942 matches
-
n-are farmecul maladiv al neliniștii, al prăbușirii interne. Căci la aceasta se adaugă satisfacția de a muri în tine, de a-ți găsi moartea în nimicul tău propriu. Receptivitatea pentru durere își are originea nu numai într-o structură temperamentală specifică, ci și în obișnuința, în frecvența și dominarea durabilă a durerii. Fiecare prilej de durere este trăit atunci cu mult mai multă intensitate, este exagerat și proiectat în conștiință până la paroxism. Multiplicitatea durerii este un fenomen de exaltare intimă
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
de o conștiință „modernistă” a formei: dovadă frecventele tentative imnice și incantatorii, de poet „inspirat” și „spontan”, dar și de meșteșugar (neo)baroc și manierist, fascinat de spectacolul metamorfozelor verbale, cu gust pentru performanțele de ingeniozitate combinatorie. Despre „vocația (sa) temperamentală” s-a spus, cu exactitate, că „și-a găsit expresia convenabilă În ornamentația excesivă, În acea erupție imagistică ce transpune o nesiguranță funciară, o gamă frenetică a echivalențelor, precum o ciornă Încărcată de monstruoase corecturi”, - și că: „Aproximarea este genul
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
celor două forme de influență educațională. Pentru influența nondistribuită, după P. Golu (1974) identificăm următoarea corespondență psihologică a principalelor acte interpersonale: percepție și gândire, relații socioperceptive, limbaj perceptiv, relații de comunicare, afectivitate, relații preferențiale, aptitudini și deprinderi, relații funcționale, însușiri temperamentale, dimensiunea dominare - supunere. În conformitate cu acestea, asistăm la cristalizarea unor rețele comunicative și socioafective puternic individualizate. Important de menționat, la nivelul dinamicii și procesualității relațiilor interpersonale, este faptul că influența educațională poate funcționa și drept criteriu de analiză a interacțiunilor din
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
și direcționarea componentelor personalității reale, în vederea obținerii celor mai bune rezultate în profesiunea didactică. Este observabil caracterul ei limitat. Structura PB: Structura PB este analizată, din punctul nostru de vedere, pe 7 paliere relevante ca incidență asupra dinamicii acesteia: 1. Temperamentală 2. Intelectual-cognitivă: - senzorială; - limbaj; - capacități intelectuale; 3. Afectiv-motivațională: - motivația; - afectivitatea; 4. Instrumentală 5. Stilistică: - stilul cognitiv; - stilul perceptual; - stilul de cunoaștere; - stilul apreciativ; - stilul de muncă intelectuală; - stilul de viață; 6. Reglatorie: - atenția; - voința; 7. Relațional-axiologică: - caracterială; - imaginea de sine
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
corespundă cu trebuințele unor elevi. În mod similar, școlile ar trebui să știe că, dacă se permite ca anumite stiluri de Învățare să domine În cultura lor, vor continua să Îndepărteze grupuri considerabile din comunitățile pe care le deservesc. Trăsăturile temperamentale constituie, de asemenea, un domeniu important În activitatea de studiere și cunoaștere a copilului, deoarece ne ajută să Înțelegem modul În care el recepționează, suportă și exteriorizează relațiile negative cu cei din jur, particularitățile privind comunicativitatea și sociabilitatea ca factori
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
prea vizibile...), la climatul de uscăciune al demonstrației morale, pentru a căpăta, În scurtele fragmente confesive, un accent de pasionalitate mai sinceră ș.a.m.d. Există, negreșit, o dualitate În versurile lui Gr. Alexandrescu, nu aceea de ordin stilistic și temperamental (nu pe aceea o avem acum În vedere), ci o dualitate care exprimă o contradicție greu de Împăcat: aceea dintre conceptul moral și conceptul ideologic (să le spunem astfel). Nimeni n-a observat că acest reformator moral, meliorist (cum Îi
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
are sentimentul c-o iau razna și că fac parte din altă familie de oameni decât el. Eu însă am o concepție de viață precisă, care se deosebește într-adevăr profund de a lui și de a generațiilor mai vechi. Temperamental sunt multe puncte care mă leagă de tata și, dacă aș fi avut vreme să stau de vorbă cu dânsul, în multe chestiuni cred că aș fi izbutit să-l fac să înțeleagă că aparțin neamului său. Din nefericire, tata
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
unei legături profunde de atașament cu persoanele adulte (părinții, bunicii, rude etc)20. Teoria atașamentului are o importanță fundamentală pentru înțelegerea tulburărilor grave ale personalității. În ceea ce privește geneza unei tulburări a personalității, este necesar să se ia în considerație atât diferențele temperamentale deja prezente la naștere determinate genetic, precum și unul din factorii care contribuie la condiționarea calității interacțiunilor psiho-sociale cum ar fi stilul de atașament. Variațiile gradului în care sunt prezente la naștere dimensiuni de temperament precum căutarea noutății, evitarea monotoniei, agresivitatea
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
care pare să influențeze nu doar viața de familie de fiecare zi, ci și ajustarea individului la evenimente de viață negative sau situații de criză prin recurgerea la mecanisme de coping evitative sau confruntative. Depistarea de timpuriu a unor trăsături temperamentale precum emoționalitatea excesivă, impulsivitatea se constituie în trăsături marker ce sugerează susceptibilitatea pentru evenimente de viață negative și vulnerabilitatea la un stil parental defectuos de disciplina inconsistentă. După cum afirmă cercetători precum Rothbart & Bates (1998), depistarea unor asemenea caracteristici se dovedește
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
interacțiune (Golu, M., Păiș-Lăzărescu, M., 2000). Aspectele perceptive se manifestă pemanent în relațiile interpersonale. La serviciu, în cadrul departamentului sau al sectorului de activitate, colegii "sunt percepuți ca având anumite trăsături psihice care se manifestă în aptitudini, priceperi, gânduri, sentimente, particularități temperamentale. Pe baza acestei imagini apar și anumite aprecieri de valoare, exprimând un anumit grad de cunoaștere interpersonală și servind, ulterior, chiar ca fundament al relaților preferențiale", notează P. Golu (2003, p. 234). Relațiile simpatetice (interafective, preferențiale). Toate relațiile noastre interpersonale
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
psihologii consideră că există: • supărarea nocivă situațională: este vorba de acea supărare pe care o trăim atunci când ne-o provocăm într-o anumită situație, dar nu avem tendința de a repeta fenomenul într-un număr mare de împrejurări; • supărarea nocivă temperamentală: este vorba de acea supărare ce presupune resimțirea frecventă și în numeroase situații a acestei emoții. Este de remarcat faptul că "în timp ce forma situațională poate constitui o problemă prin caracterul ei dăunător, deși nu apare prea frecvent, tipul temperamental este
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
nocivă temperamentală: este vorba de acea supărare ce presupune resimțirea frecventă și în numeroase situații a acestei emoții. Este de remarcat faptul că "în timp ce forma situațională poate constitui o problemă prin caracterul ei dăunător, deși nu apare prea frecvent, tipul temperamental este mult mai problematic datorită marii sale frecvențe, care se răsfrânge negativ asupra sănătății, precum și asupra relațiilor interpersonale" (p. 37). Adeptă a modelului lui A. Ellis (respectiv, a Terapiei Comportamentului Emotiv-Rațional, T.C.E.R, 2006), W. Dryden (2000) consideră că o
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
care se răsfrânge negativ asupra sănătății, precum și asupra relațiilor interpersonale" (p. 37). Adeptă a modelului lui A. Ellis (respectiv, a Terapiei Comportamentului Emotiv-Rațional, T.C.E.R, 2006), W. Dryden (2000) consideră că o persoană cu un înalt nivel al supărării nocive temperamentale "este puternic atașată unui set de convingeri inadecvate caracterizate prin pretenții rigide, catastrofizare, toleranță redusă la frustrare, învinovățirea altora și autoînvinuire" (p. 38). Aceasta are tendința de a considera că celălalt/ceilalți a/au acționat față de ea în mod intenționat
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
a. supărare benefică incomodă, care nu ne afectează atitudinea față de noi înșine (modul în care ne vedem propria persoană); b. supărare benefică bazată pe autoacceptare. Și în dreptul acestui tip de supărare constatăm diferența dintre supărarea benefică situațională și supărarea benefică temperamentală (Dryden, 2000). Atunci când trecem printr-o stare de supărare benefică, tindem să ne exprimăm într-o manieră care respectă ținta supărării noastre. Nu mai avem tendința nici pe termen scurt, nici pe termen lung de a deteriora relațiile interpersonale. Este
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
aceasta gradul maxim. Ideea de a transporta pe Belfegor în București în mediul negustoresc cam în epoca lui Mavrogheni, remarcă G.Călinescu, constituie toată neașteptata creație a nuvelei’’. Procedând în acest mod scriitorul conferă materiei originare o substanță social-istorică și temperamental psihologică atât de profund îndatorată condițiilor de loc și timp încât ,,basmul’’ cedează în chip evident terenul în favoarea creației nuvelistice. Deși tonalitatea ironic familiară a întregii povestiri probează binecunoscuta atitudine ,,desacralizantă’’ proprie în general ,,basmului cult’’ caragialian, pe de altă
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
din 1650 î.e.n., papirusul lui Eber conținând cea mai veche descriere clinică a bolii de o mare acuratețe. Hipocrat a folosit termenul de "melancolie", desemnând prin acesta bila neagră, umoare a cărei proeminență ar fi responsabilă de specificitatea anumitor trăsături temperamentale. Teoria humorală a lui Hipocrat a fost eclipsată în Evul Mediu, când sub influența Inchiziției, depresia și alte boli mintale erau suspectate de posedare a trupului de către demoni, iar tratamentul bolilor psihice respectă mai degrabă un ritual de exorcizare decât
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
pe diagnosticarea și tratarea cu scopuri colaborative a dezvoltării personale și îmbunătățirea funcționării prin încurajare (psihodinamic) sau modificarea gândurilor, sentimentelor și comportamentului (terapia cognitiv-comportamentală). În schimb, în intervenția în timp de criză, focalizarea este pe înțelegerea semnificației crizei, măsurarea caracteristicului temperamental al individului, cunoșterea punctelor tari și slabe a sistemului de suport al fiecărui individ, adoptarea și dezvoltarea aptitudinilor de coping, și toate acestea având un minim scop, acela de a restaura nivelul de funcționare al individului de dinaintea crizei. Wainrib și
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
întrebarea "ce e de făcut când nu mai e nimic de făcut?" nu se mai pune, atunci abia înseamnă că nu mai e nimic de făcut. Despre destin. Secvența "de depășit-de atins" Limita interioară este expresia peratologică* a determinărilor psihogenetice (temperamentale) care conferă identitatea și fondul de personalitate proprii fiecărui individ. Limita interioară desemnează "natura din noi" - sistemul de limite constitutiv - ca premisă a oricărei existențe umane. * Limita de depășit este limita interioară resimțită ca neajuns și introdusă într-un sistem
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
behavioural problems. In Human Resources Development Canada", Growing up in Canada: National Longitudinal Survey of children and youth, Statistics Canada, Ottawa. OLWEUS D. (1978). Aggression in the Schools: Bullies and Whipping Boys, Hemisphere, Washington DC. OLWEUS D. (1980). "Familial and temperamental determinants of aggressive behaviors in adolescent boys: a causal analysis", Developmental Psychology, nr. 16, pp. 644-660. OLWEUS D. (1993), Bullying at School: What we Know and What we Can Do, Blackwell, Oxford. ORTEGA R. (1994). "Violencia interpersonal en los centiros
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
asigurării sau neasigurării satisfacerii lor; 2) chiar atunci când suntem În posesia cunoașterii, nu ținem seama, uneori, de toate prevederile care ar rezulta din această informare, Între cunoașterea trebuințelor și instituirea necesităților intervenind o serie de factori (interese, preferințe, valori, particularități temperamentale și de caracter ale individului etc.) care pot bloca sau distorsiona accesul informației spre mecanismele de generare a necesităților. Astfel, deși se cunosc efectele negative ale fumatului, fumatul apare pentru unii ca mod de satisfacere a unor necesități (de personalizare
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
unele fiind chiar banale. Inovațiile bazate pe cunoaștere diferă de celelalte prin timpul necesar realizării lor, prin numărul „victimelor” pe care le produc și prin măsura prevederii lor, cât și prin problemele pe care le ridică întreprinzătorilor. Ele pot fi temperamentale, capricioase și greu de controlat. Au cel mai lung timp de realizare dintre toate inovațiile. Există un răstimp prelungit între apariția unei noi cunoștințe și distilarea ei într-o tehnologie utilizabilă. Apoi, mai există o perioadă lungă până ce această tehnologie
Managementul inovării by Jeanina Biliana CIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/192_a_430]
-
acțiune, În urma unor evaluări sentimentale, este influențată de sisteme de convingeri și de modele. Unele duc la comportamente disfuncționale sau distructive. Mă voi opri puțin la cele care duc la dependența de droguri. Există, cu siguranță, unele influențe de ordin temperamental, cum ar fi nevoia de emoții noi, impulsivitatea sau neputința de a Înfrunta plictiseala. Și mai sunt altele, dobândite, cum ar fi sentimentul de neputință și neajutorare. Unele convingeri sunt prezente În permanență: „Ar trebui să fiu perfect. Ar trebui
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
fim Înclinați spre fericire sau spre nefericire. Specialiștii În psihologie infantilă care au studiat temperamentul vorbesc despre copii dificili sau copii cu o latură hedonistă negativă. Din fericire, nu este vorba despre un determinism biografic iremediabil. Cu excepția cazurilor patologice, Înclinațiile temperamentale se pot schimba sau, cel puțin, recicla. Studenților mei mai tineri le spun de obicei că inteligența umană seamănă mult cu jocul de pocher. La Începutul partidei, la naștere, primim un set de cărți, datele genetice. Există unele mai bune
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
Psihologii vorbesc despre dificultatea cu care faci față unui efort sau despre cât de greu Îți este să aștepți recompensa. La copii se observă deja diferențe În ceea ce privește capacitatea de menținere a atenției și perseverența. Este vorba așadar de o caracteristică temperamentală, care În timp se dezvoltă sau se diminuează, fie prin deprinderi, fie prin hotărârea de a reuși. Walter Mischel a elaborat un test care consta În oferirea cu Întârziere a recompensei unor copii de patru ani. Aceștia primeau o bomboană
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
În cadrul filosofiei, formânduse ca știință autonomă abia În secolul al XIX-lea, odată cu extinderea metodelor experimentale În studierea fenomenelor psihice. Obiectul psihologiei Îl constituie procesele psihice cognitive (percepție, gândire, memorie etc.), afective (emoții, sentimente etc.) și volitive (voință), Însușirile psihice temperamentale (instabilitate, emotivitate etc.), Însușirile psihice caracteriale (modestie, sinceritate etc.), aptitudinile și atitudinile relațiile psihologice interumane etc. b.Ce este mintea ? În Dicționar Ilustrat al Limbii Române (6p.306) se precizează: „Minte: Facultate de a cugeta, de a Înțelege, de a
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]