6,034 matches
-
I. SUB TEIUL TĂU, de Elena Glodean , publicat în Ediția nr. 2207 din 15 ianuarie 2017. Sub teiul tău, în primăvară, când zorii-ncep să își răsfire cu o astrală sârguință tot spectrul de lumini solare, târându-și umbrele prin iarbă, vin mânjii
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/elena_glodean/canal [Corola-blog/BlogPost/380673_a_382002]
-
I. SUB TEIUL TĂU, de Elena Glodean , publicat în Ediția nr. 2207 din 15 ianuarie 2017. Sub teiul tău, în primăvară, când zorii-ncep să își răsfire cu o astrală sârguință tot spectrul de lumini solare, târându-și umbrele prin iarbă, vin mânjii zilei și-nsetați din cupa florilor beau rouă cu gust de tainică „Dorință”. Sub teiul
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/elena_glodean/canal [Corola-blog/BlogPost/380673_a_382002]
-
teiul tău, în primăvară, când zorii-ncep să își răsfire cu o astrală sârguință tot spectrul de lumini solare, târându-și umbrele prin iarbă, vin mânjii zilei și-nsetați din cupa florilor beau rouă cu gust de tainică „Dorință”. Sub teiul tău, în miez de vară, purtând povara dorului, înmiresmați aburi de „ Doină” umplu pădurile de fagi și pân’ spre seară-n cânt șoptit, spre-a nu trezi în crânguri cucii, doinesc „ușure” dintr-un nai tristă„Povestea codrului”. Când bruma
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/elena_glodean/canal [Corola-blog/BlogPost/380673_a_382002]
-
crânguri cucii, doinesc „ușure” dintr-un nai tristă„Povestea codrului”. Când bruma toamnei lin coboară ca o plutire de egretă și creionează un contur de „Vultur”exilat pe-o stea, un râu săltând din piatră-n ... Citește mai mult Sub teiul tău, în primăvară,când zorii-ncep să își răsfirecu o astrală sârguințătot spectrul de lumini solare,târându-și umbrele prin iarbă,vin mânjii zilei și-nsetațidin cupa florilor beau rouăcu gust de tainică „Dorință”.Sub teiul tău, în miez de vară
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/elena_glodean/canal [Corola-blog/BlogPost/380673_a_382002]
-
-n ... Citește mai mult Sub teiul tău, în primăvară,când zorii-ncep să își răsfirecu o astrală sârguințătot spectrul de lumini solare,târându-și umbrele prin iarbă,vin mânjii zilei și-nsetațidin cupa florilor beau rouăcu gust de tainică „Dorință”.Sub teiul tău, în miez de vară,purtând povara dorului,înmiresmați aburi de „ Doină”umplu pădurile de fagiși pân’ spre seară-n cânt șoptit,spre-a nu trezi în crânguri cucii,doinesc „ușure” dintr-un naitristă„Povestea codrului”. Când bruma toamnei lin
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/elena_glodean/canal [Corola-blog/BlogPost/380673_a_382002]
-
cu Dumnezeu la cină și har primea-n cuvânt, să-i fie hrană, în trecerea lui scurtă, spre lumină. Să ne-amintească de acel poet ce-a odihnit, ades, lângă izvoare, sau pe sub plopii, și-astăzi fără soț, ori pe sub tei, când da lumina-n floare. Să ne-amintească de-al iubirii clocot, de doruri, în trăiri incendiare, de dragostea-i de țară și de neam, de suferința-i fără de-alinare. Nicicând să nu uităm că el, Eminul, cu veșnicia
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/elena_glodean/canal [Corola-blog/BlogPost/380673_a_382002]
-
poetulce-a stat, cândva, cu Dumnezeu la cinăși har primea-n cuvânt, să-i fie hrană,în trecerea lui scurtă, spre lumină.Să ne-amintească de acel poetce-a odihnit, ades, lângă izvoare,sau pe sub plopii, și-astăzi fără soț,ori pe sub tei, când da lumina-n floare.Să ne-amintească de-al iubirii clocot,de doruri, în trăiri incendiare,de dragostea-i de țară și de neam,de suferința-i fără de-alinare.Nicicând să nu uităm că el, Eminul,cu veșnicia
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/elena_glodean/canal [Corola-blog/BlogPost/380673_a_382002]
-
MUZĂ, de Elena Glodean , publicat în Ediția nr. 1528 din 08 martie 2015. Te-au zămislit din spuma mării Zei, să-ți fie tenul fin, catifelat, culoare roz din trandafir ți-au dat și te-au înmiresmat cu flori de tei. Ca de gazelă trup ți-au modelat să fie suplu și în șold ți-au pus mici unduiri din valul nesupus, la țărm când se întoarce înspumat. Pentru-abanosu-ți păr, fără de știre, un caier au furat din miez de noapte, fir
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/elena_glodean/canal [Corola-blog/BlogPost/380673_a_382002]
-
pitpalac ce cântă ne-ncetat, privind buimac cum din nimic știi să ... Citește mai mult Te-au zămislit din spuma mării Zei,să-ți fie tenul fin, catifelat,culoare roz din trandafir ți-au datși te-au înmiresmat cu flori de tei.Ca de gazelă trup ți-au modelatsă fie suplu și în șold ți-au pusmici unduiri din valul nesupus,la țărm când se întoarce înspumat. Pentru-abanosu-ți păr, fără de știre,un caier au furat din miez de noapte,fir lung au
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/elena_glodean/canal [Corola-blog/BlogPost/380673_a_382002]
-
fost grea, drumul spinos. Ca magma mută-i clocotea iubirea, Dorințele-trăiri incendiare; Pentr-adevăr-tunet i-a fost rostirea, Jugul dreptății-tristă resemnare. Iubind în taină rătăci în lume Prin codri odihnind lângă izvoare, Sau pe sub plopi fără de soț și nume, Ori pe sub tei, când da lumina-n ... Citește mai mult Nu se întâmplă pentru-ntâia oarăCând cornul Lunii sună-n Ipotești;E ceasul când Luceafărul coboarăSă lumineze cerul din ferești.E ceasul când, în mână cu o pană,Un tânar sta cu Dumnezeu
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/elena_glodean/canal [Corola-blog/BlogPost/380673_a_382002]
-
a fost grea, drumul spinos.Ca magma mută-i clocotea iubirea,Dorințele-trăiri incendiare;Pentr-adevăr-tunet i-a fost rostirea,Jugul dreptății-tristă resemnare.Iubind în taină rătăci în lumePrin codri odihnind lângă izvoare,Sau pe sub plopi fără de soț și nume,Ori pe sub tei, când da lumina-n ... XXIX. DUALITATE, de Elena Glodean , publicat în Ediția nr. 1435 din 05 decembrie 2014. Străina din mine nu vrea să spună de unde mă știe, dar, uneori, îmi lunecă prin suflet cu pași foșnitori ca un grafit
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/elena_glodean/canal [Corola-blog/BlogPost/380673_a_382002]
-
-am castan;poate-am împărțit același colț de cerpe vremea când avut-am aripi de vultur,... XXX. ÎN TOAMNA FRUNZELOR FECIOARE, de Elena Glodean , publicat în Ediția nr. 1408 din 08 noiembrie 2014. În toamna frunzelor fecioare, prin parcuri umblă tei desculți; dacă-i privești atent și-asculți, i-auzi, în foșnet de frunzare, târându-și pașii pe cărare ca niște moși cu plete rare. În toamna frunzelor fecioare, statui ținându-se de mână plâng plânsul ploii împreună și-n ude
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/elena_glodean/canal [Corola-blog/BlogPost/380673_a_382002]
-
-n funebră cadențare romanța vieții trecătoare. În toamna frunzelor fecioare, cu ruginiul prins pe glezne, trufas, timpul ne ia în plezne și ne predă la fiecare exemplul frunzei care moare ... Citește mai mult În toamna frunzelor fecioare,prin parcuri umblă tei desculți;dacă-i privești atent și-asculți,i-auzi, în foșnet de frunzare,târându-și pașii pe cărareca niște moși cu plete rare. În toamna frunzelor fecioare,statui ținându-se de mânăplâng plânsul ploii împreunăși-n ude franjuri de blazare,strivind
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/elena_glodean/canal [Corola-blog/BlogPost/380673_a_382002]
-
ca iedera, pe locul neumblat. Chiar dacă nu-i al meu, și nu va fi, ți-am legănat prin vise, totuși, trupul și ți-am iubit, fără să știi, tot lutul, cu pătimirea oamenilor vii. Ca un abis cu fumegări de tei te-am învelit în sălcii de candoare și m-am făcut potecă sub picioare de cerbi, de prăbușire și de miei... Aproape te-am iubit ca un cuțit în scoarța unor brazi, sub lună plină ți-am picurat apoi, ți-
FĂ-MĂ IUBIRE de CAMELIA RADULIAN în ediţia nr. 1655 din 13 iulie 2015 by http://confluente.ro/camelia_radulian_1436795488.html [Corola-blog/BlogPost/378107_a_379436]
-
Václav Havel în Parcul Izvor, cu ocazia Zilei Europene a Parcurilor. Proiectul de realizare a aleii Václav Havel în Parcul Izvor a fost posibil prin inițiativa E. S. Ambasadorul Republicii Cehe la Bucuresti, Jiří Šitler și donația a 40 de tei, simbolul național al poporului ceh. La eveniment au luat cuvântul: E.S. Jiří Šitler, ambasador al Republicii Cehe la București, Jiří Schneider prim adjunct al ministrului Afacerilor Externe al Republicii Cehe, dna. Luminița Odobescu, Secretar de Stat MAE și directorul general
Alee nouă în Parcul Izvor by http://www.zilesinopti.ro/articole/2679/alee-noua-in-parcul-izvor [Corola-blog/BlogPost/97275_a_98567]
-
Stat MAE și directorul general ALPAB, Radu Popa. „Ca în fiecare an sărbătorim în calitate de membri EUROPARC, pe 24 mai - Ziua Europeană a Parcurilor, de aceea am ales să inaugurăm aleea Václav Havel alături de Excelența Sa, domnul Jiří Šitler. Cei 40 de tei plantați astăzi vor călăuzi pașii celor care se vor plimba în acest parc de acum înainte pentru mulți ani. Este o onoare să denumim această alee cu numele marelui om politic Václav Havel. Parcul Izvor a cunoscut o adevărată transformare
Alee nouă în Parcul Izvor by http://www.zilesinopti.ro/articole/2679/alee-noua-in-parcul-izvor [Corola-blog/BlogPost/97275_a_98567]
-
toate proiectele pe care Ambasada Republicii Cehe la București le va demara și sperăm să contribuim astfel la dezvoltarea relațiilor internaționale dintre cele două țări”, a declarat Radu Popa, director general ALPAB, în cadrul festivităților de inaugurare a aleii. „Am ales teiul ca pom important în simbolica cehă, dar și în tradiția românească (poetul M. Eminescu), fiind un punct de legătură între ambele noastre popoare. Suntem recunoscători orașului București și Primăriei Municipiului București (prin ALPAB), care ne-au oferit pentru alee o
Alee nouă în Parcul Izvor by http://www.zilesinopti.ro/articole/2679/alee-noua-in-parcul-izvor [Corola-blog/BlogPost/97275_a_98567]
-
a poetului Grigore Vieru pentru mama sa, de pildă, în poemul: „Am rupt acest trandafir”: „Rostesc cuvinte / Ca să iau aer. / Adorm / Ca să nu mai știu. Tai pâine / S-o bucur pe mama. Ascult mierla / Ca să nu mint. Mă uit la tei / Ca să nu uit. Am rupt acest / Trandafir. De ce?” Toate acțiunile și faptele noastre au o motivație logică. Cuvintele sunt aerul de respirare al poetului, de aceea sunt rostite. Cântecul mierlei e antidot împotriva minciunii. Pâinea e bucuria mamei. Doar distrugerea
CARTEA ÎN CARE MĂ OGLINDESC. ALBUM MEMORIAL: CEL CARE SE APROPIE IN MEMORIAM GRIGORE VIERU. ÎNSEMNĂRI ŞI ESEURI. (RECENZIE by http://confluente.ro/Cartea_in_care_ma_oglindesc_album_memorial_cel_care_se_apropie_in_memoriam_grigore_vieru_insemnari_si_eseuri_recen.html [Corola-blog/BlogPost/359569_a_360898]
-
și mineralele variază în funcție de nectarul folosit de albine și în ultimă instanță variază în funcție de resursele solului pe care cresc plantele respective. Există foarte multe sorturi de miere, unele monoflore adică produse dintr-un singur fel de flori (de salcam, de tei etc), altele produse din zonele deluroase sau submontane cu multe flori (miere poliflora). Mierea de pădure sau de mana este cea mai remineralizanta miere. Remarcă: mierea nu se fierbe pe foc pentru a fi dezaharisita, deoarece se pierd substanțele nutritive
MIEREA SI EFECTELE SALE CURATIVE de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 389 din 24 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/None_georgeta_nedelcu_1327416385.html [Corola-blog/BlogPost/359946_a_361275]
-
malic, oxalic, dextrina, compuși ai azotului - în total 435 de substanțe. Această asigura mierii un loc aparte în reglarea funcțiilor organismului uman. Orice tip de miere are proprietăți specifice: mierea de levănțica lecuiește tușea și durerile de gît, mierea de tei ușurează stările febrile și durerile gastrice, previne migrena, fiind un bun mijloc profilactic și remediu în pneumonii, astm bronșic, stări nervoase, tuberculoză; mierea de brad este utilă în bolile căilor respiratorii, cea de salcîm este un bun calmant și tonic
MIEREA SI EFECTELE SALE CURATIVE de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 389 din 24 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/None_georgeta_nedelcu_1327416385.html [Corola-blog/BlogPost/359946_a_361275]
-
pe foc, fără a fierbe însă. Se va lua cîte o lingură din acest amestec, cu un pahar de lapte cald, de două ori pe zi (dimineață și seara). - În caz de răceli, mierea (se recomandă mai ales miere de tei) se va lua, de asemenea, cu lapte cald (o lingură de miere la un pahar de lapte), cu suc de lămîie (sucul de la 1/2lamiie la 100g miere). În scop profilactic, se prepară un amestec de miere, suc de ceapă
MIEREA SI EFECTELE SALE CURATIVE de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 389 din 24 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/None_georgeta_nedelcu_1327416385.html [Corola-blog/BlogPost/359946_a_361275]
-
mult în serios decât în glumă, că-și plimbă pașii prin Europa. Cu destul de evidentă melancolie, Maria Toacă apreciază că, în fapt, îi atrăgea nu atât ,,civilizația europeană”, cât literatura română din regretatul magazin ,,Drujba” și urmele lui Eminescu pe sub teii cernăuțeni. Fraza finală din această primă piatră de temelie din excursul Amar de Cernăuți sună înfiorător: ,,Astăzi, alte drumuri îi poartă pe intelectualii din Moldova spre Europa, noi rămânând cu tristețile și nostalgiile bucovinene, dar, totuși, bucuroși că Ziua orașului
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ by http://uzp.org.ro/dan-lupescu-despre-dulce-de-suceava-amar-de-cernauti-de-doina-cernica-maria-toaca/ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
acelor clipe: ,, Mi-a fost dor de dumneavoastră, ne-a mărturisit poetul. Mi-a fost dor de vechea catedrală, de Prutul căruia i-am închinat un poem: ,, Când coboară Prutul dintre munți/ și ajunge-n Cernăuți,/ El întreabă florile de tei/ și salcâmii/ Unde, Doamne, sunt românii mei?/ Unde sunt românii?”. Impregnată de efuziuni lirice este tableta Doar o firavă frunză verde..., chemându-ne să visăm ,,cu ochii deschiși, la timpurile când strămoșii noștri străbăteau pe jos zeci de kilometri, cu
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ by http://uzp.org.ro/dan-lupescu-despre-dulce-de-suceava-amar-de-cernauti-de-doina-cernica-maria-toaca/ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
imenși duzi pe ambele părți ale drumului care pe câțiva kilometri buni era în linie dreaptă. Când am venit la Moldova Nouă am văzut viile UDR-ului care acum erau ale gostatului, dar se mai găsea renumitul vin Frunză de tei vândut în bufetele și restaurantele locale, dar și prin alte părți ale României ca o raritate. Acum pe acele dealuri este pășune comunală putându-se vedea încă delimitările parcelelor cu viță de vie altădată. Prin anii 1975 am trimis către
CLISURA DUNĂRII ACTUALĂ ŞI VECHE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 671 din 01 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Clisura_dunarii_actuala_si_veche_mihai_leonte_1351749858.html [Corola-blog/BlogPost/369940_a_371269]
-
prin deșert aș aduce-n brațe marea și ți-aș spune că te-aștept. Tălpilor le-aș da cărări presărate cu sulfina, gândului trecut prin vama, doar lumini și nicio vină. Peste răni aș pune mir dintr-o lacrima de tei, dimineața unei clipe mult prea repede ne-o ei... Iar fântânii ce-i secata i-aș udă buza uscată, cumpănă deasupra vremii să nu scârțâie vreodată...! foto sursă internet Camelia Cristea Referință Bibliografica: Cumpănă / Camelia Cristea : Confluente Literare, ISSN 2359-7593
CUMPĂNA de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 by http://confluente.ro/camelia_cristea_1425979628.html [Corola-blog/BlogPost/382696_a_384025]