899 matches
-
problemele legate de formarea golurilor subterane, de necesitatea rambleierii lor, tipul rambleului (hidraulic, înnămolire, pneumatic, manual), sursele de procurare a rambleului, materialul din care este format acesta, gradul de umplere a golurilor, posibilitățile și modul de completare a rambleului după tasare sau pierdere (în special în cazul rambleului cu saramura saturata), eliminarea (obturarea) căilor prin care se pierde saramura saturata, eșalonarea în timp a rambleierii golurilor. Este absolut necesar că la mine și la exploatarea sării prin sonde să fie programate
INSTRUCŢIUNI din 23 ianuarie 2003 privind elaborarea, avizarea, aprobarea şi urmărirea realizării programelor (preliminariilor) anuale de exploatare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148399_a_149728]
-
x h^-1); - conținut de apă reținută la diferite niveluri ale curbei de sucțiune în domeniul pF 0-2 (% v/v); - coeficient de higroscopicitate (% g/g); - echivalentul umidității (% g/g). Se pot calcul și estima: - porozitatea totală (% v/v); - gradul de tasare; - distribuția după mărime a porilor (% v/v); - CO, CC, CD, CT, %; - alți indicatori privind aerația (PA, Ida, conținut de aer etc.). Analize chimice: - reacția solului (pH) în extract apos; - conținutul de materie organică (Ht, %); - conținut de azot total (Nt, %); - conținutul
METODOLOGIE din 28 mai 2002 privind realizarea şi reactualizarea Sistemului naţional şi judeţean de monitorizare sol-teren pentru agricultura. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143977_a_145306]
-
de la bază taluzurilor până la pereții clădirilor trebuie să fie de până la 2 m, spațiu în care se amenajează rigole pentru scurgerea apelor. ... (3) Valurile se construiesc din pământ fără pietriș care trebuie bine bătut, astfel că reducerea înălțimii lor prin tasări ulterioare să fie minimă. ... (4) În cazul valurilor de pământ care înconjoară clădirile depozitelor pe toate lațurile lor, se va prevedea accesul la drumuri al mijloacelor de transport curente, inclusiv al autospecialelor pentru incendii. Accesele practicate în astfel de situații
NORME TEHNICE din 30 mai 2002 privind deţinerea, prepararea, experimentarea, distrugerea, tranSportul, depozitarea, manuirea şi folosirea materiilor explozive utilizate în orice alte operaţiuni specifice în activităţile deţinătorilor, precum şi autorizarea artificierilor şi a pirotehnistilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143118_a_144447]
-
Ș.A. a unor lucrări de intervenție în primă urgență la construcții vulnerabile și care prezintă pericol public, în vederea asigurării cerinței de rezistență și stabilitate, a prevenirii și atenuării efectelor riscurilor naturale cauzate de cutremure de pământ, inundații, alunecări de teren, tasări și/sau prăbușiri de teren și, după caz, pentru expertizarea și proiectarea lucrărilor necesare. Criteriile și modul de alocare a sumelor se stabilesc prin norme metodologice elaborate de Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor și Locuinței și aprobate prin hotărâre a Guvernului
LEGE nr. 587 din 29 octombrie 2002 pentru modificarea art. 40 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/145755_a_147084]
-
documentare) lucrarea "Instrucțiuni de lucru pentru bonitarea terenurilor agricole", elaborată în anul 1978 de I.C.P.A. 5. Analiza factorilor limitativi ai producției și stabilirea măsurilor agropedoameliorative Sunt două aspecte distincte: unul referitor la factorii limitativi (aciditate pronunțată, salinizare și/sau alcalizare, tasări ale solului, elemente nutritive deficitare, volum edafic scăzut, exces de umiditate, eroziunea solurilor în diferite grade) și altul referitor la cerințe și măsuri de amenajare și ameliorare. Conform instrucțiunilor I.C.P.A., prin lucrare agropedoameliorativa se înțelege o lucrare din categoria lucrărilor
NORME TEHNICE din 15 mai 2002 de întocmire a proiectelor de organizare a teritoriului exploataţiilor agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144593_a_145922]
-
documentare) lucrarea "Instrucțiuni de lucru pentru bonitarea terenurilor agricole", elaborată în anul 1978 de I.C.P.A. 5. Analiza factorilor limitativi ai producției și stabilirea măsurilor agropedoameliorative Sunt două aspecte distincte: unul referitor la factorii limitativi (aciditate pronunțată, salinizare și/sau alcalizare, tasări ale solului, elemente nutritive deficitare, volum edafic scăzut, exces de umiditate, eroziunea solurilor în diferite grade) și altul referitor la cerințe și măsuri de amenajare și ameliorare. Conform instrucțiunilor I.C.P.A., prin lucrare agropedoameliorativa se înțelege o lucrare din categoria lucrărilor
NORME TEHNICE din 3 iunie 2002 de întocmire a proiectelor de organizare a teritoriului exploataţiilor agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144599_a_145928]
-
documentare) lucrarea "Instrucțiuni de lucru pentru bonitarea terenurilor agricole", elaborată în anul 1978 de I.C.P.A. 5. Analiza factorilor limitativi ai producției și stabilirea măsurilor agropedoameliorative Sunt două aspecte distincte: unul referitor la factorii limitativi (aciditate pronunțată, salinizare și/sau alcalizare, tasări ale solului, elemente nutritive deficitare, volum edafic scăzut, exces de umiditate, eroziunea solurilor în diferite grade) și altul referitor la cerințe și măsuri de amenajare și ameliorare. Conform instrucțiunilor I.C.P.A., prin lucrare agropedoameliorativa se înțelege o lucrare din categoria lucrărilor
ORDIN nr. 212 din 15 mai 2002 pentru aprobarea Normelor tehnice de întocmire a proiectelor de organizare a teritoriului exploataţiilor agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144592_a_145921]
-
rezultând astfel o pătură de loess. Deasupra lor s-au format soluri cu fertilitate deosebită, care fac din aceste regiuni prin cipalele zone agricole ale României. Relieful este alcătuit din interfluvii netede și foarte largi (câmpuri) pe care procesele de tasare au creat crovuri și găvane, iar vântul a format, prin acumulare, dune de nisip. Între câmpuri există două categorii de văi. Unele sunt largi, aparținând râurilor cu izvoare în munți sau în Subcarpați și au permanent apă. Celelalte sunt DE
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
reduse nu depășesc câteva hectare, iar cele mai extinse ajung la mai multe sute de kilometri pătrați, precum Razim cu 415 km2. - Depresiunile în care s-a acumulat apa sunt de origine diferită, naturală (glaciară, vulcanică, de baraj natural, de tasare etc.) și antropică (lacuri de baraj). - Apa celor mai multe lacuri este dulce. Există și lacuri cu apă sărată care conțin și nămol sapropelic folosit la tratamente balneare în stațiunile Techirghiol, Amara, Lacul Sărat, Sovata, Ocna Sibiului etc. - Au vegetație și faună
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
ocne de sare surpate de la Ocna Șugatag și Coștiui, au rezultat lacuri sărate. Lacurile din regiunile de dealuri și podișuri sunt numeroase și au origine variată. În regiunile în care sarea se află la suprafață sau la adâncime mică, prin tasarea și prăbușirea pereților unor vechi galerii de exploatare a sării, au rezultat lacuri sărate la Slănic, Telega (în Subcarpații Curburii), Ocnele Mari (în Subcarpații Getici), Sovata, Ocna Sibiului, Ocna Mureș, Turda, Ocna Dej (în Depresiunea colinară a Transilvaniei). Numeroase lacuri
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
CTC, când nu se respectă prevederile caietului de sarcini. 2.2.5. Urmărirea comportării lucrărilor Comportarea depunerilor în timp este foarte importantă la un baraj din anrocamente cu nucleu de argilă sau cu mască de etanșare datorită atât posibilităților de tasare în timp a barajului cât și datorită posibilității apariției unor infiltrații prin nucleul etanș sau mască ce pot provoca distrugerea etanșeității lucrării cu repercusiuni negative în exploatare. Comportarea lucrărilor se studiază cu aparate moderne, perfecționate cu ajutorul cărora se urmărește și
Baraje din materiale locale : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale. In: Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]
-
realitatea constatată pe teren s-a aplicat ulterior la alte obiective, în vederea perfecționării metodelor de proiectare. Competența personalului este esențială și în cazul efectuării măsurătorilor și interpretării lor. Dispozitive de măsură și control a comportării construcțiilor: 1. dispozitive de măsurarea tasării superficiale repere fixe și mobile (se execută măsurători topografice); 2. dispozitive pentru măsurarea deplasărilor interioare ale umpluturilor; 3. măsurarea presiunii interioare cu doze de presiune; 4. pentru măsurarea nivelului apei și a presiunii neutrale. 2.2.6. Măsuri de protecția
Baraje din materiale locale : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale. In: Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]
-
deteriorări prin sufozie mecanică, cauzate de următoarele: umpluturi realizate necorespunzător; straturi permeabile în elementele de etanșare; compactarea slabă a materialului în zonele de contact cu conductele de golire sau alte construcții, legătura defectuoasă a barajului cu fundația; fisuri provocate de tasări diferențiate; fisuri în conductele de evacuare când, fie că terenul erodat este antrenat prin conducte, fie că apa sub presiune din conducte poate refula puternic către mal. 2. Afluieri și eroziuni fenomene foarte apropiate de sufozia mecanică și se manifestă
Baraje din materiale locale : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale. In: Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]
-
prin conducte, fie că apa sub presiune din conducte poate refula puternic către mal. 2. Afluieri și eroziuni fenomene foarte apropiate de sufozia mecanică și se manifestă prin erodarea piciorului aval prin antrenarea hidrodinamică a curentului de infiltrație producându se tasări și alunecări; se produc mai rar. 3. Tasări diferențiate care duc la apariția de fisuri transversale sau longitudinale care pot fi locale sau continue. De obicei apar fisuri la joncțiunea dintre nucleul de argilă, filtru și anrocamente datorită tasărilor diferențiate
Baraje din materiale locale : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale. In: Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]
-
conducte poate refula puternic către mal. 2. Afluieri și eroziuni fenomene foarte apropiate de sufozia mecanică și se manifestă prin erodarea piciorului aval prin antrenarea hidrodinamică a curentului de infiltrație producându se tasări și alunecări; se produc mai rar. 3. Tasări diferențiate care duc la apariția de fisuri transversale sau longitudinale care pot fi locale sau continue. De obicei apar fisuri la joncțiunea dintre nucleul de argilă, filtru și anrocamente datorită tasărilor diferențiate de aceste tipuri de materiale. Aceste tasări pot
Baraje din materiale locale : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale. In: Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]
-
se tasări și alunecări; se produc mai rar. 3. Tasări diferențiate care duc la apariția de fisuri transversale sau longitudinale care pot fi locale sau continue. De obicei apar fisuri la joncțiunea dintre nucleul de argilă, filtru și anrocamente datorită tasărilor diferențiate de aceste tipuri de materiale. Aceste tasări pot fi provocate și de realizarea necorespunzătoare a compactării umpluturilor din corpul barajului în timpul execuției. 4. Alunecări ale barajului și fundației produse mai rar la barajele de anrocamente și se pot datora
Baraje din materiale locale : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale. In: Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]
-
3. Tasări diferențiate care duc la apariția de fisuri transversale sau longitudinale care pot fi locale sau continue. De obicei apar fisuri la joncțiunea dintre nucleul de argilă, filtru și anrocamente datorită tasărilor diferențiate de aceste tipuri de materiale. Aceste tasări pot fi provocate și de realizarea necorespunzătoare a compactării umpluturilor din corpul barajului în timpul execuției. 4. Alunecări ale barajului și fundației produse mai rar la barajele de anrocamente și se pot datora terenului de fundare slab. 5. Accidente la taluz
Baraje din materiale locale : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale. In: Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]
-
de depuneri în strânsă corelare cu regimul de pe mari; în timpul viiturilor când apar probleme de deversare este necesară alertarea populației și evacuarea instalațiilor din ampriza barajului. 6.b. La un alt baraj din anrocamente cu H = 170 m au apărut tasări la cca. 3 luni de la darea în exploatare, la umplerea lacului în aceeași perioadă s-a constat apariția unei fisuri transversale la coronament, fisură ce a fost astupată și nu s-a mai redeschis. La scurt timp după aceasta au
Baraje din materiale locale : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale. In: Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]
-
longitudinale constatându-se după coborârea nivelului și alte fisuri longitudinale cu deschideri de până la 12 cm. Aceste fisuri au fost umplute cu nisip și coronamentul renivelat după care nu au mai reapărut.) Accidentul evidențiază următoarele: apariția fisurilor ca urmare a tasărilor longitudinale diferențiate datorită luării unor decizii de alegere, așezările și compactările necorespunzătoare a materialelor pentru evitarea acestor tasări; pericolul redus al fisurilor longitudinale. 6.c. Un alt accident a avut loc la un baraj din anrocamente cu nucleu de argilă
Baraje din materiale locale : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale. In: Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]
-
au fost umplute cu nisip și coronamentul renivelat după care nu au mai reapărut.) Accidentul evidențiază următoarele: apariția fisurilor ca urmare a tasărilor longitudinale diferențiate datorită luării unor decizii de alegere, așezările și compactările necorespunzătoare a materialelor pentru evitarea acestor tasări; pericolul redus al fisurilor longitudinale. 6.c. Un alt accident a avut loc la un baraj din anrocamente cu nucleu de argilă cu H = 92 m și o lungime la coronament de 810 m. Inițial s-a prevăzut ca umplerea
Baraje din materiale locale : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale. In: Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]
-
amplasament permeabilă și fisurată, ceea ce a dus la circulația intensă în toate direcțiile a apei, la pătrunderea rapidă a acesteia în fundația barajului; folosirea materialului argilos pentru nucleul puțin plastic pus direct pe roca fisurată, fără zone de tranziție; forma tasării pintenului cu pereți abrupți; întârzierea execuției golurilor, ceea ce a împiedicat o bună stăpânire a umplerii barajului; roca nu a fost complet etanșeizată, cercetările scoțând în evidență goluri în profunzime; barajul nu a fost prevăzut cu AMC suficiente care să permită
Baraje din materiale locale : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale. In: Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]
-
0 m; panta taluzurilor udate 1: 2; adâncimea constructivă 5,87 m. O porțiune din canal este amplasată pe coastă și parțial în profil mixt. Din punct de vedere geologic terenul este argilos cu leosuri. După umplerea canalului, au apărut tasări inegale, pierderi de apă din canal și deformarea taluzurilor, defecțiuni ce au dus la golirea canalului și refacerea lui. Cauzele principale ale acestor incidente au fost: deplasarea umpluturilor s-au datorat particularității terenurilor loessoidale pe care au fost fundate, fără
Baraje din materiale locale : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale. In: Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]
-
a creat presiuni în dig împingând (umflând) pereul. b) Nu s-au respectat prevederile pentru depunerile pe timp de iarnă: au fost încărcați din balastieră și transportați pe dig bulgări de material înghețat. După îngheț, în dig s-au produs tasări de 0,5 0,75 m. c) Nu s-au respectat prevederile pentru pregătirea terenului de fundare. La pregătirea fundației digului nu au fost raclate viroagele. După începerea depunerilor, digul a rămas „elastic”, fiind necesar să se excaveze zona și
Baraje din materiale locale : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale. In: Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]
-
materialul necorespunzător deoarece nu se poate compacta materialul. d) Nu s-a respectat grosimea de depunere a straturilor de balast: depunerea a fost făcută în straturi de cca. 1 m neputându-se compacta corespunzător. După un an s-au constatat tasări ale coronamentului și surparea plăcilor pereului; decalajul între staturi în lungul digului; în zona unei breșe de acces pe depunere, straturile de material au fost depuse cu o pantă pronunțată. Nu a fost realizată înfrățirea în trepte și nici nu
Baraje din materiale locale : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale. In: Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]
-
să se excaveze din piciorul taluzului pentru crearea platformei de lucru, ceea ce a antrenat mult material. După terminarea etanșărilor cu perete continuu, digul a fost readus la profil dar nu a mai putut fi compactat. În timp s-au produs tasări, ceea ce a dus la fisurarea pereului apărând infiltrații puternice prin dig. Capitolul 5 EXECUȚIA BARAJELOR DIN BALAST 5.1. PREZENTARE GENERALĂ 5.1.1. Generalități Prezenta lucrare se referă la tehnologia de execuție a depunerilor în corpul barajelor din balast
Baraje din materiale locale : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale. In: Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]