ferate Române, ca specialist, căruia avea să-i toarne o groază de copii, tata a fost crescut de acesta. Dar primii ani ai vieții și i-a petrecut în casa bunicilor, la Slatina, care răsuna până la ore insolite de muzica tarafului din local. După recăsătorirea mamei lui, orfanul a însoțit familia Godini mai întâi la Pașcani, important nod de comunicație, unde ei locuiau chiar în clădirea gării, la etaj. De acolo, din fereastră, micul Ionel, copil de școală primară, l-a
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
premiul II la Salonul de Primăvară al Asociației Artiștilor Plastici din Iași cu lucrarea "Răstignirea", urmat În 1999 de un prestigios premiu I la Salonul de Toamnă al aceleiași asociații, organizat la galeriile Fundației "Emil Alexandrescu", pentru lucrările "Balerină" și "Taraf". În 2000 obține premiul II pentru lucrarea "Omul cu pipa" la Salonul de Primăvară și premiul I la Salonul de Toamnă al Asociației Artiștilor Plastici Iași, participă la Expoziția Națională de Artă Naivă din Pitești, Salonul de Primăvară al Artei
PAGINI DE ARTĂ NAIVĂ IEŞEANĂ by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Science/91838_a_93005]
-
și de Sus) veneau și se distrau în aer liber, aducându-și mâncare în coșuri. Și aici negustorii erau nelipsiți cu mărfurile lor, iar cârciumarii organizau bufete unde se serveau și fripturi la grătar. Pe pajiștea din fața pădurii, în acordurile tarafurilor de lăutari, tinerii întindeau hore înfocate, sârbe și alte jocuri. Toată pădurea era plină de tineret. III. 4.2 TRADIȚII DINAINTEA CRĂCIUNULUI. OBICEIURI DE CRĂCIUN ȘI DE ANUL NOU Printre obiceiurile tradiționale cele ale sărbătorilor de iarnă ocupă un loc
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
de la sfârșitul secolului al xIx-lea și din prima jumătate a secolului xx, al cărui nume Îl poartă cel mai important festival de muzică din România. A dovedit talent muzical Încă din fragedă copilărie, cunoscând chiar de atunci folclorul, prin intermediul tarafurilor populare din zonă. Valea Jijiei a fost și este Încă considerată un spațiu social-istoric și demografic caracterizat prin izolare (sau numai depărtare de Centru!?), sărăcie, Înapoiere. Aceste locuri n-au cunoscut efervescența economică a unor zone de dezvoltare rapidă, deși
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
seară, veneau fetele cu mamele lor , ultimele se așezau pe scaune la marginea sălii și privea u care este și cum arată băiatul care îi cheamă și îi joacă fa ta. Se cânta de către o formație de lăutari - și chiar tarafuri - venite din satele Dagâța,Valea Ursului. Toată noaptea se cânta și se dansau jocurile învățate de la părinți și bunici - sârba, hora, corăgheasca, polca, și din când în când, așa mai stilat, câte un tangou, vals, fox trot și Cia-cia. O
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
mele temperamentale, oameni Împătimiți tradițional actelor de cultură și forțe În actul de decizie extrem de favorabile. Am pornit la treabă. Am gasit mai ales un primar cu tradiții culturale În familie - pe Constantin Zamfir , fiul rapsodului Costică Zamfir, șef de taraf din generația urcădeștilor de la Frumușica, autor al renumitei „Sârbă de la Deleni”, culeasa și prelucrata de Constantin Arvinte și interpretată fără egal de Angela Moldovan. - Mi-am costructurat cele mai bune intenții cu cerințele școlii pentru o informare corectă a elevilor
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
pe vreo fereastră întredeschisă, oricare ar fi fost ea; de altminteri, erau toate închise, cu storurile lăsate. Seara următoare, locotenentul și-a petrecut-o la Cetatea Albă, antrenat de niște camarazi care descoperiseră câteva cârciumi deochiate cât cuprinde, unde cântau tarafuri de țigani. Doar peste două zile, întorcându-se acasă după-amiaza devreme, își spuse că putea face eventual un tur de plajă înainte de a se culca (devreme!). La vilă nu a întâlnit-o decât pe bătrâna Motea, care, deși nu se
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
aproape îndurerați, de parcă venea sfârșitul lumii. Cum apocalipsa întârzia, luară obiceiul să se întâlnească pe plajă în serile când Nastia nu era reținută la sanatoriu și locotenentul pe zonă. Totuși aranjă de câteva ori în același loc un chef cu taraf ca la Cetatea Albă. Zona răbda multe. Nastia venea calmă, niciodată grăbită, niciodată nerăbdătoare, invariabil în rochia cu bretele și sandalele în mână. Privind-o cum merge pe marginea apei, sigură de ea, cu un aer de femeie liberă, independentă
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
își făcea scurte apariții ca să se odihnească puțin și pleca iar, fără să fi dormit pe săturate. Și apoi, viața se întoarse la cursul ei aproape normal. Rămânând în continuare de veghe, au luat iar calea Cetății Albe și a tarafurilor de țigani. Îi crește părul la loc. Și genele, și sprâncenele. Fața ei are o nuanță mai vie. Pielea își recapătă culoarea. Dar corpul îi funcționează altfel. Și-a pierdut discreția, atrage neîncetat atenția asupra dificilei lui funcționări, de mașină
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
se spune, sugerându-ni-se discret să nu exagerăm. Un bucătar mustăcios taie - la alegerea noastră - hălci dintr-un porc fript. O femeie plinuță, cu mâni albe și pufoase, ca două pernuțe, ne îndeamnă, în flamandă, să luăm și legume. Taraful cântă muzică de petrecere. Adrian Popescu spune: „Niciodată n-am mai mâncat desculț în Belgia...”. VITALIE CIOBANU: Seara, aglomerație teribilă în Piața Charles de Gaulle. Din ce cotloane a mai ieșit și mulțimea asta? Adolescenți de 14-18 ani, atrași, din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
libertatea”. „Libertatea?... Care libertate?”, s-a mirat cucoana, înfruntând privirea consternată a colegului nostru. „Ce să facem cu ea?” VASILE GÂRNEȚ: Plecăm cu un sentiment de ușurare din Kaliningrad. Chiar și acei care se arătau cumva excedați de „ospitalitatea” rușilor - tarafuri, vodcă, matrioște etc. - conchid acum că a fost ca o „escală în timp”. Studenții ne ajută la bagaje, peronul gării e invadat din nou de rafale de marș militar. Aflat încă la hotel, prind un fragment dintr-un interviu TV
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
primare din Fălticeni, își amintește învățătorii pe care i-a avut dar și momentul când l-a cunoscut pe Mihail Sadoveanu "un băițoi mare parcă era fiu de lipovan"(p.45). Frânturi din viața cotidiană a Fălticenilor sunt surprinse prin "taraful de lăutari a lui Anghel Balica" alcătuit din opt cântăreți "și mort să fi fost tot te sculai, așa cântau de frumos" (p.46), taraful lui Balica, fiind cel mai vestit din zona Fălticenilor. Un alt episod este cel cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]