959 matches
-
până cădea bruma, desculț. Iarna aveam opinci bune, făcute de tac-tu-mare ăla bătrân, din piele de porc. Vrei să spui că, din șoriciul pe care mi-l dai să-l mănânc atunci când tai porcul?! m-am răstit la el supărată. Tataie rădea și printre protestele mele încerca să mă convingă că pielea pentru opinci este altceva. Din ce râdea mai tare, eu țipam și mai mult, bănuiam că așa cum eu eram curioasă să știu cât mai mult despre mine, tataie își
GLORIE COPILĂRIE III de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilarie_continuare_mihaela_arbid_stoica_1335122524.html [Corola-blog/BlogPost/357076_a_358405]
-
supărată. Tataie rădea și printre protestele mele încerca să mă convingă că pielea pentru opinci este altceva. Din ce râdea mai tare, eu țipam și mai mult, bănuiam că așa cum eu eram curioasă să știu cât mai mult despre mine, tataie își dorise toată viața, în secret, să aibă cui să povestească, plin de importanță, despre copilăria lui. În sufletul lui mai trăia copilul orfan, desculț, mereu înfometat și nemângîiat. “Tataie este un copil bătrân!” mi-am spus hotărâtă să-l
GLORIE COPILĂRIE III de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilarie_continuare_mihaela_arbid_stoica_1335122524.html [Corola-blog/BlogPost/357076_a_358405]
-
eu eram curioasă să știu cât mai mult despre mine, tataie își dorise toată viața, în secret, să aibă cui să povestească, plin de importanță, despre copilăria lui. În sufletul lui mai trăia copilul orfan, desculț, mereu înfometat și nemângîiat. “Tataie este un copil bătrân!” mi-am spus hotărâtă să-l ascult. -Tataie, de unde știi să citești și să scrii? l-am întrebat pentru prima dată cu o sinceră curiozitate. Mândru de întrebarea mea am simțit că tataie își căuta iarăși
GLORIE COPILĂRIE III de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilarie_continuare_mihaela_arbid_stoica_1335122524.html [Corola-blog/BlogPost/357076_a_358405]
-
înfometat și nemângîiat. “Tataie este un copil bătrân!” mi-am spus hotărâtă să-l ascult. -Tataie, de unde știi să citești și să scrii? l-am întrebat pentru prima dată cu o sinceră curiozitate. Mândru de întrebarea mea am simțit că tataie își căuta iarăși cuvintele să mă convingă și în același timp să mă impresioneze. -La șapte ani m-am dus la școală. Nenea a ținut cu orice preț. Învățătoare era fata popii. Cum eram orfan și sărac, trebuia să trec
GLORIE COPILĂRIE III de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilarie_continuare_mihaela_arbid_stoica_1335122524.html [Corola-blog/BlogPost/357076_a_358405]
-
mă-ta-mare acasă, toți mă înjurau și aruncau cu pietre după mine. Parcă dacă n-aș fi fost eu, ea nu-și ducea nuiaua singură. Aproape zilnic rupea câteva pe spatele lor. Îi bătea de suna apa în ei. -Erau geloși, tataie! i-am spus cu satisfacție. Mă uiam la el cu bucurie. Acum știam că tataie chiar dacă a fost orfan și sărac, nu a fost oricine printre copiii de vârsta lui. Să faci treabă la popa și să fie bună cu
GLORIE COPILĂRIE III de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilarie_continuare_mihaela_arbid_stoica_1335122524.html [Corola-blog/BlogPost/357076_a_358405]
-
fi fost eu, ea nu-și ducea nuiaua singură. Aproape zilnic rupea câteva pe spatele lor. Îi bătea de suna apa în ei. -Erau geloși, tataie! i-am spus cu satisfacție. Mă uiam la el cu bucurie. Acum știam că tataie chiar dacă a fost orfan și sărac, nu a fost oricine printre copiii de vârsta lui. Să faci treabă la popa și să fie bună cu tine fata lui, „domnișoara învățătoare”, nu a fost un lucru fără importanță la vremea lui
GLORIE COPILĂRIE III de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilarie_continuare_mihaela_arbid_stoica_1335122524.html [Corola-blog/BlogPost/357076_a_358405]
-
sărac, nu a fost oricine printre copiii de vârsta lui. Să faci treabă la popa și să fie bună cu tine fata lui, „domnișoara învățătoare”, nu a fost un lucru fără importanță la vremea lui. Curiozitatea și admirația mea pentru tataie creștea vertiginos iar el simțindu-mă impresionată, continua cu și mai mare plăcere. -Când mă întorceam de la școală veneam la mă-ta-mare acasă. De multe ori îi purtam eu cărțile cu tăblița. Era fudulă și cum era mai mare decât mine
GLORIE COPILĂRIE III de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilarie_continuare_mihaela_arbid_stoica_1335122524.html [Corola-blog/BlogPost/357076_a_358405]
-
o strachină de fiertură și pe urmă, „La treabă, Gogule!”, îmi spunea. -Tataie, la șapte ani făceai atâta treabă?! l-am întrebat cu milă de data aceasta, gândindu-mă la mine care, după spusele lor, nu făceam decât ”prostii”. -Da, tataie! mi-a răspuns cu mândrie. „În mod sigur, tataie trebuie privit cu alți ochi”, mi-am spus. -Am stat argat la ei, până m-au luat militar. Din ce creșteam, tac-tu-mare ăla bătrân, mă iubea și mai mult. Se uita
GLORIE COPILĂRIE III de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilarie_continuare_mihaela_arbid_stoica_1335122524.html [Corola-blog/BlogPost/357076_a_358405]
-
Gogule!”, îmi spunea. -Tataie, la șapte ani făceai atâta treabă?! l-am întrebat cu milă de data aceasta, gândindu-mă la mine care, după spusele lor, nu făceam decât ”prostii”. -Da, tataie! mi-a răspuns cu mândrie. „În mod sigur, tataie trebuie privit cu alți ochi”, mi-am spus. -Am stat argat la ei, până m-au luat militar. Din ce creșteam, tac-tu-mare ăla bătrân, mă iubea și mai mult. Se uita după mine prin curte și ofta. Îi muriseră amândoi
GLORIE COPILĂRIE III de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilarie_continuare_mihaela_arbid_stoica_1335122524.html [Corola-blog/BlogPost/357076_a_358405]
-
război mare?! l-am întrebat mirată. -Păi a fost unul și mai mare înaintea ăstuia pe care tot nu-l știi, când a murit fratele lui tac-tu. Tu nu-l vezi că-l plânge de câte ori bea? Îl priveam pe tataie din ce în ce mai mirată. Nu-l văzusem niciodată pe tăticu plângând. Nici nu știam că avusese un frate. Știam că nu avea pe nimeni. -Și? eram nerăbdătoare. De la distanță îi vedeam ogorul și îmi era teamă că nu va avea timp să
GLORIE COPILĂRIE III de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilarie_continuare_mihaela_arbid_stoica_1335122524.html [Corola-blog/BlogPost/357076_a_358405]
-
o dăduse niciunuia cu bani și pământ. Îi era teamă că alții o să-i vândă avutul când or să moară ei și o să rămână Susana săracă. Tare mult mai ținea la avutul lui. Era un om adevărat! Mă uitam la tataie mirată. Ce însemna „un om adevărat”, nu înțelegeam. Ghicindu-mi gândul și citindu-mi mirarea pe față, tataie mi-a explicat: -Ținea la bani. Toți se duceau la cârciumă, el bea acasă un pahar la masă. Toți banii îi punea
GLORIE COPILĂRIE III de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilarie_continuare_mihaela_arbid_stoica_1335122524.html [Corola-blog/BlogPost/357076_a_358405]
-
să moară ei și o să rămână Susana săracă. Tare mult mai ținea la avutul lui. Era un om adevărat! Mă uitam la tataie mirată. Ce însemna „un om adevărat”, nu înțelegeam. Ghicindu-mi gândul și citindu-mi mirarea pe față, tataie mi-a explicat: -Ținea la bani. Toți se duceau la cârciumă, el bea acasă un pahar la masă. Toți banii îi punea în poală la aia bătrână. O iubea pe Susana ca pe ochii din cap. În fiecare zi îmi
GLORIE COPILĂRIE III de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilarie_continuare_mihaela_arbid_stoica_1335122524.html [Corola-blog/BlogPost/357076_a_358405]
-
poală la aia bătrână. O iubea pe Susana ca pe ochii din cap. În fiecare zi îmi spunea, “Gogule, dacă vrei să ajungi departe, trebuie să fii primul în picoare când se luminează, primul în ogradă, primul în câmp”. Auzi tataie, ce prost eram?! Și râzând mi-a explicat ce însemna pentru el cuvântul „departe”. -Credeam că o să ajung departe cu adevărat! Se spunea în sat că mulți nu s-au mai întors după „războiul mare” și ar fi plecat în
GLORIE COPILĂRIE III de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilarie_continuare_mihaela_arbid_stoica_1335122524.html [Corola-blog/BlogPost/357076_a_358405]
-
în America, sau că cineva o să mă vadă și o să mă ducă acolo. Abia pe urmă, în al doilea război, când ne-au bombardat americanii și eram în Gara de Nord, am știut cine erau ăștia. Îmi strângeam buzele. Eram geloasă pe tataie pentru că știa prea multe și nu-mi povestise mai nimic până atunci și ajunsesem la pământul lui. Am coborât din căruță pusă pe gânduri mai rău decât baba Floarea, care toată ziua stătea pe marginea șanțului și își învârtea bastonul
GLORIE COPILĂRIE III de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilarie_continuare_mihaela_arbid_stoica_1335122524.html [Corola-blog/BlogPost/357076_a_358405]
-
povestise mai nimic până atunci și ajunsesem la pământul lui. Am coborât din căruță pusă pe gânduri mai rău decât baba Floarea, care toată ziua stătea pe marginea șanțului și își învârtea bastonul în toate direcțiile. Nu era prost deloc tataie! Îmi plăcea să-l ascult atunci când vroia el să povestească. Atunci când îl obligam cu întrebările mele, îmi spunea lucruri care nu-mi făceau plăcere, de îmi trecea pofta de ascultat. În ziua aceea nu am vorbit nimic până la prânz, când
GLORIE COPILĂRIE III de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilarie_continuare_mihaela_arbid_stoica_1335122524.html [Corola-blog/BlogPost/357076_a_358405]
-
întrebările mele, îmi spunea lucruri care nu-mi făceau plăcere, de îmi trecea pofta de ascultat. În ziua aceea nu am vorbit nimic până la prânz, când singură am întins ștergarul mai alb ca zăpada și fără să-l aștept pe tataie, mi-am răsturnat în farfuria de tablă toată smântâna din borcan. Nu avea decât să mănânce el toate ouăle și brânza, să nu vadă mamaie că îi păcălisem. Stăteam indiferentă și așteptam să-mi taie o felie de pâine. Tataie
GLORIE COPILĂRIE III de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilarie_continuare_mihaela_arbid_stoica_1335122524.html [Corola-blog/BlogPost/357076_a_358405]
-
tataie, mi-am răsturnat în farfuria de tablă toată smântâna din borcan. Nu avea decât să mănânce el toate ouăle și brânza, să nu vadă mamaie că îi păcălisem. Stăteam indiferentă și așteptam să-mi taie o felie de pâine. Tataie luase totul ca și cum nimic nu se întâmplase, spre nemulțumirea mea. Ne-am întors târziu, mamaie ne aștepta cu ciulamaua de pui pe plită și cu apa de mămăligă, care fierbea de zor. Obosită, pe scaunul de lângă ușă, mă uitam la
GLORIE COPILĂRIE III de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilarie_continuare_mihaela_arbid_stoica_1335122524.html [Corola-blog/BlogPost/357076_a_358405]
-
nimic nu se întâmplase, spre nemulțumirea mea. Ne-am întors târziu, mamaie ne aștepta cu ciulamaua de pui pe plită și cu apa de mămăligă, care fierbea de zor. Obosită, pe scaunul de lângă ușă, mă uitam la mamaie și la tataie cu alți ochi. În seara aceea am hotărât să nu o mai supăr niciodată nici pe ea. Numai că promisiunile mele nu țineau mai mult decât apa pe gâscă. Capitolul VI SECRTETELE DIN POD ȘI DE LA FÂNTÂNĂ Se apropia Paștele
GLORIE COPILĂRIE III de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilarie_continuare_mihaela_arbid_stoica_1335122524.html [Corola-blog/BlogPost/357076_a_358405]
-
pereții odăilor unde petrecuseră iarna la gura sobei. Erau puțini în sat care își permiteau să își încălzească și a doua odaie. Seara, când se întorceau de la câmp, bărbații își răsuceau câte o țigară din tutunul rămas din toamna trecută. Tataie alerga să-i dea o mână de ajutor mamaiei. O ajutam și eu atât cât puteam și mai ales cât îmi cerea. Mă țineam după ea și mai mult o oboseam cu întrebările mele. De multe ori îmi răspundea, dar
GLORIE COPILĂRIE III de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilarie_continuare_mihaela_arbid_stoica_1335122524.html [Corola-blog/BlogPost/357076_a_358405]
-
încet ziarul, să nu se rupă sau poate să nu împrăștie ce era înăuntru. Deodată în poala ei a căzut un teanc de hârtii și o coadă groasă. -Este părul Mării! mi-a spus repede. Eram fericită. În primul rând tataie mi-ar fi spus „părul mă-tii” și în al doilea rând, atingeam ceva ce însemna mami când era copil. Am întins mâna și am mângâiat coada lungă. Era încă mătăsoasă. O priveam cu admirație. Era ceva ce nu-mi
GLORIE COPILĂRIE III de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilarie_continuare_mihaela_arbid_stoica_1335122524.html [Corola-blog/BlogPost/357076_a_358405]
-
-Când s-a măritat trebuia să se tundă și să și-l facă permanent, altfel râdea lumea, mi-a răspuns cu gândul aiurea. Am înțeles că nu puteam afla mai mult de la mamaie, așa că, în gândul meu mi-a apărut tataie, singurul capabil să mă pună la curent cu istoria cozii și cea a măritatului. -Ce faci cu hârtiile alea, mamaie? -Astea sunt scrisorile Marii de la flăcăii de leatul ei, când erau militari. Am simțit dintr-o dată cum șarpele geloziei îmi
GLORIE COPILĂRIE III de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilarie_continuare_mihaela_arbid_stoica_1335122524.html [Corola-blog/BlogPost/357076_a_358405]
-
au visat că o vor scoate din sat. Erau toți flăcăii călare de-a lungul drumului. O ascultam pe mamaie cu ochii măriți de curiozitate iar gândurile mi se învălmășeau. Deodată o săgeată mi-a plecat din minte cu direcția tataie. Îmi împuia capul cu „măiculița lui” și nu-mi spusese nimic despre mami. Eram furioasă și geloasă pentru tăticu, așa că, fără nicio jenă, am întrebat-o: -Și ea ce vroia? -Dumnezeu știe? Noi i-am spus că ea nu se
GLORIE COPILĂRIE III de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilarie_continuare_mihaela_arbid_stoica_1335122524.html [Corola-blog/BlogPost/357076_a_358405]
-
găinile, care, profitând de poarta deschisă de la grădina mare și mai ales de neatenția noastră, se plimbau indiferente pe prispa proaspăt lipită. Ne-am întrerupt povestea aici. Mamaie avea treabă iar eu trebuia să rumeg în liniște răzbunarea împotriva lui tataie. Îmi ascunsese atâtea povești interesante despre mami, ca să mă plictisească adesea cu „măiculița lui”. Ce treabă aveam eu cu trecutul lui? Eram confuză. Tot ce credeam că știam, pica. De la tataie nu aflasem nimic interesant până atunci; el nu uita
GLORIE COPILĂRIE III de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilarie_continuare_mihaela_arbid_stoica_1335122524.html [Corola-blog/BlogPost/357076_a_358405]
-
eu trebuia să rumeg în liniște răzbunarea împotriva lui tataie. Îmi ascunsese atâtea povești interesante despre mami, ca să mă plictisească adesea cu „măiculița lui”. Ce treabă aveam eu cu trecutul lui? Eram confuză. Tot ce credeam că știam, pica. De la tataie nu aflasem nimic interesant până atunci; el nu uita niciodată să mă supere că era să cad în wc-ul maternității și că plângeam să mă urce pe cal. Îl așteptam să vină ca pe o „pâine caldă”. În seara aceea
GLORIE COPILĂRIE III de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilarie_continuare_mihaela_arbid_stoica_1335122524.html [Corola-blog/BlogPost/357076_a_358405]
-
să vină ca pe o „pâine caldă”. În seara aceea trebuia să plătească scump neglijența și mai ales egoismul lui. Nu știam exact ce aveam să-i fac, dar trebuia să mă răzbun. Până spre seară, când s-a întors tataie mi s-a părut cea mai lungă zi. Când a intrat în curte eram pe scaun în bucătăria de vară și îmi sorbeam laptele liniștită. Mă uitam la el cum alerga de la căruță la grajd, transpirat și ars de soare
GLORIE COPILĂRIE III de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilarie_continuare_mihaela_arbid_stoica_1335122524.html [Corola-blog/BlogPost/357076_a_358405]