675 matches
-
nedespărțiți. Pentru băiatul bubos și cam fanfaron începuse o eră nouă. Învățase repede că niște pantaloni, chiar la mâna a doua, din pânză venețiană îl făceau să pară un bărbat fatal. Noul său prieten îi arătase viața de noapte din tavernele și hanurile din marginea cetății și îl dusese în mahalaua Frumoasa, unde cunoscuse niște fete ca niște prințese. Se simțea inferior tuturor celor pe care îi întâlnise și voia din tot sufletul să fie ca ei. Nici spătarul nu se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
asemenea, convertita în aproximativ 7 lire în monede obișnuite. Capitolul 1 Inculpatul și faptele sale În vara anului 1501, la 11 iulie, în Florența, un cetățean numit Antonio Rinaldeschi a pierdut la jocuri de noroc bani și îmbrăcăminte, într-o taverna numită "Smochinul". Ieșind din taverna, el a blestemat numele Fecioarei. Apoi, în timp ce traversa o mică piazza din fața bisericii Santa Maria degli Alberighi, s-a oprit să adune un pumn de bălegar uscat de cal. Deasupra unei intrări aflate pe un
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
lire în monede obișnuite. Capitolul 1 Inculpatul și faptele sale În vara anului 1501, la 11 iulie, în Florența, un cetățean numit Antonio Rinaldeschi a pierdut la jocuri de noroc bani și îmbrăcăminte, într-o taverna numită "Smochinul". Ieșind din taverna, el a blestemat numele Fecioarei. Apoi, în timp ce traversa o mică piazza din fața bisericii Santa Maria degli Alberighi, s-a oprit să adune un pumn de bălegar uscat de cal. Deasupra unei intrări aflate pe un perete lateral al bisericii, pe
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
bandă desenată ceea ce era neobișnuit dar nu fără precedent în acea vreme 26 a atras atenția , în ultimul timp, chiar și în presă populară 27. Este renumită pentru portretizarea atentă a unor aspecte din viața cotidiană cum ar fi bucătăria tavernei și într-adevăr a existat o taverna numită "Smochinul" plasată în apropierea bisericii 28 și pentru reprezentările clădirilor și străzilor. Iodoco del Bădia, în ediția sa din 1883 a Jurnalului lui Landucci, probabil se referea la pictură Stibbert când a
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
fără precedent în acea vreme 26 a atras atenția , în ultimul timp, chiar și în presă populară 27. Este renumită pentru portretizarea atentă a unor aspecte din viața cotidiană cum ar fi bucătăria tavernei și într-adevăr a existat o taverna numită "Smochinul" plasată în apropierea bisericii 28 și pentru reprezentările clădirilor și străzilor. Iodoco del Bădia, în ediția sa din 1883 a Jurnalului lui Landucci, probabil se referea la pictură Stibbert când a spus că memoria incidentului Rinaldeschi "a fost
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
pe 21 iulie, 1501]; și (în partea de jos: "Ant.° di Giu:e Rinaldeschi nobile fiorentino nell' Osteria del fico / Gioca e Perși i danari e i Panni accecato dall' îra . . ." [Antonio di Giuseppe Rinaldeschi, un nobil florentin, jucător în taverna "Smochinul" și pierzându-și banii și hainele, orbit de furie . Figurile 1-10 sunt reproduse cu permisiunea Muzeului Stibbert. Ilustrațiile au fost oferite cu generozitate de Edizioni Polistampa. Figură 2. . Rinaldeschi adună bălegar. Inscripționat: " ...Raccoglie sterco di cavallo stimolato dal / diavolo
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
datum, etc. în palatio dicti domini Potestatis sub anno indictione et die suprascriptis. * * * Item. Luând în considerare dacă Antonius Iohannis de Rinaldeschis, cetățean florentin, în acest an și această lună, după ce a jucat la noroc în orașul Florența, într-o taverna ce se numeste "Smochinul", si a pierdut multe monezi de argint, a ieșit afară și în drum a blasfemiat pe sine și numele gloriasei Fecioare Maria, si a folosit cuvinte care mai bine nu sunt rostite, si cand mergea pe
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
potrivește persoanelor care sunt necunoscute, si nu lui, care era nobil, pentru ca oricine ajunge să-și permită să se lase purtat de viciu și de acele pătimi capabile să întunece intelectul nu merită să fie cunoscut drept cine este părăsind taverna Smochinul, care era aproape și care și astăzi lucrează sub același nume, înfuriat de pierderea la jocuri de noroc pe care o suferise acolo, a aruncat cu o mână de bălegar de cal adunat de pe jos spre față Fecioarei din
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
iulie), 69; sf. Maria Magdalena (22 iulie), 24, 123, 129 Scală, Antonio di Bartolomeo, 67 Scolopi, călugări, 74 Segaloni, Francesco, 27 Segaloni, Matteo, arhitect, 27, 130, 131 Serviți, ordinul, 74 Settimo, 148 sfinți, 30, 57, 140 sifilis, 27, 39 Smochinul, taverna, 23, 29, 35, 89, 118, 139 Soderini, familia, 65, 66, 67; Giovanvittorio, 66; Paolantonio, 66; Piero, 65, 69, 79; Tommaso, 66 sodomie, 70 Soldanieri, familia, 137, 139 Spania, 46, 49 Strozzi, Carlo, 27, 28, 128 suicid, 44, 47, 48, 49
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
Nuovi acquisti, 987, care este o descriere a celor patru cartiere ale orașului din anii 1520, conține următoarea înregistrare la dos. 133v : "L'hostaria del Fico. Falla Giovanni et El Moretto. Tengono garzoni otto, et all cucina stăvi Quattro garzoni". [Taverna "Smochinul". O administrează Giovanni și El Moretto. Ei aveau 8 ucenici și în bucătărie sunt 4 ucenici.] Suntem recunoscători lui Elizabeth Pilliod pentru această referință. 29 Landucci, Diario (n. 8 mai sus), 233-234: "și è conservata la memoria fino aì
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
pian cu coadă, cam vechi, cu capacul ridicat. Cele două ferestre ale odăii erau deschise. Mormane de note muzicale, de reviste de modă erau aruncate pe jos în jurul negrului pianoforte. În fața instrumentului era un simplu scaun de lemn, ca de tavernă, cu tăietură în chip de inimă. Otilia se repezi la el și, așezîndu-se aproape călare, începu să alunge degetele subțiri asupra clapelor. - Asta o știi? întrebă ea pe Felix. Cânta o compoziție foarte la modă pe atuncea, prin sentimentalitatea ei
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
de promoroacă, de-a lungul unei ierni ce părea că nu se mai termină. La subsol se afla o "Cafeteria" largă, înzestrată, între altele, cu un bar de proporții impresionate; studenții, mucaliți, dăduseră cafeteriei numele de Lualamies, în traducere "Omul tavernelor". Consultările Multilaterale se deschideau în după-amiaza zilei de miercuri, 22 noiembrie 1972. Într-o întâlnire scurtă, strict protocolară, ambasadorul Danemarcii, A. Tscherning, Decanul corpului diplomatic acreditat la Helsinki, propunea ca președinția primei ședințe să fie asigurată de Richard Tötterman, secretarul
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
feminină negativă, aceea a soacrelor sau a femeii mai rele decât diavolul.375 În solilocviul său inserează, la un moment dat, replica uneia dintre victime, un soț, iar scena respectivă dezvăluie grăitor vulgaritatea, lipsa de educație, de respect, spiritul de tavernă al femeii. Apelativele cu care îl apostrofează și imprecațiile dovedesc un adevarat idiolect al personajului feminin, plin de culoare și fără perdea, cel mai viu, autentic și pitoresc din cadrul Povestirilor din Canterbury: măi ghiujule, buhai bătrân, mișele, lovi-te-ar
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
feminină negativă, aceea a soacrelor sau a femeii mai rele decât diavolul.375 În solilocviul său inserează, la un moment dat, replica uneia dintre victime, un soț, iar scena respectivă dezvăluie grăitor vulgaritatea, lipsa de educație, de respect, spiritul de tavernă al femeii. Apelativele cu care îl apostrofează și imprecațiile dovedesc un adevarat idiolect al personajului feminin, plin de culoare și fără perdea, cel mai viu, autentic și pitoresc din cadrul Povestirilor din Canterbury: măi ghiujule, buhai bătrân, mișele, lovi-te-ar
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
Bahtin ajung la instituirea unui nou tip de limbaj, care-și conține propriul cod. În parodia antică, dominante sunt paradoxurile și inversiunile (situaționale, spațiale de pildă, în satira menippee, Olimpul e înlocuit cu Infernul, iar în roman spațiile predilecte sunt tavernele, hanurile etc.), în timp ce în Renaștere stilul macaronic pe-atunci în mare vogă este, la rândul său, luat în derâdere de Rabelais. O netă demarcație desparte "zorii" parodiei, reprezentați de romanul latin, unde se remarcă o suită de procedee parodice vizând
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
ajung la instituirea unui nou tip de limbaj, care-și conține propriul cod. Dacă în parodia antică dominante sunt paradoxurile și inversiunile (situaționale, spațiale de pildă, în satira menippee, Olimpul e înlocuit cu Infernul, iar în roman spațiile predilecte sunt tavernele, hanurile etc.), în Renaștere o țintă predilectă a parodiștilor este stilul macaronic, luat în derâdere, printre alții, de Rabelais. Diferențe uriașe pot fi constatate între "preistoria" parodiei, la autorii latini remarcându-se o suită de procedee parodice vizând în special
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
thou în Cordelia show! Which, like an engine, wrenched my frame of nature From the fixed place; drew from my heart all love, Că-a noastră curte de ei pîngărita Arată-a han chefliu: epicurism, beții Îl fac mai mult taverna ori bordel, Decît palat slăvit. Rușinea însăși vrea Iute-ndreptare. Lasă-mă s-o cer, Eu, care pot să iau ce-acum implor, Să-ți micșorezi puțin alaiul tău, Iar servitorii care mai rămîn Să fie potriviți cu vîrsta ta
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
norocul în viață decât mântuirea sufletului. Erau niște piperniciți în ale credinței. Sub privirea împăciuitoare a unui episcop ghiftuit, un popă lumeț și șugubăț vorbea mirenilor de virtutea scăpătăciunii. Prin boscheți, zăceau haimanale trândave duhnind a transpirație. În șanțurile din preajma tavernelor, sforăiau bețivi. Erau bâzâiți de muște, atrase de putoarea țuicii. În apropiere, cârciuma mazacă se afunda sub apăsarea depravării. Un miros rânced răzbătea dinăuntru. De pereții ei, se rezemau muieri deocheate. Țineau în brațe pisici jigărite și aruncau ocheade. Își
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
reprezentat de Iluzionist, în timp ce Lumea este dobândirea adevărului, unitatea contrariilor, armonia, creația ordinii din Haos. Binomul ordine/haos este tema de bază și în lumea poetică a lui Italo Calvino, inclusiv în acest roman în două părți Castelul destinelor încrucișate / Taverna destinelor încrucișate (Editura Polirom, 2002, 164 p., traducere de Eugen Uricaru). Garanție împotriva dezordinii, jocul de cărți oferă cărții o soluție, cea de a face ordine după feluritele combinații ludice prin geometrizarea și armonizarea lumii. La sfârșitul cărții pătratele tarotului
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
Ricci, și anume cel de a ilustra cu un text Tarotul viscontin, miniat. Atras de acea nesfârșită rețea combinatorie, scrie mai întâi cele opt texte ale "Castelului", asociind codul narativ celui iconic, cărora le vor urma alte opt texte ale "Tavernei ..." inspirate nu de tarotul renascentist, ci de cel din secolul al XVIII-lea, marsiliez, de factură populară. Cartea a fost publicată în 1973 la Editura Einaudi, bineînțeles. Figurile celor 78 de cărți de tarot ne însoțesc atât în paginile tipărite
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
S, îl face pe Calvino să-i atribuie alte semnificații, dincolo de cea de pierdere de bani. De vreme ce tema fundamentală a "Castelului" este raportul între scriitură și lectură, intermediat de semnele tarotului, litera S este semnul semioticii, schimbul de mesaje. În "Taverna ..." Regele de Bâte este chiar scriitorul, bâta reprezentând instrumentul de scris. Una din cărțile lui este tocmai Doiul de Tobă: "și pentru mine este un semn al schimbării, acel fel de schimb pe care orice semn îl are". Dar Doiul
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
care și-a vândut sufletul") cu secretul aurului (șapte de tobă); în povestea lui Astolfo pe Lună este poetul deșertului selenar, al unei lumi cu sensul pierdut, contrare armoniei renascentiste, dar compatibile cu smintirea și derealizarea omului veacului XX; în "Taverna ..." îl regăsim fie sub înfățișarea vrăjitorului Merlin, fie sub cea a naratorului, scriitorului, jongleurului, iluzionistului. Elanul autoreferențial al autorului în "Iată că și eu încerc să-mi spun povestea" este admirabil jucat: "Poate că sosise momentul de a admite că
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
Nebun, carte ce-l pune pe Calvino în rezonanță tot cu literatura. De exemplu în "Castelul ...", Nebunul e Orlando dezlănțuit printre ororile câmpului de luptă, cu mintea-ntunecată de gelozie în adâncul umed al pădurii feminine (Eros-Angelica-Medoro); în schimb în "Taverna ..." locul lui Ariosto e luat de Shakespeare, Nebunul fiind Oedip ce-și ucide tatăl fără să știe, sau Hamlet ce se preface a-și fi pierdut mințile în confruntarea cu unchiul uzurpator-ucigaș și ciracii acestuia, sau Regele Lear, peregrin ieșit
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
fără să știe, sau Hamlet ce se preface a-și fi pierdut mințile în confruntarea cu unchiul uzurpator-ucigaș și ciracii acestuia, sau Regele Lear, peregrin ieșit din minți. În timp ce "Castelul ..." omagiază pe autorul lui "Orlando" sau un principe de Renaștere, "Taverna ..." se încheie sub zodia artistului de la sfârșitul Renașterii. Motivele narative, cu un picior în baroc, par mai apropiate de neliniștile sufletului modern. Ca de pildă, setea de absolut, ambiguitatea angelo-demonismului, dileme tip natură-civilizație, orașul tehnologic-abolirea ecosistemelor, viziunea științific-materialistă/metafizică, războiul
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
Mici ticuri verbale în limba franceză sunt puse în conversația personajelor pentru a întări senzația de oralitate tipic franțuzească. Talentul romancierei este deplin în numirea detaliilor de epocă, fie că descrie ierarhii sociale stricte, fie veșminte, climate, interioare somptuoase sau taverne, mânăstiri și catedrale, ateliere artizanale, războaie de țesut sau grădini. Un univers narativ limpede, un decupaj istoric perfect recognoscibil imaginației cititorului de azi; cele șapte personaje ale romanului se autonarează prin relaționare, dar și în propria oglindă, purtând fiecare un
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]