97,628 matches
-
prin copertina trăsurii, bietul copil fiind gata udat când îi venise rândul la cristelniță! O să aibă noroc! se auzeau ursitoarele prin gura martorilor la creștinare. Și avusese. Nici nu visaseră ai lui așa noroc, gândi neutru Mira, citându-l pe tată-său, Costin. Apoi se născuse fata. Bucuria lui Artemie fu cam diluată comparativ cu cea trăită la nașterea băiatului. De, doar era oltean! Și, pentru olteni, era știut, nașterea unui băiat era ce era, adică, o mare și de fală
CAPITOLUL 2 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1780 din 15 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1447571738.html [Corola-blog/BlogPost/342853_a_344182]
-
pentru gâgâlicea de vară-sa, ci și pentru slăbiciunile unchiului! E drept, gimnastica sentimentală făcută de preotul-comunist cu ai săi fusese de bun augur pentru destinul ascendent al copiilor. Dar cu ce preț?! La vremea aceea, Vidu, bunicul Mirei și tatăl lui Artemie, nu știa că fiu-său era comunist. Cum să se dea copilul lui cu nenorociții ăștia, cu ăștia care-i luaseră pământul? își zicea retoric de câte ori se vorbea de aderarea cuiva știut la P.C.R., cu ăștia ce-i
CAPITOLUL 2 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1780 din 15 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1447571738.html [Corola-blog/BlogPost/342853_a_344182]
-
Artemie n-ar fi intrat la facultate nici după anii de amânare. Compromisul îl făcuse Vidu cu mare zăbavă, timp în care băiatul își satisfăcuse stagiul militar și mai lucrase ceva timp, vreo doi ani. Nu uitaseră anii aceia nici tatăl, nici fiul. Dar, mai ales, fiul amânat la studii, la viață, de bățoșenia tatălui. Și asta îi îndepărtase, chiar îi răcise. Artemie nu pomenise niciodată nimic despre resentimentele sale, pe de-o parte, autoritatea paternă nu i-ar fi permis
CAPITOLUL 2 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1780 din 15 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1447571738.html [Corola-blog/BlogPost/342853_a_344182]
-
făcuse Vidu cu mare zăbavă, timp în care băiatul își satisfăcuse stagiul militar și mai lucrase ceva timp, vreo doi ani. Nu uitaseră anii aceia nici tatăl, nici fiul. Dar, mai ales, fiul amânat la studii, la viață, de bățoșenia tatălui. Și asta îi îndepărtase, chiar îi răcise. Artemie nu pomenise niciodată nimic despre resentimentele sale, pe de-o parte, autoritatea paternă nu i-ar fi permis, pe de altă parte, orgoliul, marele său orgoliu, îi cenzurase reacția fățișă. De aceea
CAPITOLUL 2 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1780 din 15 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1447571738.html [Corola-blog/BlogPost/342853_a_344182]
-
patru. Născut la șapte ani diferență de Aura, unicul băiat, Artemie se bucurase de toate plăcerile copilului crescut în huzur până la șapte ani, când plecase la școală, la Craiova, unde învățase și Aura. Pe urmă totul se schimbase în purtarea tatălui cu el! Nimeni nu înțelesese asperitatea formatoare a bunicului, nimeni nu-l bănuise prieten cu spartanii ori cu Malthus.... Mira nu înțelesese de ce bunicul își dusese copiii, încă din clasa întâi primară, într-un oraș mare cum era Craiova. Crescuseră
CAPITOLUL 2 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1780 din 15 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1447571738.html [Corola-blog/BlogPost/342853_a_344182]
-
pentru viață. Abia trecut de majorat, fusese înspăimântat când devenise stâlpul familiei - mama și două fete mari, gata de măritat, nemaivorbind de zecile de pogoane de pământ ce se cereau muncite! Norocul său fusese un om de încredere de-al tatălui, Ioniță, care primi mâna fetei celei mici împreună cu o pătrime din averea familiei. Acesta condusese ani buni gospodăria cu devotament, până ce Vidu se însurase și își asumase răspunderea, în fine. Îi fusese teribil de greu, dar nu se plânsese, în
CAPITOLUL 2 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1780 din 15 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1447571738.html [Corola-blog/BlogPost/342853_a_344182]
-
plugar, ce mai! Când se auzi că intrase la Teologie, se mirară grozav, încredințați că și-a greșit cariera. Și ca student, și ca preot, fusese văzut la treburile casei ori la câmp ani buni, până îi murise mama, iar tată-său se mutase cu el în Capitală. Și tată, și fiu renunțaseră la tot, vânduseră pământul și casa, când înțeleseseră că la sat era instaurată definitiv așa-zisa proprietate socialistă. Dar până în momentul ăsta, bunicul, ca și alți plugari, cunoscuse
CAPITOLUL 2 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1780 din 15 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1447571738.html [Corola-blog/BlogPost/342853_a_344182]
-
Teologie, se mirară grozav, încredințați că și-a greșit cariera. Și ca student, și ca preot, fusese văzut la treburile casei ori la câmp ani buni, până îi murise mama, iar tată-său se mutase cu el în Capitală. Și tată, și fiu renunțaseră la tot, vânduseră pământul și casa, când înțeleseseră că la sat era instaurată definitiv așa-zisa proprietate socialistă. Dar până în momentul ăsta, bunicul, ca și alți plugari, cunoscuse îngenunchierea demnității de om, de lucrător al pământului... Mira
CAPITOLUL 2 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1780 din 15 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1447571738.html [Corola-blog/BlogPost/342853_a_344182]
-
a contribuit în mare măsură la consolidarea statutului meu de ,,OK”. E drept că aveam amândoi multe aspirații comune, multe dureri din trecut, eu ,,fugit de sovietici”, scăpat dintr-o coloană de deportare și urmărit pentru ,,recuperare”, ea, urmărită pentru tatăl ei, plecat cu armata germană, prizonier în Franța și înmormântat în Germania de Vest la Düsseldorf. Dar aveam ceva foarte important... gustul pentru profesie, dragostea pentru muzica simfonică și de operă, pentru lectură, pentru teatru. Și mai important, dorința de-
BORIS DAVID (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1513 din 21 februarie 2015 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1424542946.html [Corola-blog/BlogPost/377812_a_379141]
-
A fost un copil minunat. Frumușică foc, s-a lipit de mine spre disperarea soacrei și mirarea nedisimulată a Margaretei. Toată lumea spunea că o stric cu ,,așa” educație. Când a crescut și venea de la grădiniță striga din ușă ,,unde-i tati?”... Replica soacrei venea prompt...,, Tu mamă nu ai?”...Urma spontan un ,,hâ...” A mai crescut puțin, au început plimbările în doi... o învățam ,,de toate”. La șapte ani i-am propus o excursie în Apuseni, la Scărișoara. ,,Vin și ele
BORIS DAVID (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1513 din 21 februarie 2015 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1424542946.html [Corola-blog/BlogPost/377812_a_379141]
-
lacului în lumina lunii și a reflectoarelor era fermecătoare. Atunci am priceput că va hoinări ca și mine, și nu m-am înșelat. Emilia Țuțuianu: Mărturisește-ne câte ceva despre fiica ta Cristina. A moștenit și ea dorul de ducă al tatălui? Boris David: Este o călătoare neobosită, înarmată cu o memorie de invidiat, moștenită de la Marga, îndrăgostită de istorie și geografie, îndrăgostită de Anglia, de Franța, de Spania și, nu putea fi altfel, de Italia. A făcut Politehnica, la Chimie Industrială
BORIS DAVID (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1513 din 21 februarie 2015 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1424542946.html [Corola-blog/BlogPost/377812_a_379141]
-
mea casă, de Ismail, de Dunăre, de Basarabia mea sfârtecată. Așa mi-am adus aminte de acel ,,Pohod na Sibir” al copilăriei mele, de ce a urmat, de suferințele îndurate de ai mei, de marele rapt. Cu gândul la vorbele lui tata, spuse la supărare când întâmpina încăpățânarea calului care nu se lăsa condus de hățuri, dar nici măcar de căpăstru. Atunci am auzit cuvântul ,,Povod”, acel a duce calul de căpăstru și dintr-un imbold nedefinit încă, am scris mare pe o
BORIS DAVID (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1513 din 21 februarie 2015 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1424542946.html [Corola-blog/BlogPost/377812_a_379141]
-
temem de prezentul care vine din trecut, Și ca stejarul stând de veacuri ca un scut, În calea năvălirilor a celor mulți și osândiți, Gândind că vor lua glia pentru a fi trecuți În cărțile istorice, că ei ni-s tată și ni-s mamă, Pentru a fi consemnați ca cei dintâi veniți și pomeniți. Credeți că vom mai putea fi un întreg? În lumea asta, în care toți și toate pier, Dormind de veci, acel tainic somn stingher! MERGI MAI
LABIRINTUL INIMII (VERSURI) de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 by http://confluente.ro/claudia_bota_1491320697.html [Corola-blog/BlogPost/374564_a_375893]
-
primește un telefon de la Vincent, complicele pe care îl credea mort. Deloc surprinzător acesta voia cele 10 milioane de dolari furate atunci. Ca să nu fie nicio îndoială că-i recuperează, o răpește pe fiica lui Will, Alison și îi dă tatălui ei un ultimatum de 12 ore să apară cu banii. Cum Will n-a dispus niciodată de acei bani este nevoit să...comită un alt jaf pentru a obține fondurile vitale. Filmul este construit decent, dar nu impresionează cu nimic
Am văzut by http://www.zilesinopti.ro/articole/4236/am-vazut-stolen [Corola-blog/BlogPost/98433_a_99725]
-
342 din 08 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului SCRISOARE CĂTRE MOȘ CRĂCIUN Îți scriu misivă, moșule Crăciun, Un moș, și eu, plătindu-i vieții, rata, Cum faci minuni, și ești atât de bun, Adu-mi-l iar, de sărbători, pe tata - Pleca pe vremea asta după brad - Departe, hăt, în Orlea lui natală - Pe Dunăre, și Jiu, căta un vad Să îmi coboare îngerii, în poală - Venea cu sate-ntregi de fericiți La care dăruise-un loc de muncă, Și îl
SCRISOARE CĂTRE MOŞ CRĂCIUN de JIANU LIVIU în ediţia nr. 342 din 08 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Scrisoare_catre_mos_craciun_0.html [Corola-blog/BlogPost/351402_a_352731]
-
lor, întreg orașul - La suflete, mai mari ca niște regi, Strigau, râzând din ochi : “Trăiasca nașul!” Ce tihnă și ce drag, de sărbători - Ce lume îngerească, de la țară, În plină iarnă, aducea ca flori Prea bucuroase inimi de povară Și tata, sau bunicul, erau moși, Și-abia acum știu - darul cel mai mare Ce mi-l dădeau, primit din moși-strămoși, Erau chiar ei, supremele odoare - Îți scriu misivă, moșule Crăciun, Vin negre vremuri, nu-s de ele, gata, Cum faci minuni
SCRISOARE CĂTRE MOŞ CRĂCIUN de JIANU LIVIU în ediţia nr. 342 din 08 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Scrisoare_catre_mos_craciun_0.html [Corola-blog/BlogPost/351402_a_352731]
-
Ce mi-l dădeau, primit din moși-strămoși, Erau chiar ei, supremele odoare - Îți scriu misivă, moșule Crăciun, Vin negre vremuri, nu-s de ele, gata, Cum faci minuni, și ești atât de bun, Adu-mi -l iar, de sărbători, pe tata! 8 decembrie 2011 Referință Bibliografică: SCRISOARE CĂTRE MOȘ CRĂCIUN / Jianu Liviu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 342, Anul I, 08 decembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Jianu Liviu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
SCRISOARE CĂTRE MOŞ CRĂCIUN de JIANU LIVIU în ediţia nr. 342 din 08 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Scrisoare_catre_mos_craciun_0.html [Corola-blog/BlogPost/351402_a_352731]
-
Teleormanul, Argeșul, Dâmbovița și Bulgaria) sau Giurgiul de astăzi cu aproximație, într-o familie de oameni simpli. O nouă perspectivă i se deschide tânărului Ion Dobre odată cu accederea la seminarul teologic central din București, pas făcut la determinarea imuabilă a tatălui său, unde spera să se împlinească și să înțeleagă ”comportamentul omului religios” al lui Mircea Eliade. În sprijinul părintelui trudit, la îndemnul lui Constantin Vuiescu, D. Theodorescu și I. Popescu-Pasărea, Nichifor Crainic devine unul din litografii seminarului, ducând la bun
UN VOLUM DE ŢINUTĂ DESPRE VIAŢA ŞI OPERA LUI NICHIFOR CRAINIC de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1326 din 18 august 2014 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1408353406.html [Corola-blog/BlogPost/349428_a_350757]
-
Nichifor Crainic devine unul din litografii seminarului, ducând la bun sfârșit și monografia satului său natal, ori petrecea vacanțele de vară ca agent fiscal, încercând din răsputeri să-și învingă soarta de om sărac și să ușureze povara de pe umerii tatălui său. După terminarea seminarului în 1912, cu media generală 8.0015, se înscrie la Facultatea de Teologie Ortodoxă din București, unde spera să-și clarifice și să-și fundamenteze concepția teologică a dogmelor însușite, dar care în nenumărate rânduri i-
UN VOLUM DE ŢINUTĂ DESPRE VIAŢA ŞI OPERA LUI NICHIFOR CRAINIC de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1326 din 18 august 2014 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1408353406.html [Corola-blog/BlogPost/349428_a_350757]
-
însușite, dar care în nenumărate rânduri i-au produs adevărate ”crize dogmatice”, după cum singur mărturisește. Perioada studiilor de la Viena reprezintă un moment de răscruce pentru gânditorul nostru, pe de o parte devine leac pierderilor recent suferite, anume moartea martirului său tată și divorțul de prima lui soție, pe de altă parte devine un imbold puternic, alimentat de prietenia cu oamenii de cultură ai vremii, dar în special cu Lucian Blaga și Alexandru Busuioceanu, care îi vor alimenta geniul creator în poezie
UN VOLUM DE ŢINUTĂ DESPRE VIAŢA ŞI OPERA LUI NICHIFOR CRAINIC de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1326 din 18 august 2014 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1408353406.html [Corola-blog/BlogPost/349428_a_350757]
-
Acasă > Poezie > Familie > TATA PURTA OCHELARI Autor: Gabriela Ana Bălan Publicat în: Ediția nr. 1913 din 27 martie 2016 Toate Articolele Autorului Tata purta ochelari Cei mai ieftini cumpărați din talcioc Fără rețetă recomandări medicale Dacă le-ar fi avut ar fi mers la
TATA PURTA OCHELARI de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1913 din 27 martie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_ana_balan_1459064189.html [Corola-blog/BlogPost/384634_a_385963]
-
Acasă > Poezie > Familie > TATA PURTA OCHELARI Autor: Gabriela Ana Bălan Publicat în: Ediția nr. 1913 din 27 martie 2016 Toate Articolele Autorului Tata purta ochelari Cei mai ieftini cumpărați din talcioc Fără rețetă recomandări medicale Dacă le-ar fi avut ar fi mers la Oravița După un cartuș de țigări BT pentru doctor Dar de ce să facă drum lung să dea bani Pentru
TATA PURTA OCHELARI de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1913 din 27 martie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_ana_balan_1459064189.html [Corola-blog/BlogPost/384634_a_385963]
-
la televizor? Aveam talent la citit uneori își invită prietenii Să mă asculte mama făcea prăjitură cu mere Într-o seară a venit un prieten din copilărie M-a rugat să îi citesc din Testamentul Incasului Musafirului îi era foame tata a strigat “mami Arătă-ne tu ce bunătăți ai gătit” Pregătise exact șase porții câte guri avea de hrănit De veșnică tocana de cartofi Prietenul a zis “nu-i nimic Nu mă formalizez” A început să mănânce direct din tigaie
TATA PURTA OCHELARI de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1913 din 27 martie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_ana_balan_1459064189.html [Corola-blog/BlogPost/384634_a_385963]
-
mă formalizez” A început să mănânce direct din tigaie Ne uităm la el pentru prima oara în viață Mâncarea aceea ni se părea foarte bună Deși nu am apucat să gustam nici un strop din ea. Aveam doar 15 ani când tata a murit la priveghi M-am îndreptat furioasă spre prietenul gras L-am apucat de guler Chiar semăna cu strigoiul lui Marin Sorescu. Referință Bibliografica: Tata purta ochelari / Gabriela Ana Bălan : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1913, Anul VI
TATA PURTA OCHELARI de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1913 din 27 martie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_ana_balan_1459064189.html [Corola-blog/BlogPost/384634_a_385963]
-
nu am apucat să gustam nici un strop din ea. Aveam doar 15 ani când tata a murit la priveghi M-am îndreptat furioasă spre prietenul gras L-am apucat de guler Chiar semăna cu strigoiul lui Marin Sorescu. Referință Bibliografica: Tata purta ochelari / Gabriela Ana Bălan : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1913, Anul VI, 27 martie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Gabriela Ana Bălan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
TATA PURTA OCHELARI de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1913 din 27 martie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_ana_balan_1459064189.html [Corola-blog/BlogPost/384634_a_385963]