1,385 matches
-
dorind să arate că planetele descriu traiectorii perfect circulare în jurul Soarelui, a descoperit că orbitele sunt eliptice, lucru demonstrat în una din cele trei legi enunțate de el și care stau la baza mecanicii cerești? * Isaac Newton (1642-1727) - construiește primul telescop și în 1687, enunță legea atracției universale, care explică mișcarea planetelor în jurul astrului zilei și ale lunii în jurul Pământului? * În 1781, englezul William Herschel a descoperit o planetă dincolo de Saturn, denumită Uranus? * În 1846, francezul Urbain Le Verrier presupune existența
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
de constelații, ce au fost denumite cu nume de zei sau eroi: Orion, Casiopeea, Andromeda ..., toate în emisfera nordică, pentru că datorită zonei unde locuiau nu le erau vizibile constelațiile emisferei sudice, astfel încât numele acestora data din sec. al XVII-lea: telescopul, Microscopul, Corbul... Singura constelație vizibilă în cele două emisfere este Calea Lactee, observabilă ca o dâră albicioasă și vaporoasă, asemănătoare unei eșarfe imense Printre aștrii observați se numără și planetele, corpuri luminate ce se deosebesc de stele prin faptul că nu
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
ar stinge toate stelele vizibile 6.000 pe ambele emisfere, lumina generală a cerului n ar slăbi decât cu 1/10. Vom putea spune că nu este surprinzător acest fapt, deoarece ar rămâne aprinse celelalte faruri, stele perceptibile numai cu telescoape ori lunete, într-un număr foarte mare, însă și acestea nu oferă decât 3/10 din lumina nopții. Atunci, de unde provin celelalte 6/10? O fi poate lumina difuză a celorlalte nebuloase, foarte depărtate de Galaxia noastră? Nici aceasta nu
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
la orizont dimineața au servit celor dintâi determinări ale anului, vitale mai ales pentru oamenii primitivi care practica agricultura și păstoritul. 2.4 Instrumente de lucru ale astronomiei În secolul al XVII-lea, au fost inventate instrumentele optice - luneta și telescopul și până atunci observarea cerului era făcută cu ochiul liber. În 1609, Galilei a folosit luneta privind spre stele și planete. Cu toate că avea performanțe modeste - diametru mai mic de 5 cm, el a observat craterele de pe Lună, fazele planetei Venus
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
ochiul liber. În 1609, Galilei a folosit luneta privind spre stele și planete. Cu toate că avea performanțe modeste - diametru mai mic de 5 cm, el a observat craterele de pe Lună, fazele planetei Venus, sateliții lui Jupiter și stelele ce compun Calea Lactee. Telescopul inventat de Isaac Newton, în 1668, la care lentilele erau înlocuite cu oglinzi din bronz aveau putere slabă de reflectare, drept pentru care până la începutul sec. al XXlea s au utilizat lunetele. Luneta și telescopului au în componența lor un
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
și stelele ce compun Calea Lactee. Telescopul inventat de Isaac Newton, în 1668, la care lentilele erau înlocuite cu oglinzi din bronz aveau putere slabă de reflectare, drept pentru care până la începutul sec. al XXlea s au utilizat lunetele. Luneta și telescopului au în componența lor un tub cu un sistem optic - obiectiv, orientat spre cer. Imaginea se obține în spatele unei lupe, numite ocular și ea se poate fotografia sau înregistra, respectiv analiza cu aparate electronice. Performanțele unui instrument astronomic depind de
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
performanțe mai bune. Cu cât suprafața obiectivului este mai întinsă, el va acumula mai multă lumină, permițând captarea razelor obiectelor mai puțin luminoase și-n plus diametrul obiectivului fiind mare înlesnește separarea punctelor luminoase apropiate și observarea mai multor detalii. Telescop Obiectivul este o oglindă curbată ce reflectă lumina și razele luminoase converg spre o oglindă secundară, pentru formarea imaginii. Există o cătare o lunetă mică ce permite orientarea telescopului Lunetă Lumina aștrilor străbate obiectivul (o lentilă sau sistem de lentile
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
mare înlesnește separarea punctelor luminoase apropiate și observarea mai multor detalii. Telescop Obiectivul este o oglindă curbată ce reflectă lumina și razele luminoase converg spre o oglindă secundară, pentru formarea imaginii. Există o cătare o lunetă mică ce permite orientarea telescopului Lunetă Lumina aștrilor străbate obiectivul (o lentilă sau sistem de lentile), formând o imagine mărită cu ajutorul unui ocular. 2.5 Constelațiile - o hartă a cerului Hărțile reprezintă sfera cerească, în emisfera nordică (în această pagină) și cea sudică (in pagina
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
pe Platoul Atacama, din nordul statului Chile. Aștrii nu emit numai lumină, ci și unde radio, ce sunt captate cu ajutorul unor instrumente numite radiotelescoapele. În acest sens, radioastronomia studiază undele radio emise de aștri, prin captarea la sol prin intermediul unor telescoape speciale numite radiotelescoape. Oglinda acestora este o suprafață metalică de dimensiuni mari (diametru între 10 și 25 m). Întrucât fluxul undelor radio este foarte slab, e necesar o amplificare înainte de a fi înregistrate și studiate, astfel se cuplează mai multe
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
primite de radiotelescoapele din lume e comparabilă cu cea consumată de un cintezoi cu cea consumată de un cintezoi pentru a-și lua zborul de pe un ram? Undele radio au descoperit valuri gigantice de energie ascunsă în centrul Căii Lactee. Patru telescoape europene VLT (Very Large Telescope) aflate la 2.640 m altitudine din Chile. Plasarea pe orbită a telescopului Hubble. UNIVERSUL este tot ceea ce cunoaștem și încă mai mult. Vastele întinderi ale spațiului extraterestru, planetele, stelele, tot ceea ce ne înconjoară sunt
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
cintezoi pentru a-și lua zborul de pe un ram? Undele radio au descoperit valuri gigantice de energie ascunsă în centrul Căii Lactee. Patru telescoape europene VLT (Very Large Telescope) aflate la 2.640 m altitudine din Chile. Plasarea pe orbită a telescopului Hubble. UNIVERSUL este tot ceea ce cunoaștem și încă mai mult. Vastele întinderi ale spațiului extraterestru, planetele, stelele, tot ceea ce ne înconjoară sunt componente ale universului. Acest termen folosit ne ajută la descrierea tuturor corpurilor existente în spațiu. Se pune întrebarea
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
noastră. Dar, posibil că nu vom ști niciodată câte stele există în realitate având în vedere faptul că distanțele dintre galaxii sunt mult mai mari decât întinderea Căii Lactee. Universul conține milioane și milioane de galaxii și pe măsură ce știința avansează, realizând telescoape mai performante, cu siguranță astronomii vor descoperi alte și alte galaxii. Putem menționă că până-n prezent au fost reperate galaxii ce se află la distanțe de până la 15.000 milioane de ani-lumină. 3.7 Stelele Fiecare galaxie e formată din
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
numite NEBULOASE. Acestea pot fi strălucitoare sau întunecate. Cele întunecate sunt formate în cea mai mare parte din praf astfel încât nimicesc lumina stelelor din spatele lor și pot fi observate ca niște pete întunecate pe cerul fără stele, dar numai cu ajutorul telescopului, excepție făcând nebuloasa M42 ce se poate vedea prin binoclu, găsindu-se în constelația Orion. Gazele din interiorul nebuloasei au temperaturi ridicate astfel încât aura de nori de gaze capătă străluciri fascinante. Spre exemplu - hidrogenul oferă culoarea roz, oxigenul culoarea verde-albăstrui
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
o calotă de șoc se formează și-n fața planetei, mai exact în fața învelișului magnetic care o protejează de bătaia directă a vântului solar. Metode de observare a Soarelui ATENȚIE:. Să nu priviți niciodată direct Soarele prin instrumente optice (binoclu, telescop, aparat de fotografiat) ce nu sunt prevăzute cu filtre speciale specifice observării astrului zilei sau cu ochiul liber, căci datorită luminii foarte puternice ce acționează asupra ochiului va apărea un proces ireversibil de orbire. Metoda clasica de a observa Soarele
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
astrului zilei sau cu ochiul liber, căci datorită luminii foarte puternice ce acționează asupra ochiului va apărea un proces ireversibil de orbire. Metoda clasica de a observa Soarele în siguranță este proiecția, adică observarea indirectă cu ajutorul unui binoclu, lunetă ori telescop și o bucată de hârtie albă (ecran), așezată în spatele lui. În această tehnică imaginea Soarelui se proiectează cu instrumentul optic folosit, pe un ecran alb. Dacă observațiile se fac cu binoclul în fața acestuia se va așeza un carton care va
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
al meteorologiei și al hidrologiei. *Apa pe o planetă din afara Sistemului Solar A fost descoperită apă pentru prima dată în atmosfera unei planete indicând faptul ca ar putea exista viață și la mare distanță față de Pământ. Corpul celest, descoperit de telescopul spațial Spitzer, al NASA, e o planetă în stare gazoasă, asemănătoare lui Jupiter, fiind denumita de astronomi „HD 189733b”. Ea se află în constelația Vulpecula (Mica Vulpe), la aproximativ 60 de ani lumină față de Terra. * Mareele oceanelor Numim maree fenomenul
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
Kit Peak, Sacramento Peak, Big Bear), în Spania (Canare), în Franța (Meudon), în Cehia (Ondrejov), în Ucraina (Crimeea), în Japonia (Mitaka , Norikura și Toyokawa ), în Australia (Culgora) etc. Ele sunt echipate cu instrumente concepute pentru observarea și analizarea luminii Soarelui. Telescoapele destinate studierii Soarelui au o distanță focală foarte mare, putând atinge chiar 100 m, pentru a furniza imagini ale Soarelui cu un diametru de zeci de centimetrii. Ele sunt instalate în interiorul unor tunuri solare ce permit captarea luminii Soarelui la
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
Soarelui la zeci de metri deasupra solului. De fapt, în apropierea solului căldura provoacă o agitație dezordonată a aerului care bruiază imaginile. Un sistem de oglinzi permite urmărirea Soarelui pe cer și transmiterea în permanență a luminii acestuia spre un telescop . * Lumina albă spectru Lumina albă este compusă din șapte culori, ROGVAIV, ce formează spectrul luminii. O anumită culoare poate fi separată din spectru cu ajutorul unui filtru. Culorile primare sunt roșu, verde și albastru. Din două culori primare obținem o culoare
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
de rezistență arhitecturală și a raporturilor dintre părți în compoziție. Odată rezolvată această problemă, artistul se apropie de mate- rialitatea obiectului, urmărind tenace supunerea acesteia regulilor impuse de lumină și spațiu. El va privi în același timp prin lupă și telescop, spectacolul din fața sa. Műnchenul cu Pinacotecile sale, spiritul ordonat și metodic al germanilor, s-au potrivit, credem, structurii temperamentale a tânărului Stahi, ceea ce l-a determinat să-și prelungească șederea, aprofundând studiile, sau să revină când posibilitățile financiare i-au
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
calitățile materiale ale obiec- telor, prin calitatea luminii care le învăluie acționând direct sau indirect prin umbre, semi- umbre, reflexe. Parcurgând milimetric câmpul tabloului, Stahi nu pierde din vedere ansamblul. Pare a privi în același timp prin lupă și prin telescop o lume de obiecte și lucruri obișnuite. Toate acestea sub privirea altui pictor pot deveni alt- ceva. Un alt pictor ar putea opta pentru o tratare tranșantă a formei, prin delimitări categorice dintre lumină și umbră, sau prin subordonarea, înainte de
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
nelăsând câmpul deschis unor interpretări libere. Aceste titluri, listă de inventar, asociate manierei de interpretare, au putut induce privitorului și comentatorului un fel de „strat protector antiseptic” menit să nu tulbure puritatea gândirii interpretative, a realității văzute prin lupa și telescopul propriei personalități de însuși Stahi. El este, înainte de toate, un intuitiv. Selectând obiectele pentru a aranja naturile moarte, avea mai ales în grijă criteriile de proporționalitate ale acestora, raporturile dintre volume și părțile lor componente și, mai ales, dominanta lor
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
în luminozitatea înstelată a bolții cerești prin care se construiește pictural: „o privire topografică asupra cerului într-o noapte anume, o reprezentare a unor locuri reale și determinate în care recunoașterea suferinței celeste este făcută cu ochiul (uneori chiar cu telescopul) care nu selecționează nici un element, dar înregistrează atent fenomenele”. Din acest motiv, Corrain crede că o analiză adecvată a tabloului ar trebui să pornească de la imaginea cerului și să valorifice o serie de aspecte legate de poziția astronomică a aștrilor
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
proiecția de film, experiența este inversată. Centrul de echilibru al imaginii de film nu ține atât de mult de ceea ce se petrece pe ecran, cât de cadrul în care este cuprinsă imaginea. Precum liniile încrucișate care se văd într-un telescop sau în ocheanul unei puști, centrul de echilibru al cadrului se impune scenei trecătoare. Acea scenă se acomodează mai puțin evident cadrului pentru că, fiind în mișcare, ea își schimbă mereu relația cu acesta. De asemenea, nu are o structură statică
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
este apanajul modernilor. El era într-un fel anume cunoscut și celor vechi, numai că magicienii nu se interesau în mod special de el. Agrippa, de exemplu, menționează procedeul litografierii în 1539, înainte de baronul Semefelder (1796), descoperitorul lui oficial. Principiul telescopului lui Galilei era și el prezent în tratatele de magie grecești, ebraice și arabe. Cei vechi știau foarte bine că aceste realități, numite de noi peste timp științifice și îndelung fetișizate, erau doar un fragment nesemnificativ din tainele științelor spirituale
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
simple un număr de alte lentile și realizează mărirea maximă (pentru acea vreme) a imaginilor. Odată găsit modelul de mărire prin combinarea lentilelor, construiește primul microscop. Utilizând sistemul opus de dispoziție a lentilelor, realizează, împreună cu cu Hans Lippershey 33, primul telescop. Ca de obicei când se realizează ceva important, apar mulți amatori care susțin participarea lor la aceste invenții. La 16 ani după instaurarea epocii anatomice a medicinei de către Vesalius, Sacharias Jansen deschide porțile spre microuniversul invizibil cu ochiul liber, cu ajutorul
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]