419 matches
-
Așadar, fie că dorim să formulăm o predicție în privința modului în care se va comporta un anumit sistem de decizie, fie că dorim doar să testăm consistența logică a unor valori (dimensiunea științifică și cea metateoretică), în versiunea standard a TAS, informația pe care o vom folosi este aceea despre preferințe. Deși în prezent această restricție informațională este considerată prea tare<footnote Aceasta fiind și poziția mea în prezenta lucrare. A se consulta, pentru alte exemple: Vallentyne (1989) și Hees (1995
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
cărora aceștia activează. Clasificarea nu trebuie înțeleasă ca o informație despre departamentele în care lucrează în prezent autorii citați. În cazul unora este vorba despre prezent, al altora, despre trecut. Relevant este doar că, atunci când au publicat rezultate semnificative în TAS, făceau parte din departamente de economie, științe politice, matematică sau filosofie. footnote> În departamentele de studii economice: Amartya K. Sen (Harvard University), Reiju Mihara (Kagawa University), J.S. Kelly (Syracuse University), D.E. Campbell (The College of William and Mary, Williamsburg), Walter
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
privind comportamentul strategic. Potențialii consumatori sunt specialiștii în științe politice interesați de aspectele normative ale sistemelor (politice) [...].” [Plott, 1976, pp. 511-512]. Avem așadar un prim motiv pentru ca un specialist în științe politice ar putea fi interesat de rezultatele publicate în TAS. Un alt motiv este indicat de același autor care, pornind de la teorema generală de posibilitate Arrow, notează: „Aproape orice spunem ori a fost spus vreodată de cineva în privința a ceea ce dorește sau ar trebui să obțină societatea este amenințat de
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
o valorizăm, sau să determinăm care va fi puterea reală de vot a unei țări sau alteia în Consiliul European înainte de a implementa un sistem sau altul de ponderare. În fine, un alt motiv vizează mai degrabă metoda matematică a TAS: cultivarea obișnuinței pentru precizia argumentației. Capitolul 1<footnote Semnul „*” indică abordarea formală. Fiecare capitol va avea o parte în limbaj natural și una în limbaj formal. footnote> Coordonatele paradigmei 1.x.* Notații, definiții și un rezultat preliminar<footnote Această secțiune
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
aciclicitatea, a se vedea 1.2.1*. Acesta este motivul pentru care nu este o SDF. Capitolul 2 Drepturi individuale și problema anomaliei informaționale În acest capitol voi discuta, pe scurt, o problemă devenită importantă odată cu introducerea drepturilor individuale în TAS. În (1970a), (1970b) Sen formulează o nouă teoremă de imposibilitate care pretinde a demonstra că libertatea individuală, așa cum este ea văzută în teoriile libertariene, nu este consistentă cu paretianismul și libertatea de participare/exprimare. Deși cele mai multe lucrări publicate pe marginea
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
că libertarianismul nu poate fi formulat doar cu informații despre preferințele individuale. În cele ce urmează, voi prezenta rezultatul lui Sen, apoi pe cel al lui Gibbard, încheind abordarea în limbaj natural a acestui capitol printr-un argument în favoarea reformării TAS. 2.1. Teorema de imposibilitate a unui paretian libertarian Să presupunem că acceptăm argumentele lui May (1952) și că admitem că neutralitatea, anonimitatea, receptivitatea pozitivă și determinarea sunt proprietăți dezirabile ale unei reguli de decizie socială. Dacă am admis aceste
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
implicații diferite: fie acceptăm cadrul informațional arrowian și slăbim una dintre condiții până în momentul în care obținem un rezultat de posibilitate, fie depășim cadrul informațional arrowian și obținem un rezultat de posibilitate. În primul caz rămânem în linia clasică a TAS. În cea de-a doua însă, părăsim mulțimea de informație considerată relevantă în lucrarea fondatoare a paradigmei și în cea mai mare parte a lucrărilor publicate în cadrul acesteia. Deși încă de la apariția lucrării lui Arrow, Social Choice and Individual Values
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
Choice and Individual Values, s-a pus problema sărăciei informaționale și a faptului că aceasta ar fi produs de fapt rezultatul de imposibilitate, discuția în privința acceptabilității cadrului informațional arrowian devine cu adevărat importantă atunci când încercăm să formulăm drepturi libertariene în TAS. Rezultatul de imposibilitate formulat de Sen a produs câteva întrebări importante: „Putem concepe drepturile în interiorul unei funcții de decizie socială?”, „Poate fi libertarianismul redus la informația despre preferințe?”. Plecând de aici, putem reduce orice teorie politică la informații despre preferințe
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
există cel puțin două modalități: trebuie renunțat la cel puțin una dintre condiții, sau cel puțin una dintre ele trebuie slăbită într-un mod substanțial” [Sen, 1983, p. 12]. Aceasta este strategia standard de soluționare a rezultatelor de imposibilitate în TAS. O caracteristică importantă a acestei abordări este aceea că rezolvă paradoxurile libertariene fără a ieși din cadrul informațional arrowian<footnote Am definit această noțiune, în primul capitol, în secțiunea dedicată descrierii paradigmei. Toate soluțiile prezentate în acest capitol, inclusiv întăririle altor
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
care nu este nimeni decisiv<footnote De-a lungul lucrării, voi discuta despre drepturile individuale ca despre „decisivități ale indivizilor” și despre alternativele asupra cărora aceștia au drepturi ca despre „perechi de decisivitate”. Aceste folosiri diferă de cele standard în TAS, (deși există și alți autori care le folosesc), în sensul că, în TAS, indivizii sunt decisivi asupra unei/unor perechi de alternative, iar acestea nu poartă numele de „decisivități”, și nu se vorbește despre „acordarea de decisivități”. La sugestia profesorului
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
drepturile individuale ca despre „decisivități ale indivizilor” și despre alternativele asupra cărora aceștia au drepturi ca despre „perechi de decisivitate”. Aceste folosiri diferă de cele standard în TAS, (deși există și alți autori care le folosesc), în sensul că, în TAS, indivizii sunt decisivi asupra unei/unor perechi de alternative, iar acestea nu poartă numele de „decisivități”, și nu se vorbește despre „acordarea de decisivități”. La sugestia profesorului Adrian Miroiu, menționez că acești termeni nu implică crearea unor noi obiecte, așadar
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
formulez. Voi începe cu exemplul prude vs. lewd. După cum se poate observa, în acest caz, fiecare individ are preferințe stricte în privința comportamentelor celuilalt. Dacă gândim comportamentele celorlalți ca părți ale unor alternative ce pot fi preferate social (asumpția standard în TAS) și dacă acordăm indivizilor dreptul de a determina preferința socială între anumite alternative, care îi privesc doar pe ei (condiția libertariană), atunci, dacă observăm totuși că indivizii nu sunt indiferenți în ceea ce privește perechile pe care ceilalți sunt considerați unici decideți legitimi
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
atunci, dacă observăm totuși că indivizii nu sunt indiferenți în ceea ce privește perechile pe care ceilalți sunt considerați unici decideți legitimi (pentru că alternativele variază doar în privința propriului comportament), putem să deducem faptul că aceste comportamente îi afectează într-un anumit sens. Cum TAS standard nu permite negocieri și plăți laterale (compensații), avem deja o imagine clară a problemei: teorema de imposibilitate a unui paretian libertarian poate fi tratată ca o problemă a externalităților. Ori de câte ori observăm o preferință strictă a unui individ pe alternativele
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
a paradoxului libertarian „Pe ce informație, alta decât preferințele individuale, ar putea fi fundamentată o judecată în privința importanței unei probleme pentru o persoană?” [Weikard, 2004, p. 273] Rezumat. În cea de-a treia parte îmi concentrez atenția asupra cadrului informațional TAS. Prezint: 1) diferența dintre funcția de bunăstare economică Bergson (1938), (1948) - Samuelson (1947) și funcția de bunăstare Arrow (1951, 1963); 2) categoria de funcționali de bunăstare socială introdusă de Sen (1970a); 3) problema welfarismului; analizez informațional: 1) teorema Arrow; 2
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
determină judecățile de bunăstare socială sau decizie socială să nu admită ca relevante anumite tipuri de informații. Atunci când discutăm despre acceptabilitatea Teoriei Alegerii Sociale vizăm și aceste proprietăți de invarianță și modul în care ele creează mulțimea informației admisibile în TAS. În acestă parte a cărții voi studia aceste proprietăți și voi determina rolul lor în apariția rezultatelor de imposibilitate. Capitolul 7 Funcții și funcționali de bunăstare socială și problema welfarismului 7.1. Funcții de bunăstare În (1781), Bentham punea bazele
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
ordine a stărilor societății, nu de a considera această ordine ca fiind una socială. Făcând o paranteză, această poziție, ca și cea a lui Samuelson și Bergson, este una foarte interesantă deoarece îmi oferă un argument suplimentar pentru ideea că TAS trebuie să intre în preocupările departamentelor de științe politice. Trecând peste această idee însă, voi mai adăuga o diferență, cea care mi se pare de altfel crucială. Aceasta este aceea că funcția de bunăstare socială Bergson-Samuelson ia în calcul un
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
această problemă în partea a patra. Pe scurt, ea vizează faptul că drepturile inalienabile pot fi privite ca alegeri sociale impuse, acestea scoțându-le nu numai din domeniul condiției Pareto (care are dimensiunea de nonimpunere), ci și din cel al TAS clasice. footnote>. Asemănător, dacă toți preferăm ca eu să mă vând ca sclav, condiția Pareto slabă va transforma această preferință unanimă în preferința socială. Totuși, dacă libertatea este un drept inalienabil, sclavia nu va fi admisibilă social. La fel, diferite
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
din poartă) (Blaga, 2010 : 245) Îl ne te faut m'aider que très peu, d'un sourire ou d'une vague de beauté qui monte au visage. Ne sois pas étonnée par mes paroles. Aux tempes îl est vrai, un tas de mes cheveux gris șont [...]. (Paroles pour la jeune fille inconnue qui reste à la porte) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 255) Îl est possible qu'une telle erreur de mise en page n'appartienne pas à la traductrice : c'est ici qu
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
L'âme du village) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 149) ; " de la terre mouillée " (L'âme du village) (Romanescu, 1998 : 82) ; " un âtre d'argile " (L'âme du village) (Pop-Curșeu, 2003 : 71) ; " un talus de limon " (L'âme du village) (Loubière, 2003 : 41) ; " un tas de glaise " (Villard, 2009 : 83) ; " părinteștile luturi " " la glaise des ancêtres " (În preajma strămoșilor/Auprès des aïeux) (Miclău, 1978 : 407) ; " Îngeri mulți murind și-au lăsat/lutul în țară. " " Une foule d'anges mourant laissèrent/Leur terre sur la terre. " (Semnal
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]