1,597 matches
-
ele sunt destinate Serbiei. Derutat, consulul încearcă să reia vechile sale argumente despre influența nefastă a Rusiei și despre comportamentul incorect al domnitorului Cuza în problema armelor. Bătând în retragere reușește să-i găsească, totuși, și calități lui Cuza. Mai temperate, informațiile pe care ni le oferă acum sunt deosebit de interesante. Când un număr de turci trec Dunărea, în apropiere de Calafat, pentru a pune mâna pe convoaiele cu arme, o parte din armata română se concentrează în Oltenia, iar „sentimentul
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Analogia suverană”, O, 1975, 39; Barbu, O ist., 206-208; Firan, Macedonski-Arghezi, 255-257; Mincu, Poezie, 190-192; Piru, Poezia, II, 347-348; Petru Poantă, „Punctul sensibil”, ST, 1976, 6; Cristian Livescu, „Creație și implicare”, ST, 1977; 1; Ruja, Valori, 59-60; Dan Mutașcu, Elanul temperat, T, 1979, 6; H. Zalis, „Acordul cu lumea”, RL, 1979, 28; Bucur, Poezie, 606-607; Mihai Dinu Gheorghiu, „Introducere în opera lui Mircea Eliade”, CL, 1981, 2; Viorel Știrbu, Locotenentul Dima sau Dilemele libertății, LCF, 1981, 23; Firan, Profiluri, I, 431-436
LOTREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287851_a_289180]
-
Sburătorul, repudiind, în consecință, romanele „ciudate”, pline de „germenii superficialității” ale Hortensiei Papadat-Bengescu și apreciind, parțial (ca surogate ale literaturii sociale), romane de Cezar Petrescu sau Al. Popescu-Telega. Dacă în primul an de apariție accentele comuniste sunt rare și mai temperate, ulterior ele devin frecvente și acute, acaparând ideologic revista. De altfel acum încep să apară și traduceri din literatura sovietică (Zoșcenko, Maxim Gorki), numărul 2/1928 fiind dedicat în întregime „marelui scriitor rus” Maxim Gorki, salutat ca „scriitor al poporului
GANDURI NOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287156_a_288485]
-
lui G. se îndreaptă și spre istoria literaturii. Studiul Meditațiile lui Gr. Alexandrescu (1896) își păstrează în parte interesul prin adâncimea unor observații. Analiza critică era, atunci, modernă, fiind realizată în consens cu orientările criticii literare europene. Comparația dintre scepticismul temperat al lui Gr. Alexandrescu și pesimismul eminescian oferă prilejul unor comentarii adecvate. Nu lipsite de interes sunt și articolele din presă, cum este cel dedicat teatrului lui Henrik Ibsen. Dar aceste preocupări sunt abandonate în jurul anului 1900, în favoarea celor de
GAVANESCUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287176_a_288505]
-
sărăcie culturală”, va face o „operă creatoare”, „ridicând în zarea inteligențelor idealul frumuseții pure și aruncând în suflete germenul rodnic al bunătății și al cugetării umane”. Ca orientare ideologică, revista e de stânga, cu o nuanță de umanitarism și socialism temperat, dar înscriindu-se prin articolele și literatura publicată în sfera presei dominate de social și idealuri democratice. La rubricile permanente - „Viața intelectuală”, „Reviste românești”, „Reviste străine”, „Teatru”, „Bibliografie” - scriu Gala Galaction, Aron Cotruș, N.D. Cocea, Victor Eftimiu ș.a. Poezie semnează
FACLA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286929_a_288258]
-
ochilor discursuri iredentiste în atenee de provincie”; cuvântul preferat de Iorga este „românesc cu un singur r și fără nici o trufie” (Curentul nou, 15/1904). În pofida bunelor intenții declarate, revista nu poate ocoli anumite accente antidemocratice, datorate naționalismului mai puțin temperat al unor colaboratori influenți, cum este A.C. Cuza. Despre felul în care sentimentul național este potențat de „curentul popular” vorbește I. Scurtu în articolul intitulat Curentul popular și generația tânără. El consideră că „poporul de jos, cu traiul său patriarhal
FAT-FRUMOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286969_a_288298]
-
evită gesticulația patetică, discursul clamoros, exteriorizându-se cu o spontaneitate firească. Lirica sa dovedește o percepție acută a cotidianului, a obișnuitului, din care degajă înțelesuri neașteptate. Uneori elementele exotice și livrești dau culoare, ca și digresiunile și divagațiile. Melancolia, bine temperată, este întreținută de confruntarea cu duritatea lumii din afară. Trăirile lăuntrice, reflex al unor peregrinări nocturne, solitare, mărturisesc adesea ecouri bacoviene, filtrate însă de o rețea meditativă proprie. Versurile, melodioase, mai ales cele confesive, au un ritm subtil, fără contorsiuni
FATI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286970_a_288299]
-
Limite”, 1985, 46-47; Arșavir Acterian, Jurnalul unui pseudofilosof, București, 1992, 146, 161, 195-196; Mircea Eliade, Jurnal, I, îngr. Mircea Handoca, București, 1993, 448-449; Constantin M. Popa, Florea Firan, Literatura diasporei, Craiova, 1994, 424-425; Manolescu, Enciclopedia, 346-349; Alexandru Călinescu, Senzaționalul bine temperat, „Dilema”, 2003, 528; Cristian Măgură, Lumea, scoica lui Matila Ghyka, RL, 2003, 32. E.M.
GHYKA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287277_a_288606]
-
Adrian Popescu, „Alb pelerin”, ST, 1978, 1; Aurel Sasu, „Efebul din lumină”, „Făclia”, 1980, 10314; Horia Bădescu, Accesul la expresivitate, TR, 1983, 20; Adrian Marino, Intertextualitatea, TR, 1986, 27; Lector, „Soclul de umbră”, RL, 1986, 47; Adrian Popescu, Elegii bine temperate, „Tribuna Ardealului”, 1992, 48; Poantă, Dicț. poeți, 91-92; Tanco, Dicț. lit. Bistrița, 173-174. M.Pp.
GOGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287304_a_288633]
-
7%, creșterea ponderii în venitul național a celor 20% dintre americani cu cele mai scăzute venituri. În ciuda acestor variații între diferitele modele de redistribuire a venitului național, cifrele sugerează o tendință de organizare a societății într-o formă de „polarizare temperată”, care reprezintă o corectare semnificativă a teoremei lui Pareto. În primul rând, este evident că toate societățile democratice și dezvoltate utilizează nu doar un singur sistem de distribuție, cel atât de mult prețuit teoretic, care este piața, ci două: piața
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
că orice om are două picioare - excepțiile pot fi ignorate -, ai nevoie de 44 milioane de încălțări, dintre care jumătate pentru piciorul stâng și jumătate pentru piciorul drept. Analiza poate fi dusă mai departe. În România, care are un climat temperat, există diferențe mari de temperatură între vară și iarnă și, prin urmare, oricare român - spre deosebire de oricare locuitor al Africii ecuatoriale - are nevoie de cel puțin două perechi de încălțări diferite. Nu toți românii au picioarele la fel de mari, dar putem afla
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
ar fi dat de reîntoarcerea nostalgică la un timp auroral, copilăria încântată de basme și legende, petrecută într-un peisaj fermecat. În versuri se ivesc deseori, prelucrate, stilizate, motive din poveștile, miturile, doinele și cântecele de leagăn românești, după cum intervine, temperat, și inspirația istorică. Aflată la anii lecturilor devoratoare, poeta conservă mai cu seamă ecourile livrești: Dante, Petrarca, Tasso, Ariosto, trubadurii, poeții Pleiadei, Shakespeare, iar mai aproape, Lamartine, Hugo, Sully Prudhomme. Sedusă de câte un model, absoarbe și apoi dezvoltă, ca
HASDEU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287417_a_288746]
-
care nu lipsesc aluziile livrești (Iov, Robinson, Clitemnestra, Hamlet, Pandora).” Sigur este faptul că scriitorul își cenzurează drastic orice fior emoțional, afectivitatea fiind sancționată de reflexivitate. Dacă nu e neapărat un cerebral, H. este în orice caz un sentimental bine temperat care, cultivând o metaforă concentrată, lasă uneori impresia de obscuritate. Comentatorii, vorbind despre temele esențiale ale liricii sale - căutarea și arderea -, remarcau gradul înalt de dificultate în transmiterea mesajului poetic, ce pretinde din partea cititorului o „lectură performantă” (Ioan Holban), care
HURJUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287467_a_288796]
-
însă purtătorul de cuvânt al opoziției liberale, împotriva reformelor preconizate de Al. I. Cuza și Mihail Kogălniceanu. În raport cu noile stări de lucruri care au urmat evenimentelor de la 11 februarie 1866, atitudinea redacției devine oscilantă, uneori violent antidinastică și anticonservatoare, alteori temperată. Spre 1880 declinul este evident; R., depășit ca ideologie, păstrând un aspect și o organizare învechite, agonizează. Încercările făcute la sfârșitul secolului al XIX-lea de a-l revitaliza nu dau rezultate, gazeta aparținând unei epoci revolute. În perioada de
ROMANUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289364_a_290693]
-
Blandiana, Ileana Mălăncioiu, Mircea Dinescu (la rubrica de pe prima pagină, sub titlul „Din poezia rezistenței”) ș.a. În 1991 este prezentat jurnalul inedit al lui Radu Petrescu din 1980-1981, iar în cadrul rubricii „Antologie «România liberă»” se reproduc fragmente din Ingeniosul bine temperat. Dicționar onomastic de Mircea Horia Simionescu. Rubrica denumită „Carnet de scriitor” însumează fragmente de proză ale scriitorilor Eugenia Tudor-Anton, Cristina Tacoi, Bedros Horasangian, Șerban Foarță, Florența Albu, Grete Tartler, Sorana Coroamă Stanca ș.a. Cel mai constant colaborator al „Cronicii literare
ROMANIA LIBERA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289316_a_290645]
-
să joace rolul de „tătuc realist” și să-i intimideze pe „cei răi”, pentru a păstra pacea și ordinea În Europa și În alte părți ale lumii. Refrenul auzit adeseori este că America duce greul și pentru Europa. Voci mai temperate recunosc probabil că există un rol pentru ambele modele strategice de politica externă și de securitate și ca ele ar putea fi chiar complementare - un fel de analogie În domeniul politicii externe la modelul polițist bun-polițist rău. Ideea este ca
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
are un optimism măsurat. Poate că asta este tot la ce putem sau trebuie să ne așteptăm. Tipul de optimism nelimitat, atât de caracteristic spiritului american, nu ne-a servit bine Întotdeauna. Într-o lume a amenințărilor globale sporite, entuziasmul temperat, echilibrat de o apreciere realistă a riscurilor, poate fi mai potrivit. Dar există și o venă pesimistă profundă În personalitatea europeană - de Înțeles după atâtea experimente sociale și politice nereușite, după atâtea măceluri În atâtea secole de istorie. Insuccesul poate
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
noi deducem, de regulă, atitudinile altora din ceea ce ei fac, tot așa se întâmplă și în cazul atitudinilor proprii: ne definim și autoatribuim o atitudine oarecare din constatarea felului în care ne-am comportat. Interpretarea lui D. Bem trebuie mult temperată, dar experimente în care s-a manipulat variabila autopercepției comportamentului au arătat că, atunci când nu există o atitudine prealabilă bine definită față de un obiect, această variabilă determină formularea atitudinii la subiecții investigați (Chaiken și Baldwin, 1981). De altfel, teza atitudinii
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
a agresivității.) Pe de altă parte, creșterea, prin consumul de alcool, a apetitului sexual poate conduce și ea, după împrejurări, la scene violente. Dar, după cum am mai subliniat, dispoziția și chiar urgența de a acționa agresiv sunt, în condiții normale, temperate și, uneori, anulate de evaluarea de către individul în cauză a consecințelor actelor sale. Or, după cum se știe, o cantitate mare de alcool reduce mult luciditatea și realismul perceptiv. Așa încât consumul exagerat de băuturi alcoolice contribuie la accentuarea agresivității atât prin
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
fie nemijlocit, adesea în cadențe ce trimit la Lucian Blaga, uneori într-un melos cu inflexiuni folclorice, inclusiv de colindă, fie prin insinuarea lui în notații descriptive și meditative, intermitent cu tușe de „creion” arghezian. Laitmotivul acestui lamento continuu, bine temperat, derivă din condiția de exilat: „Aici sunt oaspete nu stăpân / din tot nimic nu e al meu / nici locu-n care nu rămân / nici bobul sec nici rodul greu” (Ens). Aruncat de soartă „în țara străină Amurg”, „argonautul” valah încearcă sentimentul
STAMATU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289850_a_291179]
-
în fîntîna din curte. Artă și plajă, iată o idee turistică nouă. Or fi avînd și ei un ministru al Turismului cu idei! Oricum, muzeele sînt un bun refugiu la vreme de caniculă: operele de artă sînt vietăți de climă temperată și e bine să te afli în preajma lor cînd afară sînt 34 de grade la umbră. Berlin. Știam zicala conform căreia în Berlin nu e decît un singur anotimp: toamnă, dar nu mi-aș fi închipuit că trebuie luată ad
Vara prin Europa by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/15006_a_16331]
-
L. sunt, în viață, producători, cititori și imitatori maniaci de literatură. De la pupitrul lui de dispecer, prozatorul reușește să controleze ferm rețeaua de circuite complicate prin care parvin informațiile în cartea sa, împiedicând-o să devină ilizibilă. O ironie bine temperată asigură întregului timbrul tonal potrivit, ferindu-l de stridențe. Stagiul „la ușa domnului Caragiale” se trădează și aici, ca și în proza scurtă, prin profunzimea inciziei în cele mai eteroclite medii sociale. Ca toți optzeciștii de altfel, L. se aventurează
LACUSTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287735_a_289064]
-
CRC, 1990, 10-11; Monica Spiridon, O istorie vie a literaturii de azi, R, 1990, 3; Anton Cosma, Spre marea sinteză așteptată, F, 1990, 7; Lovinescu, Unde scurte, I, 410-411, 481-484, III, 334-341; Cristea, A scrie, 99-102; Nicolae Manolescu, Critica bine temperată, RL, 1993, 20; Gheorghe Glodeanu, Critică și profunzime, TR, 1993, 20; Cornel Munteanu, Lectura poeziei, TR, 1993, 20; Horia Bădescu, Eugen Simion ’60, ST, 1993, 5; George, Sfârșitul, IV, 292-299; Negoițescu, Scriitori contemporani, 377-380; Gheorghe Grigurcu, Extemporal Eugen Simion, JL
SIMION-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289682_a_291011]
-
George, Eugen Barbu, Nicolae Breban, Paul Georgescu, Al. Ivasiuc, D. R. Popescu, Radu Petrescu, Dumitru Țepeneag, Mircea Horia Simionescu ș.a. S. este un rezonator moderat al jocului literar, al formulelor ludice; ceea ce se observă, bunăoară, când scrie despre Ingeniosul bine temperat: „Riscurile formulei literare a lui Mircea Horia Simionescu sunt aceleași cu ale jocului; cum orice act serios începe prin a fi joc, rezultă și că orice poate fi literatură - un atlas lingvistic sau geografic, nomenclatorul profesiilor, cartea de telefoane...”. Gustul
STANESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289872_a_291201]
-
le va putea publica în perioada de relaxare ideologică de la sfârșitul anilor ’60. Debutează cu povestirea Cum l-am trădat pe Pascal, la „Luceafărul”, în 1968, iar editorial cu Dicționar onomastic, apărut în 1969, primul volum al ciclului Ingeniosul bine temperat. În pofida tirajului mic, cartea va avea un mare succes de public și va face vâlvă prin noutatea și extravaganța ei contextuală. În 1969 S. ajunge șef de cabinet al lui Dumitru Popescu, devenit în acel an secretar al Comitetului Central
SIMIONESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289687_a_291016]