27,041 matches
-
esență, dublu, și ține în egală măsură de erotică și de mistică. Am ales din incitantul volum un fragment, revelator în acest sens, dedicat tocmai sărutului sacru care arată, între altele, cît de mult se apropie, privite prin prisma acestei teme, mistica erotică și erotica mistică. Sărutul permite să surprindem, de-a lungul istoriei, întreaga evoluție a unei societăți. El ne permite să decriptăm ierarhii, să cunoaștem modul în care oamenii comunică, să vedem imaginarul și simbolistica raporturilor amoroase și sexuale
Alain Montandon - Sărutul sacru by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11465_a_12790]
-
a conștiinței profesionale a respectului pentru lucrul temeinic făcut. Dar să nu ne hrănim cu iluzii. Mai bine să recunoaștem deschis că șansele textologiei de a fi luată în serios sunt, astăzi, minime. Cauzele sunt multiple și greu de inventariat. Teama de ridicol a celui ce se obstinează să lupte împotriva imperfecțiunilor de care suferă textul nu e una de neglijat, ba mai mult, ea devine chiar un factor disuasiv nebănuit, menit parcă să protejeze erorile; într-adevăr, luate individual ori
Nulla poena sine lege ? by I. Funeriu () [Corola-journal/Journalistic/11453_a_12778]
-
o strălucire, asociind suavităților florale și vibrației vegetale o certă notă de distincție a expresiei. Numai cine n-a privit cu atenție lucrările expuse, pentru a le cerceta ,seriozitatea" execuției picturale, demersul sever și prob al penelului în circumscrierea unei teme al cărei iz primăvăratic reușea să evite dulcegăria printr-un tonus de indeniabilă vitalitate - dar reținută, cu izbucniri solare iscusit temperate de intervenția surdă a griurilor - a putut rămâne cu impresia unei lipse de vlagă aliate cu (nomina odiosa!) Kitsch
Paul Gherasim a împlinit 80 de ani! by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/11464_a_12789]
-
plină ecloziune a plein-air-ului - când pictorul își proptea șevaletul în fața motivului, practica sa era condiționată de nevoia captării proaspete a senzației. Senzație de lumină, de aer, de vibrație, de culoare în umbră (faimoasele umbre colorate!). Printre altele, putem vorbi, fără teamă de a greși, și de un realism al viziunii adecvat la realitatea senzației. A senzației, uneori mai mult chiar decât a obiectului însuși, ceea ce a dus la subiectivismul impresionist și post-impresionist, pentru că în fond nimic nu este mai relativ, mai
Paul Gherasim a împlinit 80 de ani! by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/11464_a_12789]
-
știu ce să fac. Uzanța îmi cere să scriu despre ele, dar mie nici că-mi vine. Și asta nu pentru că nu mi-ar plăcea, dimpotrivă, simt chiar acel impuls egoist de a nu împărtăși cu ceilalți ceea ce iubești din teama că plăcerea se va diminua, ci pentru că nu prea știu ce ar trebui spus și nici măcar în ce fel să mă apropii cît mai just de astfel de texte carora li se zice, totuși, poezie. În ciuda frustrării, astfel de momente
Spre Graalul suprarealismului by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11474_a_12799]
-
a și surîs la final, cînd simetriile oarecum previzibile ale pulsației cvadrate și ale dialogului cuplet-refren din rondo-ul părții a treia, au fost ocultate de năvala cîntului izvorîtă din bucuria de a face muzică. O bucurie care spulberă orice teamă sau mefiență. Și care ațîță dorința, altminteri cuviincioasă și cumpătată, de a ne re-întîlni cu muzica lui Mozart. Dar și cu Șerban Novac, slujitorul unui instrument ce numai la noi nu e privit ca june-prim și primit ca prim-ministrul
O carte, un concert, o orchestră by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11503_a_12828]
-
Bea apă din degetele mele. Respir în verdele său/ Amîndoi am navigat din subpămînt pînă la iubire./ Acum sau niciodată spune el/ Și eu îl cer de bărbat în limba morților." O limbă care se învață, din curiozitate și din teama de rece, cum învață domnișoarele să se poarte, pe seară, cu șal. Așa e poezia Gabrielei Melinescu: plăcută și moale, cu fire lungi, pierdute, ca o velință subțire... Gabriela Melinescu, Puterea morților asupra celor vii, Antologie, Polirom, Iași, 2005, 311
Șal cu ciucuri by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11495_a_12820]
-
intenția de a apăra o cauză, o idee sau un punct de vedere. El gîndește din pura voluptate pe care i-o dă senzația de a gîndi pe marginea a ceva. În momentul în care această gîndire, exercitîndu-se asupra unei teme, a luat sfîrșit, în același moment rezultatul gîndirii a fost atins, căci rezultatul acesta, departe de a fi o soluție la problema în cauză, este chiar exersarea gîndirii. Ce poate fi mai bizar decît să gîndești pentru simpla plăcere de
Profesionistul Alexandru Dragomir by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11498_a_12823]
-
brusc precum începuseși analiza temei, să întrerupi firul expunerii și să abandonezi problema, uneori chiar mărturisind fățiș că ,acum m-am plictisit" (p. 27)? Bizareria aceasta, izvorîtă dintr-un simț aparte grație căruia Dragomir simte cînd anume, în analiza unei teme, trebuie să se oprească este una din trăsăturile sale inconfundabile. O asemenea gîndire care se declanșează spontan, sub impresia înfrigurării pe care o temă, incitîndu-l, îl îndeamnă s-o problematizeze, dar o gîndire pe care, la fel de subit cum o începuse
Profesionistul Alexandru Dragomir by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11498_a_12823]
-
românii au căzut în fandacsia zvonisticii de doi bani, dar o bună parte a populației a rămas subjugată de zâmbetul iliescian. Greșeala enormă a actualei puteri, de a surdiniza acuzațiile cât se poate de întemeiate aduse lui Ion Ilici, de teama de a nu provoca un scandal internațional, va avea efectul unui bumerang: la fel se procedase pe vremea lui Constantinescu, aceleași înalte considerente ,patriotice" au primat în fața adevărului și până la urmă au fost dați de-a berbeleacul, cu toate dosarele-beton
Tăcerea furtunii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11512_a_12837]
-
că altfel chestiunea sună a bancuri cu Bulă. Pe scurt: ai milionul - trăiești! Nu-l ai... Sau, într-un reportaj tv din zona Galațiului, altă față a solidarității: jefuirea celor nenorociți de furia apelor de către indivizi fără inimă și fără teamă de Dumnezeu. E un reportaj tv foarte instructiv: sinistrații au tăbărât asupra hoților cu bâtele și cu ce le-a căzut în mână, făcându-și singuri dreptate, că dacă apelează la justiție... -În acest caz, zice Haralampy făcând-o pe
De nu aveam un președinte marinar... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11510_a_12835]
-
Ingres, Gericault, Delacroix, Corot, Cézanne, Braque, Picasso, de asemenea niciodată prezentate în România. Lista e mult mai lungă. O calitate esențială trebuie subliniată încă de la început: rigoarea care a prezidat la selecția unora dintre operele expuse, pentru a se integra temei programate. Dacă nu se ține seama de această rigoare, prezența lor poate să intrige, pentru că ele nu corespund cu ceea ce știm în general despre artist; un exemplu printre altele: Carabinier și calul său, de Gericault, unde calul văzut în umbră
Umbre și lumini. Patru secole de pictură franceză by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/11505_a_12830]
-
a maestrului olandez, astăzi la muzeul Ermitage din Sanct Petersburg, dar aflat în secolul al XVIII-lea în colecția de Crozat, la Paris, unde Fragonard l-a copiat, constituindu-și referința. Fragonard ne oferă aici o viziune profană a acestei teme, reținând înainte de toate din lecția lui Rembrandt modul de tratare a luminii și brio-ul penelului". Cercetat de aproape, tabloul își livrează excepționalele virtuți care - lăsând deoparte caracteristicile subiectului - sunt eminamente de ordin plastic și pictural. Izbesc îndeosebi extraordinara libertate
Umbre și lumini. Patru secole de pictură franceză by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/11505_a_12830]
-
vine pe plac, în tot ce scrie, Gabrielei Adameșteanu, de la întîiul ei roman, Drumul egal al fiecărei zile, un jurnal de creștere pe hîrtie cu filigran. În 1975, la prima apariție, structura lui de coloană torsată mărturisea două lucruri. Întîi, teama că, încă din anii cînd nici n-ai apucat bine să trăiești, ai un trecut. De el, de acel lest surprinzător și străin ca o moștenire de la mătușa pe care nu o cunoști ți-atîrnă mersul vieții, împiedicat sau uns. Apoi
Navetă cu metronom by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11538_a_12863]
-
că crescuse în acea lume de marionete. Purta haine și încălțări care lui Julián i se păreau romanești. Privirea lui trăda un aer de suficiență și de aroganță, de dispreț și de politețe însiropată. Julián îi zîmbi deschis, citind nesiguranță, teamă și vid sub acea carapace de pompă și formalitate. - E adevărat că n-ai citit nici una din cărțilea astea? - Cărțile sînt plictisitoare. - Cărțile sînt oglinzi: vezi în ele numai ceea ce ai deja în tine, replică Julián. Don Ricardo Aldaya rîse
Carlos Ruiz Zafón Umbra vîntului by Dragoș Cojocaru () [Corola-journal/Journalistic/11507_a_12832]
-
Marius Chivu Faptul că, deși majoritatea scriitoarelor au trecut prin asta, s-a scris relativ puțin sau prost despre graviditate, dovedește dificultatea temei sarcinii și a nașterii. În acest caz, se creează ușor confuzia între literatură și viață, scriitorul fiind tentat să-și reducă travaliul transfigurator, mizînd pe expresivitatea în sine a unei emoții, în fond, universale. Purtarea în pîntece a unui copil
Întîmplări în miraculosul imediat by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11556_a_12881]
-
și articulat într-un story critic, la a doua mână. Într-un caz (După ce lovitura s-a dus), tehnica epic-disjunctivă a prozatorului nici nu funcționează, schița ratând și în planul construcției, și în cel al psihologiei (numitul Crin încearcă o teamă, ,teama de a rămâne cu sine însuși", pentru ca, la alineatul următor, să aflăm că are ,păcatul indiferenței"). Există însă o structură de adâncime bine marcată, ce dă greutate simbolică diferitelor tablouri și susține, prin câteva imagini-cheie, întregul edificiu. Pe de
Un meci de old boys by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11560_a_12885]
-
articulat într-un story critic, la a doua mână. Într-un caz (După ce lovitura s-a dus), tehnica epic-disjunctivă a prozatorului nici nu funcționează, schița ratând și în planul construcției, și în cel al psihologiei (numitul Crin încearcă o teamă, ,teama de a rămâne cu sine însuși", pentru ca, la alineatul următor, să aflăm că are ,păcatul indiferenței"). Există însă o structură de adâncime bine marcată, ce dă greutate simbolică diferitelor tablouri și susține, prin câteva imagini-cheie, întregul edificiu. Pe de o
Un meci de old boys by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11560_a_12885]
-
drepte pragmatice. Prin urmare, senzația mea este că la vârful PNL se merge pe politica păguboasă de a mai fura o zi de la Dumnezeu și un vot de la românul îmbătat de iluzii. Ziua socotelii nu e, însă, prea îndepărtată, dar teamă mi-e să nu fie prea târziu pentru regrete. Să nu uităm că nici PN}CD-ul, în zilele sale de glorie, n-a știut să se reinventeze, cantonându-se într-o aroganță veștedă, tipică oamenilor incapabili să vadă dincolo de orizontul
Țara împăraților goi by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11553_a_12878]
-
competența. Slăbiciunea liberală motivează refuzul urmașilor lui Brătianu de a discuta cu seriozitate despre declanșarea anticipatelor. Partea proastă e că fiecare zi scursă înseamnă o slăbire a PNL-ului și o creștere în Alianță a influenței pediste. Tare mi-e teamă ca atunci când realitatea îi va obliga să recurgă la ceea ce acum, cu multă artă a disimulării, evită, va fi cam târziu: fie va fi dispărut avantajul categoric de astăzi, când pesedeii sunt umbra palidă a vedetelor de ieri, fie efortul
Țara împăraților goi by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11553_a_12878]
-
din poeme, ,Cuvinte către patru prieteni", dă mărturie de angoasa și deznădejdea autorului în timpul tuturor acestor ani pe care el avea să-i mai trăiască într-o lume stranie. În urmă e tot visul, în față doar destinul. Mi-e teamă, prieteni, că sfârșitul n-am să mi-l pot alege singur. S-ar putea să cad cu fața-n jos pe un tărâm netrebnic, rușinos. Voi patru însă, pomenind de alte fapte, să mă luați de unde voi fi fost căzut
Lucian Blaga, lirica postbelică by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/11566_a_12891]
-
umeri să mă duceți întins pe Lună ca pe-un scut. Capacitatea de a rezista față cu amenințările, ca și cu făgăduielile, noilor stăpâni ai țării, de care a făcut dovadă Lucian Blaga se sprijină pe luciditate și pe melancolie. Teama sa este aceea de a se prăbuși cu fața la pământ pe un tărâm netrebnic, rușinos, când n-ar mai putea să-și aleagă singur sfârșitul. Este mesajul esențial al poemului, care se termină printr-un consolant tablou de triumf postum: cei
Lucian Blaga, lirica postbelică by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/11566_a_12891]
-
lui literară rezonînd și cu "haosul inert și înăbușitor" care e moartea. Apoi, frica de a nu trăi prea mult și frica de a nu-i fi frică de moarte sînt două motive recurente. În ambele cazuri e vorba de teama de excepție, de integrarea în firesc, în normalitatea anonimă, grija cea mare fiind conștientizarea: scrierea la temă asigură obișnuința, singura care îi permite pendularea, contradictorie și asumată, între apatie și lejeritate. Conștiința că decazi nu implică o superioritate asupra decăderii
Un Sancho Panza al bătrîneții by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11601_a_12926]
-
tot mai ostile sau superficiale a Orbitor-ului în țară, al disprețului general pentru literatură ("a scrie azi e perdant") sau cînd interesul nu e ideologizat, dar al confirmării succesului prin cîștigul financiar și, în fine, melanjul de apatie existențială, teama de bătrînețea uscată, prelungire în vis, în lectură (Kafka & Pynchon, "Citesc, deci imaginez. Imaginez, deci exist"), tentația alternativă a singurătății și a intimității amoroase și familiale, devize romantice dintotdeauna vizibile la Mircea Cărtărescu. Dar patetismul aproape mereu nemulțumitului creator se
Dincolo de succes by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11623_a_12948]
-
autentică, de meditații și renunțări, care-și așteaptă o expresie definitivă în munca mea de azi. Ea curge încet și n-o pot mâna în grabă, dar - bine știu - este o vorbă: "De apa care curge încet să-ți fie teamă, că-i adâncă". - Vă mulțumesc pentru colocviala întrevedere și vă dorim mulți ani cu sănătate și cu spor la... rindeluit.
Al. Husar: "Caracterul dă autoritate sacerdoțiului critic" by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/11609_a_12934]