544 matches
-
școlare puse În serviciul acestor țeluri. Încă o dată și Într-o măsură preponderentă - sublinia J. Piaget -, succesele depind de metodele pedagogice și chiar și cea mai bună planificare este neviabilă dacă ea nu comportă o Înnoire metodologică concomitentă cu cea teleologică” (1972, p. 74). Introducerea schimbărilor educaționale progresive, dar izolate, nu pot să cauzeze decât o dezechilibrare generală a sistemului de educație școlară. Aflându-se sub control social, Întregul proces instructiv-educativ școlar rămâne deschis aplicării unor metode mai eficiente de instruire
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
cauzelor care justifică apariția, existența, manifestarea etc. unui fenomen, fapt etc.; - explicația normativă - de analiză după criterii stabilite, a caracteristicilor esențiale, a asemănărilor și deosebirilor etc.; - explicația procedurală (cum?, care?), de evidențiere a operațiilor necesare pentru producerea unui lucru; - explicația teleologică (pentru ce?), În vederea justificării unei acțiuni prin referințe la scop; - explicația consecutivă (care?), de prezentare În sens enumerativ a evenimentelor, stărilor etc. ce conduc la o situație finală; - explicația prin mecanism (cum?), de prezentare a principiilor funcționăriiș.a. 5. Narațiunea
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
statelor), corespunzând doctrinei liberale a secolului al XIX-lea, din care derivă negarea inevitabilității războiului sau a consecințelor belicoase ale anarhiei - principala țintă a atacurilor lui E.H. Carr; principiile liberale de filosofie a istoriei - și anume viziunea lineară, direcțională și teleologică ce conduce la credința în ideea de progres vehiculată de internaționaliștii liberali interbelici, în opoziție cu perspectiva ciclică a istoriei utilizată de adepții realpolitik-ului; dezvoltarea organizațiilor internaționale ca instrument al creării, menținerii și consolidării păcii la nivel internațional, susținută printr-
[Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
sociale, definite prin proprietatea asupra mijloacelor de producție, marxismul postulează conflictul dintre acestea. Nu există societate care să nu cunoască lupta de clasă, adevărata forță a dinamicii sociale. Lupta de clasă determină istoria unei societăți. Istoria este privită în mod teleologic, scopul ultim fiind societatea comunistă fără lupta de clasă. În perioada când Marx își scria opera, modul de producție era capitalist, clasele sociale aflate în conflict fiind burghezia - de pe poziția exploatatorilor - și proletariatul - de pe poziția exploataților. Marx deschide o tradiție
[Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
și Nye, 1987, pp. 728-729). Recunoscând că în trecut omiseseră a se poziționa explicit în spațiul liberal - ceea ce a generat anumite confuzii -, autorii admit că studiul lor venea pe fondul preocupărilor liberale asupra interdependenței, încercând să evite argumentele de factură teleologică. Însă excluderea acestui tip de argumentație, prezentă în alte variante de reflecție liberală, nu însemna absența oricăror preocupări normative din partea teoreticienilor liberali (pluraliști) ai interdependenței și, ulterior, a neoliberalilor. Cooperarea internațională este un obiectiv ce trebuie promovat, inclusiv prin recomandările
[Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
al științelor fizico-chimice este cel care ar indica direcția și țelul maturizării științifice a celorlalte discipline. Unii cercetători ai vieții au formulat rezerve față de această teză încă într-o perioadă când ea era puțin contestată. 2. Controversa metodologică asupra explicațiilor teleologice Una din expresiile tipice ale tezei unității metodologice a științei este aceea că procesul maturizării științifice a disciplinelor biologice se exprimă, între altele, prin aceea că explicațiile structurilor și comportării ființelor vii prin scopuri sunt înlocuite cu explicații cauzale. Această
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
de studiu al disciplinelor biologice - viața - ar atrage după sine particularități metodologice ale acestor discipline, care le disting de științele fizico-chimice. Primul argument în favoarea acestui punct de vedere este acela că specificul vieții ar cere să se acorde prioritate explicațiilor teleologice în raport cu cele cauzale, iar al doilea este că un anumit tip de holism, de integrare a părților în întreg, propriu materiei vii, ar limita aplicarea în biologie a demersurilor analitice caracteristice științelor fizico-chimice. Nagel se concentrează asupra examinării critice a
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
propriu materiei vii, ar limita aplicarea în biologie a demersurilor analitice caracteristice științelor fizico-chimice. Nagel se concentrează asupra examinării critice a primului argument, pe care îl socotește drept cel mai puternic. Teza lui este că pe măsură ce progresează cercetarea biologică explicațiile teleologice sunt înlocuite cu explicații cauzale, și aceasta fără o pierdere semnificativă în ceea ce privește puterea explicativă. O asemenea evoluție este o evoluție spre maturitate științifică, deoarece explicațiile cauzale ar fi mult mai satisfăcătoare din punctul de vedere al imperativelor metodei științei. Chiar dacă
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
speciilor și varietăților a reprezentat un progres epocal și sub aspect metodologic. Aceasta cu atât mai mult cu cât programul genetic poate primi, la rândul său, o descriere fizico chimică. Concluzia generală la care ajunge Nagel este că „prevalența explicațiilor teleologice nu constituie un model de explicație în mod esențial diferit de cel care este curent în științele fizice, iar folosirea unor asemenea explicații în biologie nu este o rațiune suficientă pentru a susține că disciplina cere o logică a cercetării
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
folosirea unor asemenea explicații în biologie nu este o rațiune suficientă pentru a susține că disciplina cere o logică a cercetării radical distinctă. “ Un punct de vedere diametral opus a formulat, câțiva ani mai târziu, geneticianul Francisco J. Ayala. Explicațiile teleologice, argumentează Ayala, sunt explicații care nu pot fi reformulate ca explicații cauzale fără pierderi semnificative în ceea ce privește capacitatea explicativă. Celor care susțin, cum face Nagel, că nu putem exclude în principiu posibilitatea ca orice explicație teleologică să fie înlocuită cu o
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
geneticianul Francisco J. Ayala. Explicațiile teleologice, argumentează Ayala, sunt explicații care nu pot fi reformulate ca explicații cauzale fără pierderi semnificative în ceea ce privește capacitatea explicativă. Celor care susțin, cum face Nagel, că nu putem exclude în principiu posibilitatea ca orice explicație teleologică să fie înlocuită cu o explicație cauzală, Ayala le răspunde că modul în care s-ar putea produce o asemenea înlocuire nu poate fi întrezărit în stadiul actual al cercetării. Pe de altă parte, „este lipsit de sens din punct
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
ochii, iau naștere prin selecția anumitor mutații și a combinațiilor lor, și anume a acelora care măresc șansele indivizilor de a supraviețui și de a se reproduce în ambianța în care trăiesc. Selecția naturală însăși va putea fi caracterizată drept teleologică în sensul că acțiunea ei generează și menține organe și mecanisme ori de câte ori funcțiile acestora contribuie la creșterea capacității de supraviețuire și reproducere a organismelor. Într-un alt sens, selecția naturală nu este însă teleologică deoarece ea nu este orientată spre
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
însăși va putea fi caracterizată drept teleologică în sensul că acțiunea ei generează și menține organe și mecanisme ori de câte ori funcțiile acestora contribuie la creșterea capacității de supraviețuire și reproducere a organismelor. Într-un alt sens, selecția naturală nu este însă teleologică deoarece ea nu este orientată spre producerea unor organisme cu anumite caracteristici, observă Ayala. Ceea ce distinge ființele vii este organizarea. O organizare sau alta servește diferite scopuri. Întervine aici o relație mijloace-scop diferită de cea specifică acțiunii conștiente, o relație
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
alta servește diferite scopuri. Întervine aici o relație mijloace-scop diferită de cea specifică acțiunii conștiente, o relație pe care autorul o desemnează prin expresia teleologie internă. Particularitățile organizării diferitelor sisteme din lumea vie vor putea fi explicate doar în mod teleologic. În numeroasele sale publicații pe această temă, Ernst Mayr a susținut un punct de vedere asemănător. Limbajul teleologic este indispensabil pentru descrierea dezvoltării și comportării ființelor vii. Nu se întrevede, astăzi, nici o posibilitate de a înlocui acest limbaj cu limbajul
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
care autorul o desemnează prin expresia teleologie internă. Particularitățile organizării diferitelor sisteme din lumea vie vor putea fi explicate doar în mod teleologic. În numeroasele sale publicații pe această temă, Ernst Mayr a susținut un punct de vedere asemănător. Limbajul teleologic este indispensabil pentru descrierea dezvoltării și comportării ființelor vii. Nu se întrevede, astăzi, nici o posibilitate de a înlocui acest limbaj cu limbajul științelor experimentale. Filozofii științei care apreciază că o asemenea evoluție ar constitui un element esențial al maturizării acelor
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
lăuntrice spre progres și perfecțiune, evoluțiile teleonomice, conduse de programe genetice, nu sunt în conflict cu cauzalitatea. În sens darwinian, evoluția speciilor de plante și animale nu are un scop prestabilit, subliniază Mayr. Dacă pentru înțelegerea unor procese biologice explicațiile teleologice rămân indispensabile, aceasta probează - susțin Ayala și Mayr - că acea unitate metodologică a științelor naturii pe care au evocat-o adesea cercetătorii și filozofii nu este nici posibilă, nici dezirabilă. Biologia este o știință autonomă. Este oare justificată concluzia în
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
diferite ale cercetării biologice Din epoca lui Claude Bernard și până astăzi, cei care au fost activi în diferite domenii ale cercetării biologice și-au exprimat fie încrederea, fie scepticismul cu privire la posibilitatea de a înlocui explicații specifice, cum sunt explicațiile teleologice, cu explicații cauzale de același tip cu cele din științele fizico-chimice și, în general, față de posibilitatea de a elimina deosebirile dintre profilul metodologic al disciplinelor biologice și cel propriu cercetării fizico-chimice. Avem bune temeiuri să presupunem că este vorba de
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
organizare, anumite întrebări la care, cel puțin în stadiul actual al cercetării, nu se poate răspunde, cu referire la legi descoperite prin cercetări experimentale, par să fie de neînlocuit. Ayala are dreptate atunci când apreciază că în biologie cerința eliminării enunțurilor teleologice, prin reducerea lor la corelații legice, este indiciul unei neînțelegeri. Cei care susțin această cerință pe temeiul unei reprezentări inspirate de idealul unității metodei științei nu țin seama de particularitățile unor domenii ale științelor biologice, care exprimă obiective specifice ale
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
corelații legice, este indiciul unei neînțelegeri. Cei care susțin această cerință pe temeiul unei reprezentări inspirate de idealul unității metodei științei nu țin seama de particularitățile unor domenii ale științelor biologice, care exprimă obiective specifice ale cercetării. Faptul că explicațiile teleologice sunt indispensabile, că multe întrebări pe care și le pun cercetătorii vieții nu pot primi răspunsuri în termenii conceptelor și legilor biologiei funcțiilor exprimă tocmai asemenea particularități. 4. Explicație prin legi și explicație istorică O temă centrală în discuția asupra
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
numită Comunitate sau Uniune. Iar Curtea de Justiție a Comunitaților Europene s-a inspirat în mod clar din această interpretare federalistă atunci cînd a mers mai departe de termenii stricți ai Tratatelor, impunînd prin cîteva din deciziile sale faimoase finalitațile teleologice ale construcției europene. Efectul direct și supremația dreptului comunitar asupra dreptului național, votul cu majoritate calificată, alegerea Parlamentului European prin vot direct și existența unei Curți de Justiție și a unei Bănci Centrale supranaționale sînt tot atîtea elemente care prefigurează
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
este de datoria fiecăruia să gîndească și să juiseze la fel, aceste strategii derizorii de a te crede personajul unic al unui scenariu original nu mai pot salva libertatea individuală" semnifică tocmai încercarea subiectului enunțător, sortită eșecului, desigur, în termeni teleologici, de a gîndi și juisa diferit. Obligați rațiunii și supuși dorinței sîntem cu toții. Or, dacă întotdeauna diferența se realizează pe verticală, de la Platon încoace (fie și dacă ne gîndim doar la diferența de altitudine dintre solul peșterii și cel exterior
Autoficționarii by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/10604_a_11929]
-
alte percepții asupra lui Eminescu. Am recurs astfel la reconstruirea, re-inventarea imaginii lor, a contemporanilor poetului, despre cel care avea să devină, în timp, o marcă de referință a culturii române. Am fugit totuși de orice imixtiune a involuntarei perspective teleologice, de care se contaminează, prea adesea discursul istoriei literare." (p.16) Pentru a demonstra modul în care s-a cristalizat în timp imaginea "poetului național", criticul studiază presa vremii și grupează pe categorii articolele referitoare la Eminescu: valorizări negative (polemici
Nașterea unui brand by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8842_a_10167]
-
anume ordini de desfășurare a discursului muzical. După cum am afirmat în Logica XVI ne-am pus problema „constituirii unui discurs muzical redefinit în funcțiile sale de bază, și anume clădit pe relație și nu pe enunț-obiect sonor în desfășurarea [sa] teleologică.” PHTORA I- Durate, Match și Cantus Firmus instituie trei domenii de afirmare a acestei opțiuni formative pe care le-am studiat în Logica VIII-- XV și - în ce privește - Durate, în studiul „Improvizația în Muzică I” din ciclul de conferințe doctorale publicat
Logica lumilor posibile(XVII). Ideofonie(PHTORA IV) by Nicolae Br?ndu? () [Corola-journal/Journalistic/83652_a_84977]
-
care o distribuise inițial puterea politică, televiziunea a trecut, în mai puțin de un deceniu, grație creșterii sale, la condiția de instrument al aceleiași puteri. În acest fel, ea reușește să legitimeze regimul, prin forța implicitului, dar sucombă (profesional și teleologic) când devine discurs televizual explicit propagandistic. Cartea lui Alexandru Matei este rezultatul unei cercetări post-doctorale, în urma unei burse POSDRU din partea Centrului de Excelență în Studiul Imaginii. Ea se dovedește însă o „tribună captivantă” cam în sensul „înalt” pe care îl
TVR-ul ceaușist: un copil ridat precoce by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/2411_a_3736]
-
În fine, dacă cunoașterea omului are un scop, atunci lumea croită după modelul cunoașterii trebuie să aibă la rîndul ei un scop. Natura nu face nimic în zadar, totul e supus unei intenții finale. Și astfel, intrăm într-o viziune teleologică asupra lumii, o viziune sub a cărei constrîngere logică va trebui să spunem pînă la urmă care e scopul lumii. Aici fiecare alege ce crede de cuviință: apocalipsa, mîntuirea, nirvana, binele suprem sau damnarea eternă. Sau pur și simplu nimicul
Prejudecățile mînzului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10331_a_11656]