418 matches
-
vehicule sunt susținute de role ori de alte dispozitive de sus��inere, la care tracțiunea este asigurată de unul sau mai multe cabluri; ... b) telefericelor la care vehiculele sunt susținute și/sau deplasate de unul ori mai multe cabluri, inclusiv telegondolele și telescaunele; ... c) instalațiilor de tractat la care utilizatorii care poartă echipament corespunzător sunt tractați cu ajutorul unui cablu. ... Articolul 4 Prevederile prezentei hotărâri nu se aplică: a) ascensoarelor din domeniul de aplicare a Hotărârii Guvernului nr. 439/2003 privind stabilirea
HOTĂRÂRE nr. 1.009 din 25 iunie 2004 (*actualizată*) privind stabilirea condiţiilor de punere în funcţiune a instalaţiilor de tranSport pe cablu pentru persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278132_a_279461]
-
specializate. În Brașov, transportul pe cablu este bine reprezentat. Există un teleferic ce leagă poalele de culmea Tâmpei și două telecabine în Poiana Brașov: Kanzel și Capra Neagră, care merg până pe masivul Postăvaru. Tot în Poiana Brașov mai funcționează o telegondolă și 6 teleskiuri. În vederea municipalității se află realizarea unei telegondole care va parcurge traseul "Gara Centrală" - "Centrul Vechi" - "Pietrele lui Solomon" - "Poiana Brașov". Municipiul Brașov are unul dintre cele mai importante noduri de cale ferată. Există 5 gări: Căile feroviare
Brașov () [Corola-website/Science/296936_a_298265]
-
un teleferic ce leagă poalele de culmea Tâmpei și două telecabine în Poiana Brașov: Kanzel și Capra Neagră, care merg până pe masivul Postăvaru. Tot în Poiana Brașov mai funcționează o telegondolă și 6 teleskiuri. În vederea municipalității se află realizarea unei telegondole care va parcurge traseul "Gara Centrală" - "Centrul Vechi" - "Pietrele lui Solomon" - "Poiana Brașov". Municipiul Brașov are unul dintre cele mai importante noduri de cale ferată. Există 5 gări: Căile feroviare care trec prin municipiu: Brașovul are trei autogări cu microbuze
Brașov () [Corola-website/Science/296936_a_298265]
-
În zona Pârtia Olimpică, Primăria Borșa construiește o nouă pârtie de schi (care se vrea a fi cea mai lungă din țară și printre cele mai moderne din estul Europei) cu instalație de transport pe cablu și o instalație de Telegondolă Debraiabilă de 8 locuri. Există încă din perioada interbelică o trambulină de sărituri cu schiurile, unde până în anul 2000 se organizau concursuri internaționale. În perioada de vară drumețiile au că puncte de interes: Cascadă căilor, cariera de piatră - în zona
Borșa () [Corola-website/Science/296994_a_298323]
-
motiv, dar și datorită investițiilor masive în infrastructura de turism care au avut loc în ultima perioadă, Azuga s-a dezvoltat ca una din cele mai mari stațiuni de schi din țară. Pârtii de schi: Stațiunea Azuga dispune de o telegondolă inaugurată la sfârșitul anului 2007, care oferă acces de punctul superior către toate pârtiile din stațiune. Există de asemenea și instalații de teleschi, miniteleschi si babyschi. Pârtia Bran - Zănoaga a fost inaugurată în anul 2005, și este situată la mai
Munții Bucegi () [Corola-website/Science/298434_a_299763]
-
m și 1.055 m. Stațiunea este renumită pentru atracțiile sale turistice. printre care: Castelul Peleș, Mănăstirea Sinaia, Cazinoul etc. În Sinaia există numeroase facilități pentru turiști și pentru amatorii sporturilor de iarnă: hoteluri, pensiuni, transport pe cablu (telecabină și telegondolă) și pârtii de schi amenajate. Există servicii de telecabină din Bușteni până la Babele, și din Sinaia până la Cota 1400 și apoi de la Cota 1400 până la Cota 2000. În Parcul Natural Bucegi există două drumuri de acces auto care parcurg aproape
Munții Bucegi () [Corola-website/Science/298434_a_299763]
-
ca un parteneriat public-privat. Investiția ar costa 300.000.000 euro, din care guvernul român ar trebui să asigure 150.000.000 euro. Pe 6 noiembrie 2008 experți din România și Bulgaria au discutat propunerea de a se construi o telegondolă peste Dunăre, care să lege Giurgiu de Ruse paralel cu podul existent. Odată cu ușurarea traficului și creșterea mobilității între cele două orașe, telegondola ar servi și ca atracție turistică. S-a propus ca finanțarea, estimată la 8.000.000 euro
Podul Calafat-Vidin () [Corola-website/Science/313677_a_315006]
-
Pe 6 noiembrie 2008 experți din România și Bulgaria au discutat propunerea de a se construi o telegondolă peste Dunăre, care să lege Giurgiu de Ruse paralel cu podul existent. Odată cu ușurarea traficului și creșterea mobilității între cele două orașe, telegondola ar servi și ca atracție turistică. S-a propus ca finanțarea, estimată la 8.000.000 euro, să se facă prin Programul Operațional de Cooperare Transfrontalieră pentru perioada 2007 - 2013, parte a Fondului Regional European de Dezvoltare. Tot în noiembrie
Podul Calafat-Vidin () [Corola-website/Science/313677_a_315006]
-
promiscuitatea erau atât de mari, încât municipiul Constanța a înființat o stație de taxare la intrarea în stațiune, dar neavând temei legal, ideea a fost abandonată. Principalele atracții ale Mamaiei sunt Satul de Vacanță, parcul de distracții Aqua Magic și telegondola. Radio Vacanța este postul de radio al stațiunii, care emite în fiecare an din mai până în octombrie, începând cu anul 1966 în cinci limbi (română, engleză, franceză, germană și rusă) în toate stațiunile de pe coasta românească a Mării Negre. În fiecare
Mamaia () [Corola-website/Science/298280_a_299609]
-
o suprafață de 27200 mp (2,7 hectare) și include tobogane, piscine pentru adulți și copii, căderi de apă, bazine, restaurante, baruri, fast-food-uri și magazine de suveniruri. Inaugurată la 16 iulie 2004, după o investiție de aproximativ 3,5 milioane €, telegondola este un teleferic modern care face legătura între Cazino și Hotelul Perla, pe un traseu de 2,1 km. Deplasarea se face la o înălțime de 50 m, cu o viteză de 5 metri pe secundă, întregul traseu fiind parcurs
Mamaia () [Corola-website/Science/298280_a_299609]
-
o altă casă din 1890 din strada Independenței, și cășeria lui Ghimbășanu (1878). Pârtiile amenajate din Azuga sunt: Alte pârtii de schi fond, precum și un traseu de snowboard, situate în vecinătatea pârtiei Cazacu, însumeaza 10 km. Azuga dispune de o telegondolă inaugurată la sfârșitul anului 2007, care oferă acces din punctul superior către toate pârtiile din stațiune. Există de asemenea și instalații de teleschi, miniteleschi si babyschi.
Azuga () [Corola-website/Science/297207_a_298536]
-
granit duce de la poale până în vârf, de-a lungul lui fiind amplasate locuri special amenajate de unde se poate privi spre oraș. Deasupra Parcului Zoologic se află restaurantul Colibele Haiducilor iar puțin mai sus restaurantul Gospodina și barul-restaurant Grădina cu Flori. Telegondola face legătura dintre gară și cota Trei Coline de pe Cozla. Traseul are o lungime de , la punctele finale ale traseului fiind amenajate spații comerciale și cafenele (sunt în construcție pe deal și spații de cazare,). Iarna se schiază pe pârtia
Piatra Neamț () [Corola-website/Science/296700_a_298029]
-
următoarele criterii (în acest articol este abordată însă doar partea despre teleferice): i) după destinație sau felul transportului: - "telecabine"-la care vehiculul este format dintr-o cabină închisă cu o anumită capacitate de transport (conform uzanțelor de minim 6 persoane); - "telegondole"-la care vehiculul este format dintr-o cabină închisă cu o capacitate de transport de 2 până la 8 persoane; - "telescaune"-la care vehiculele au forma unor scaune; - "teleschiuri"-la care schiorii se deplasează pe zăpadă prin tractarea lor de un
Telecabină () [Corola-website/Science/322679_a_324008]
-
cu suprafață plană. Cablurile se lubrifiază în acord cu fișa tehnologică a materialului metalic. Se recomandă folosirea cablurilor cu rezistență mare la rupere și la uzură iar acest lucru în îndeplinesc cablurile simple de secțiune închisă. În cazul vehiculelor debraiabile (telegondole, telescaune) nu se folosesc cabluri cu suprafața plată și acestea nu se ung cu vaselină pe exterior, pentru a avea o capacitate de prindere mai bună a vehiculelor. Inima cablului (în imagine poartă denumirea de CORE) este partea centrală a
Telecabină () [Corola-website/Science/322679_a_324008]
-
pantă). Înălțimea stâlpului de asemenea variază începând de la 7,5 m până la 113,5 m (telecabina Kaprun- Kitzsteinhorn, landul Salzburg, Austria). La noi în țară, recordul pentru cel mai înalt stâlp de teleferic este deținut de un stâlp zăbrelit de la telegondola Piatra Neamț, cu o înălțime de 64 m, iar cel mai scurt stâlp aparține telecabinei Capra Neagră (Poiana Brașov) - pilonul 2 cu înălțimea de 7,50m. Tot la noi în țară există și o telecabină FĂRĂ niciun stâlp: telecabina Tâmpa, Brașov
Telecabină () [Corola-website/Science/322679_a_324008]
-
Ați, Criști), pilot și-n vreo două săptămâni de la filmarea pilotului am fost pe post. Am plecat acum cativa ani să fac o anchetă undeva prin Suceava, despre o investiție de câteva milioane pe un versant, în mijlocul pustietății! O frumoasă telegondolă. Nu datele sunt importante cât persoană de legătură. Un personaj mega-paranoic, dar foarte simpatic. El trebuia să ne ghideze pe acolo, prin munți să găsim locul exact pe unde ar fi trecut măreață relizare capitalista. Noi am plecat cu o
Interviu exclusiv cu Ionuț Cristache: Ce nu știai despre jurnalistul Antena 3 () [Corola-website/Journalistic/101255_a_102547]
-
de afaceri), în schimbul asigurării plății unor contracte pe care societatea respectivă le avea în derulare. Contractele, în valoare de aproape 50 de milioane de euro, fuseseră încheiate cu autorități locale finanțate de Ministerul Turismului privind construirea de domenii schiabile și telegondole, în cadrul programului "Schi in România". În cadrul acestui program, decontarea cheltuielilor efectuate de societățile comerciale depindea de deciziile ministrului care stabilea prioritatea plăților. În condițiile în care nu existau reguli scrise, general aplicabile, care să stabilească criteriile de prioritizare și existau
ELENA UDREA, IOANA BĂSESCU și DAN ANDRONIC, trimiși în judecată by Scutaru Cristina () [Corola-website/Journalistic/103486_a_104778]
-
Kitzsteinhorn. Totuși, din numărul total de persoane care au fost în acel funicular au scăpat un număr de 12 persoane, 10 germani și doi austrieci. Funicularul nu a mai fost redeschis niciodată după incendiu și a fost înlocuit cu o telegondolă. Stațiile au fost abandonate, iar tunelul sigilat, rămânând nefolosit și astăzi. Victimele incendiului includ:
Incendiul din Tunelul Kaprun () [Corola-website/Science/336900_a_338229]