783 matches
-
sulfurat etc.) în proporții cumulate de peste 10% (volumetric) și a căror combustibilitate este dovedită prin teste de ardere. ... Articolul 3 Acumularea naturala de petrol este caracterizată de prezenta hidrocarburilor în roci colectoare, în condițiile existenței unor capcane de natura structurală, tectonică, stratigrafică, litologică sau combinată. Colectorul reprezintă o roca poros-permeabilă, capabilă să acumuleze și să cedeze fluide, mediul poros-permeabil fiind constituit din matricea rocii, din fisuri sau combinat, și se caracterizează printr-o litologie mai mult sau mai puțin omogenă. Capcana
ORDIN nr. 101 din 8 decembrie 1997 pentru aprobarea Instrucţiunilor tehnice privind evaluarea, clasificarea, confirmarea resurselor geologice şi rezervelor de petrol şi conţinutul-cadru al studiilor de evaluare a resurselor geologice şi rezervelor de petrol. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117667_a_118996]
-
cuprinde, de regula, text, tabele și anexe grafice, astfel: I. Text 1. Introducere, cu motivarea necesității studiului și a confirmării rezervelor. 2. Date generale privind lucrările de explorare și exploatare experimentală, executate. 3. Geologia structurii - cadrul geologic regional, stratigrafia și tectonică structurii. 4. Componentele modelului de zăcământ și evaluarea resurselor geologice: a) stratigrafia, litologia, tectonică; ... b) distribuția inițială a fluidelor; ... c) natura acumulărilor de petrol; ... d) tipul zăcămintelor; ... e) principalele caracteristici ale rocii rezervelor, valori medii admise la evaluarea resurselor geologice
ORDIN nr. 101 din 8 decembrie 1997 pentru aprobarea Instrucţiunilor tehnice privind evaluarea, clasificarea, confirmarea resurselor geologice şi rezervelor de petrol şi conţinutul-cadru al studiilor de evaluare a resurselor geologice şi rezervelor de petrol. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117667_a_118996]
-
culturi agricole etc.). FORMAREA ȘI EVOLUȚIA RELIEFULUI ROMÂNIEI Pe teritoriul țării noastre sunt regiuni care s-au format cu peste un miliard de ani în urmă (Dobrogea), iar altele doar în ultimele mii de ani (Delta Dunării). Regiunile unde mișcările tectonice s-au manifestat de foarte mult timp (proterozoic-paleozoic) sunt Podișul Moldovei, Dobrogea, Câmpia Română. Atunci au rezultat munți din roci cristaline, care, fiind erodați, au format câmpii de eroziune. Ulterior acestea au suferit coborâri și au fost acoperite de mări
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
argile cărate de râuri. Carpații s-au format mai târziu. Mai întâi au apărut ramurile alcătuite din roci cristaline, apoi cele formate din roci sedimentare și, în final, munții vulcanici. La sfârșitul formării lor, munții au fost înălțați de mișcările tectonice. Regiunile vecine s-au ridicat, ieșind de sub apa mărilor, și s-au transformat în unități de dealuri și podiș. • Numiți pe baza analizei hărții de la pagina 8 și a informațiilor din text principalele caracteristici ale reliefului României. • Explicați gradul de
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
Mureș, la nord, și Olt, la sud, sunt Munții Gurghiu și Munții Harghita, unde în craterul din Muntele Ciomatu se află singurul lac vulcanic din România. De asemenea, aici se găsesc izvoare minerale. - în centru se desfășoară, la vest, depresiunile tectonice Gheorgheni și Ciuc, cu șesuri întinse în care sunt culturi de cartofi și fânețe. Aici se află multe așezări, între care municipiile Miercurea Ciuc și Gheorgheni. La est sunt amplasate masivele din roci cristaline și calcare Giumalău și Rarău (aici sunt
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
Ceahlău (1 907 m), cu un platou, abrupturi și numeroase turnuri de zeci de metri înălțime, Munții Tarcăului și Munții Goșmanu. În bazinul Trotușului sunt Munții Ciucului, Munții Nemira și Munții Berzunți. Ultimele două masive închid Depresiunea Comănești, de origine tectonică, unde există zăcăminte de cărbune brun. - în sud sunt munții Bodoc, Baraolt și Perșani, separați de cursul Oltului. Au altitudini de 800 - 1 200 m, sunt împăduriți, iar în subsol se găsesc zăcăminte de lignit și ape minerale; sunt alcătuiți
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
află munții Brețcu în est, Întorsurii în centru și, de-o parte și de alta a râului Timiș, Piatra Mare și Postăvaru, cu înălțimi de peste 1 700 m, alcătuiți din conglomerate și calcare). - Depresiunea Brașov, în nord, care are origine tectonică și un relief de șes întins (cultivat cu cereale, cartofi, sfeclă de zahăr), prin care curge Oltul cu mai mulți afluenți (între care Râul Negru); Pasurile (Predeal, Bratocea și Oituz) și trecătorile (pe Olt și Buzău) se află de regulă
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
între care se remarcă Moldoveanu (2 544 m) și Negoiu (2 535 m). În acești munți se află circuri și văi glaciare cu lacuri (Bâ lea, Podragu, Capra, Doamnele), precum și pajiști alpine. În centru se găsește țara Loviștei, o depresiune tectonică alcătuită din culmi atingând 800 - 1 100 m, cu păduri și sate de munte, pe unde treceau drumurile vechi din țara Românească spre Transilvania. Pe râul Argeș este amplasat lacul de acumulare Vidraru. În sud-est, între văile Dâmbovița și Râul Doamnei
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
acțiunii agenților externi; Munții Făgăraș au cea mai lungă creastă montană carpatică (cca 60 km) și șase vârfuri peste 2 500 m; Valea Oltului a format între Turnu Roșu și Cozia un defileu de 50 km; țara Loviștei este depresiune tectonică. RELIEFUL 15 • Precizați după analiza hărții și a informațiilor din textul lecției: limitele diviziunilor Carpaților Meridionali; patru caracteristici generale ale zonei muntoase analizate. • Argumentați denumirea de „Alpii Transilvaniei“ dată de geograful Emmannuel de Martonne Carpaților Meridionali. • Menționați masivele muntoase ale
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
o creastă principală, cuprinzând vârfuri la peste 2 100 m, și numeroase culmi netede, împădurite și mai joase. Pe una dintre acestea — Muntele Mic — se află o stațiune climaterică. Această grupă cuprinde și câteva depresiuni. În Depresiunea Petroșani, de origine tectonică, străbătută de Jiul de Vest și Jiul de Est, se află strate de cărbuni (huilă), exploatate în mai multe mine. În cuprinsul ei se află patru orașe, între care municipiul Petroșani. Depresiunea Hațeg, tot de origine tectonică, are un relief
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
Petroșani, de origine tectonică, străbătută de Jiul de Vest și Jiul de Est, se află strate de cărbuni (huilă), exploatate în mai multe mine. În cuprinsul ei se află patru orașe, între care municipiul Petroșani. Depresiunea Hațeg, tot de origine tectonică, are un relief variat, cu terase pe care se află sate, artere rutiere și feroviare și orașul Hațeg. Către nord se continuă până la Mureș cu Depresiunea Călan. 16 GEOGRAFIE FIZICĂ Culmea calcaroasă Vânturărița, din SE Munților Căpățânei Vârful Șureanu Lacul
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
românești, întregindu-i sub forma unei cununi; prezintă altitudini mici, consecință a ridicării lor mai slabe, depășesc 1 800 m doar în trei vârfuri (Munții Apuseni), iar în rest se mențin de la 400 la 1 600 m; sunt puternic fragmentați tectonic, apărând ca masive înconjurate de depresiuni joase; au o alcătuire geologică complexă din roci cristaline, magmatice și sedimentare dispuse neuniform, ceea ce creează impresia de mozaic petrografic; dețin resurse de subsol complexe reprezentate de minereuri feroase și neferoase, cărbuni, materiale de
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
Poiana Ruscăi. Se întind între văile Bistra (S) și Mureș (N), fiind alcătuiți din roci cristaline și petice de marmură. Aici se află exploatări de minereuri feroase și neferoase, marmură, lemn. În sud există Culoarul depresionar al Bistrei, de origine tectonică, care separă acești munți de Munții țarcu; la mijlocul culoarului se află pasul Poarta de Fier a Transilvaniei. În nord, Culoarul Mureșului separă Munții Banatului de Munții Apuseni, iar Culoarul Begăi de Podișul Lipovei. Prin aceste culoare trec căi de comunicație
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
Carpaților Meridionali, dar se ridică uneori cu câteva sute de metri deasupra podișurilor și a Câmpiei Române. Astfel, ei apar ca o treaptă între munți și regiunile joase de la exteriorul acestora. sunt alcătuiți din gresii, marne, argile, pe care mișcările tectonice le-au cutat sau le-au ridicat neuniform (mai mult lângă munte și mai puțin lângă câmpie); cele mai înalte dealuri ajung la peste 1 000 m, iar cele mai joase la 300 m; au forma unor șiruri de dealuri
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
centrul țării, între ramurile Carpaților, de unde numele de depresiune în raport cu aceștia. Munții care o înconjoară au spre ea versanți cu pante accentuate, acoperite cu păduri. Doar în nord-vest trecerea spre Dealurile de Vest nu este clar delimitată. fiind o depresiune tectonică, a fost acoperită de mare și, în zeci de milioane de ani, râurile ce veneau din munți au depus materiale aluvionare până au umplut-o. Astfel, au rezultat strate de mii de metri grosime, formate din gresii, marne, conglomerate, argile
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
de nisip. Între câmpuri există două categorii de văi. Unele sunt largi, aparținând râurilor cu izvoare în munți sau în Subcarpați și au permanent apă. Celelalte sunt DE REȚINUT Depresiunea colinară a Tran silvaniei s-a format prin scufundare (origine tectonică); depozitele sedimentare au grosimi de peste 4 500 m; înclinarea generală este de la nord-est la sud-vest; pe marginea podișului sunt prezente cutele diapire (cu sâmburi de sare), iar în partea centrală, domurile gazeifere (structuri ușor boltite cu zăcăminte de gaz metan
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
b) 1 070 km; c) 1 075 km. 2. Lunca Dunării are cea mai mare extindere în sectorul: a) Brăila - vărsare; b) Gura Văii - Călărași; c) Călărași - Brăila. 3. Lacul Podragu este de origine: a) glaciară; b) baraj natural; c) tectonică. 4. Cel mai adânc lac glaciar din țara noastră este: a) Lacul Bucura; b) Lacul Zănoaga; c) Lacul Bâlea. II. Completați propozițiile de mai jos cu informația corectă: 1. Colectorul râurilor din grupa hidrografică de vest este ............ 2. Râurile din
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
5 m. 1.1.3. Condiții de deschidere a unei cariere Deschiderea unei cariere de anrocamente pentru baraje este precedată de studii și cercetări geologice. Prospectarea trebuie să furnizeze date privind compoziția petrografică, structura și textura rocii, fisurația, prezența fenomenelor tectonice, prezența carsturilor, etc. Toate aceste elemente se studiază corelat cu efectele economice asupra realizării cantităților necesare, urmărindu-se în mod deosebit: stratul de decopertă să fie minim, grosimea zăcământului util să fie suficient de mare, distanța de transport cât mai
Baraje din materiale locale : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale. In: Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]
-
l. INSULELE GRECEȘTI Insulele Ionice acoperă o suprafață de 2307km2 în lungul țărmului vestic al Greciei, în Marea Ionică, și cuprind 7 insule de dimensiuni mari și numeroase insulițe mai mici, care sunt resturi din Peninsula Balcanică rezultate prin prăbușiri tectonice. De la nord la sud se înșiruie insulele: Corfu (Kerkyra), Paxos (Paxi), Leucas (Lefkada), Itaca (Ithaki), Cefalonia (Kefalkonia), Zante (Zakynthos), Cerigo (Kythira). Primele 6 insule fac un grup relativ compact în Marea Ionică, în timp ce insula Cerigo se găsește în apropierea țărmului
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
op. Cit., p. 152. A se vedea, de asemenea, G. Daniel și J. D. Evans, The Western Mediterranean, p. 21. G. Zuntz se gândește totuși la o influență egipteană sau sumeriană; cf. Persephone, pp. 10 sq. 24 într-adevăr, întrucât structura tectonică a Stonehengelui pare să implice, de asemenea, funcția de observator astronomic, e probabil ca sărbătorile principale să fi fost în relație cu schimbările anotimpurilor, precum la triburile Hopi și Ia Cherokee; cf. Colin Renfrew, op. Cit., pp. 239 sq. simbolismul acestui
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
descoperi că secvența în care apărea ea fusese scoasă din film.) Ediția a 60-a a celui mai important festival de film din lume a fost intensă, rotundă și categorică pentru România. Cred că acesta e momentul în care plăcile tectonice au glisat. În numerele următoare mă voi referi pe larg la Cannes-ul recent încheiat. În copilărie, Istodor era un pămpălău R. Chiruță „Nu vă supărați, știți unde e numărul 31“, întreb aproape confuz o vecină din cartierul unde a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2166_a_3491]
-
al râului Tutova și al văii Bârladului, ce ne leagă cu Siretul, Dunărea și Marea Neagră. Este cazul să amintim aici că în urmă cu 10-12 milioane de ani, întreg Podișul Moldovei era acoperit de apele Mării Sarmatice. Datorită unei înălțări tectonice, apele mării s-au retras spre sud-est, spre actualul bazin al Mării Negre. Pe câmpia înălțată a fostului fund de mare s-au instalat, treptat, văile pe care se scurgeau apele ploilor: mai întâi văile Siretului și Prutului, apoi cele din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
M-ților Iaila ... ce domină marea cu ai săi peste 1500m. Fiind obișnuit cu înălțimi mult mai mari ... nu am ținut cont că urc de la nivelul mării (zero metri) și nu pe o pantă oarecare, ci pe un abrupt de falie tectonică. Cu rucsacul în spate ... am pornit-o voinicește de-a dreptul ... fără să mă interesez de vreo potecă mai accesibilă. Pe la amiază altimetrul meu arăta doar 1000m ... deci mai erau încă 500m în pantă plină de tufișuri spinoase ce trebuiau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
de gaz metan rentabile. Relieful actual al regiunii în care se află comuna Șipote este rezultatul unei evoluții îndelungate, desfășurate în Pliocen și Cuaternar, ca urmare a condițiilor favorabile oferite de acest teritoriu pentru activitatea factorilor modelatori interni (rocă,structură tectonică) și externi (climatici,hidrografici,biogeografici, antropici). Cercetările de până acum au dovedit că în timpul mărilor sarmațiene a avut loc o sedimentare diferențiată, care a dus la alcătuirea petrografică diferită a teritoriilor din nord-estul Podișului Moldovei. Odată cu retragerea apelor mării,denudația
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
este o unitate de orogen. Așa cum ne menționează Harta Geologică a României, Sc. 1: 1000000 în această zonă se pot identifica: Oligocenul, (Pg3), Miocenul inferior (m1), Miocenul mediu (m2), Meoțian Dacian (me-dc) și depozitele fluviatile (qp2f). Din punct de vedere tectonic regiunea cuprinsă între Fricoasa și Provița de Jos corespunde zonei cutelor diapire. Aceasta se împarte în două subzone: una miocenă și alta pliocenă. În studiile făcute de Nicolae Popp (1929-1939) se menționează că subzona miocenă este numită de I.P. Voitești
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]