1,053 matches
-
întreaga armată putea să piară într-o singură luptă. El mai știa că Saladin era un om de onoare, care nu ar fi făcut rău unei femei fără apărare. Dar aceste cuvinte l-au înfuriat pe Gérard de Ridefort, maestrul templierilor, care l-a acuzat pe Raymond de lașitate. Pentru Gérard, era o rușine ca armata să nu intervină când sarazinii prădau un oraș creștin. Dar regele și restul nobililor au fost convinși de argumentele lui Raymond, drept care s-a luat
Bătălia de la Hattin () [Corola-website/Science/310791_a_312120]
-
restul nobililor au fost convinși de argumentele lui Raymond, drept care s-a luat hotărârea de a nu pleca în ajutorul orașului Tiberias. După lăsarea întunericului, Gérard s-a dus în cortul regelui. Guy nu se simțea în largul lui în fața templierului, deoarece acesta îl ajutase să dobâbdească tronul. Gérard i-a spus că dacă nu vor porni în ajutorul Tiberiasului, Ordinele militare (templierii și ioaniții) se vor retrage din armată. Guy cedează ușor în fața amenințării, schimbând hotărârea adoptată. Restul oștirii a
Bătălia de la Hattin () [Corola-website/Science/310791_a_312120]
-
După lăsarea întunericului, Gérard s-a dus în cortul regelui. Guy nu se simțea în largul lui în fața templierului, deoarece acesta îl ajutase să dobâbdească tronul. Gérard i-a spus că dacă nu vor porni în ajutorul Tiberiasului, Ordinele militare (templierii și ioaniții) se vor retrage din armată. Guy cedează ușor în fața amenințării, schimbând hotărârea adoptată. Restul oștirii a aflat cu stupoare că regele se răzgândise. Toți știau că un marș spre Tiberias în mijlocul verii era o nebunie care se va
Bătălia de la Hattin () [Corola-website/Science/310791_a_312120]
-
Raymond se pregătește să-i atace pe sarazini cu cavaleria. Dar, înainte de a face acest lucru, primește un mesaj disperat (care s-a dovedit a fi fatal) din partea regelui Guy, care ordona oprirea și ridicarea taberei. Ariergarda epuizată (în special templierii) nu mai putea înainta în ziua aceea. Fără apă, Raymond știa că armata era condamnată la moarte: "Vai! Vai! Sfinte Dumnezeule, războiul s-a sfârșit. Suntem trădați și sortiți morții și pământul este pierdut", i-a spus el lui Guy
Bătălia de la Hattin () [Corola-website/Science/310791_a_312120]
-
ElDine. Filmul îl prezintă pe Saladin drept o persoană preocupată de pace, dar și de siguranța propriului popor. Scena cu care începe cartea "Standardul de onoare" din 2007 a lui Jack Whyte prezintă bătălia de la Hattin. Romanul suedez "Tempelriddaren" ("Cavalerii Templieri" în română), de Jan Guillou, îl potretizează pe Arn Magnusson, cunoscut și ca Arn de Gothia, drept unul dintre puținii supraviețuitori (unul din cei doi Cavaleri Templieri care au supraviețuit) ai bătăliei. Romanul "Cavalerul cruciat" de Ronald Wech conține o
Bătălia de la Hattin () [Corola-website/Science/310791_a_312120]
-
2007 a lui Jack Whyte prezintă bătălia de la Hattin. Romanul suedez "Tempelriddaren" ("Cavalerii Templieri" în română), de Jan Guillou, îl potretizează pe Arn Magnusson, cunoscut și ca Arn de Gothia, drept unul dintre puținii supraviețuitori (unul din cei doi Cavaleri Templieri care au supraviețuit) ai bătăliei. Romanul "Cavalerul cruciat" de Ronald Wech conține o amplă descriere a bătăliei de la Hattin.
Bătălia de la Hattin () [Corola-website/Science/310791_a_312120]
-
distruse, casele incendiate și o luptă inegală s-a angajat cu garnizoana din cetate, unde se adăpostise o parte din locuitori. În tot acest timp, regele se afla la Acra. Aici convocase pe toți baronii, pe marele magistru al ordinului templierilor și reprezentanți ai ordinului ospitalierilor pentru a le ține un consiliu de război. Vestea a venit pe neașteptate despre cele ce se petreceau la Tiberiada și pe dată cei prezenți au hotărât să vină în ajutorul orașului. Se spune că
Cruciada a treia () [Corola-website/Science/314756_a_316085]
-
muri de foc sau de fier. Mulți au fost făcuți prizonieri, printre ei numărându-se regele Ierusalimului, Guy de Lusignan, fratele său Geoffroy, seniorul Kerakului, Renaud de Chatillon, seniorul de Yubayl, Beirut și Sidon, Gerard de Rideford, marele magistru al templierilor, împreună cu numeroși ostași de ai săi, precum și mulți călugări ospitalieri. Crucea cea mare de aur a ordinului templierilor, împodobită cu rubine, a fost dată ca trofeu sultanului. Pentru Saladin, ziua de 5 iulie a fost o zi mare, înscrisă cu
Cruciada a treia () [Corola-website/Science/314756_a_316085]
-
de Lusignan, fratele său Geoffroy, seniorul Kerakului, Renaud de Chatillon, seniorul de Yubayl, Beirut și Sidon, Gerard de Rideford, marele magistru al templierilor, împreună cu numeroși ostași de ai săi, precum și mulți călugări ospitalieri. Crucea cea mare de aur a ordinului templierilor, împodobită cu rubine, a fost dată ca trofeu sultanului. Pentru Saladin, ziua de 5 iulie a fost o zi mare, înscrisă cu litere de sânge în cronica djihad-ului. În fața cortului său, special amenajat, călare pe un cal alb, privea în
Cruciada a treia () [Corola-website/Science/314756_a_316085]
-
a proclamat o nouă cruciadă, adresându-se principilor din Europa catolică, dar după două luni Grigore murea, încât sarcina de a organiza cruciada a revenit energicului Papa Clement al III-lea. În această acțiune el a fost sprijinit de toți templierii și ospitalierii din Europa, care au și mobilizat o primă armată, gata de îmbarcare, în primăvara anului 1188. Propovăduitorul celei de-a treia cruciade a fost un anume Foulque, preot din Neuilly (pe Marna), care a jucat, cel puțin în
Cruciada a treia () [Corola-website/Science/314756_a_316085]
-
pe regele Angliei ca să-l însoțească la orice traversare a mării. Din nou un vânt puternic a abătut corabia regelui din drum, împingând-o într-un golf al Adriaticii, Richard, imprudent, s-a fotărât să traverseze Germania, travestit în călugăr templier, crezând că astfel nu i se va bănui adevărata identitate. Precauțiuni inutile. Iscoadele lui Leopold de Austria, care nu uitase jignirea adusă în Paslestina, l-au recunoscut, l-au prins și l-au dus în fața ducelui. Acesta l-a ținut
Cruciada a treia () [Corola-website/Science/314756_a_316085]
-
Acest articol tratează dezvoltarea Ordinului modern al Cavalerilor Templieri scoțieni; perioada anterioară este prezentată în articolul Ordinul Templierilor în Scoția. <nowiki>*</nowiki>După perioada medievală, care este tratată în articolul Ordinul Templierilor în Scoția, apar mituri, legende și anecdote care leagă Ordinul de bătălia de la Bannockburn. Filiale ale francmasonilor
Cavalerii Templieri scoțieni () [Corola-website/Science/310887_a_312216]
-
Acest articol tratează dezvoltarea Ordinului modern al Cavalerilor Templieri scoțieni; perioada anterioară este prezentată în articolul Ordinul Templierilor în Scoția. <nowiki>*</nowiki>După perioada medievală, care este tratată în articolul Ordinul Templierilor în Scoția, apar mituri, legende și anecdote care leagă Ordinul de bătălia de la Bannockburn. Filiale ale francmasonilor, precum Ordinul Regal al Scoției, fac aluzii la povestea
Cavalerii Templieri scoțieni () [Corola-website/Science/310887_a_312216]
-
Acest articol tratează dezvoltarea Ordinului modern al Cavalerilor Templieri scoțieni; perioada anterioară este prezentată în articolul Ordinul Templierilor în Scoția. <nowiki>*</nowiki>După perioada medievală, care este tratată în articolul Ordinul Templierilor în Scoția, apar mituri, legende și anecdote care leagă Ordinul de bătălia de la Bannockburn. Filiale ale francmasonilor, precum Ordinul Regal al Scoției, fac aluzii la povestea Rosslyn și la . Conexiunile, frecvent considerate suspicioase, au fost realizate de către cavalerul Andrew Michael
Cavalerii Templieri scoțieni () [Corola-website/Science/310887_a_312216]
-
să conțină măcar o singură menționare a faptului că Robert Bruce organiza întruniri masone, sau a existenței vreunei societăți secrete la Kilwinning."" [Conții de Rosslyn sau Roslin, mai întâi St Clair apoi Sinclair, au fost de asemenea legați de acțiunile templierilor în Scoția, insă Mark Oxbrow și Ian Robertson în recentă lor carte "Rosslyn și Graalul" notează că St Clair din Rosslyn a depus mărturie împotriva templierilor la procesul lor din Edinburgh în 1309. Dr. Louise Yeoman subliniază faptul că legătura
Cavalerii Templieri scoțieni () [Corola-website/Science/310887_a_312216]
-
Roslin, mai întâi St Clair apoi Sinclair, au fost de asemenea legați de acțiunile templierilor în Scoția, insă Mark Oxbrow și Ian Robertson în recentă lor carte "Rosslyn și Graalul" notează că St Clair din Rosslyn a depus mărturie împotriva templierilor la procesul lor din Edinburgh în 1309. Dr. Louise Yeoman subliniază faptul că legătura Rosslyn-Cavaleri Templieri este falsă, fiind inventată în secolul 18 de scriitori de ficțiune, iar Capelă Rosslyn a fost construită de către William Sinclair, ca Liturghia să poată
Cavalerii Templieri scoțieni () [Corola-website/Science/310887_a_312216]
-
Scoția, insă Mark Oxbrow și Ian Robertson în recentă lor carte "Rosslyn și Graalul" notează că St Clair din Rosslyn a depus mărturie împotriva templierilor la procesul lor din Edinburgh în 1309. Dr. Louise Yeoman subliniază faptul că legătura Rosslyn-Cavaleri Templieri este falsă, fiind inventată în secolul 18 de scriitori de ficțiune, iar Capelă Rosslyn a fost construită de către William Sinclair, ca Liturghia să poată fi oficiată pentru sufletele familiei sale. Conexiunile bine documentate al clanului Sinclair sunt acelea cu Francmasoneria
Cavalerii Templieri scoțieni () [Corola-website/Science/310887_a_312216]
-
în secolul 18 de scriitori de ficțiune, iar Capelă Rosslyn a fost construită de către William Sinclair, ca Liturghia să poată fi oficiată pentru sufletele familiei sale. Conexiunile bine documentate al clanului Sinclair sunt acelea cu Francmasoneria scoțiana, o filială a templierilor. William St Clair, (William Sinclair), al treilea conte de Orkney, baron de Roslin și primul conte de Caithness a construit Capelă Rosslyn. Un alt William Sinclair de Roslin a devenit mai tarziu primul Mare Maestru al Mării Loje a Scoției
Cavalerii Templieri scoțieni () [Corola-website/Science/310887_a_312216]
-
Clair, (William Sinclair), al treilea conte de Orkney, baron de Roslin și primul conte de Caithness a construit Capelă Rosslyn. Un alt William Sinclair de Roslin a devenit mai tarziu primul Mare Maestru al Mării Loje a Scoției. Vezi Cavalerii Templieri masoni și Clanul Sinclair.] <nowiki>*</nowiki>John Graham de Claverhouse, "Bonnie Dundee", un om episcopal, membru al partidului conservator, a fost omorât la bătălia de la Killiecrankie, pe 27 iulie 1689. Se spune că ar fi fost Marele Maestru al unei
Cavalerii Templieri scoțieni () [Corola-website/Science/310887_a_312216]
-
spune ca contele de Măr ar fi deținut această poziție. În 1745, Măr s-a retras drept regent și i-a înmânat conducerea lui Charles Edward Stewart din casă Holyrood și apoi Atholl. Cu toate acestea, există indicii ale continuității Templierilor până în zilele Scoției de astăzi, care includ Ospiciul Medieval și Preceptoria de St Anthony, ceea ce sugerează că Ordinul a supraviețuit. <nowiki>*</nowiki>Interesul față de templieri a renăscut în secolul al XVIII-lea, datorită Francmasoneriei de influență scoțiana. Prima dovadă a
Cavalerii Templieri scoțieni () [Corola-website/Science/310887_a_312216]
-
Edward Stewart din casă Holyrood și apoi Atholl. Cu toate acestea, există indicii ale continuității Templierilor până în zilele Scoției de astăzi, care includ Ospiciul Medieval și Preceptoria de St Anthony, ceea ce sugerează că Ordinul a supraviețuit. <nowiki>*</nowiki>Interesul față de templieri a renăscut în secolul al XVIII-lea, datorită Francmasoneriei de influență scoțiana. Prima dovadă a acestui fapt este Discursul lui Ramsay de la Paris din 1737. Andrew Michael Ramsay era tutorele Tânărului Pretendent, prințul Charles Edward Stuart. El susținea că Francmasoneria
Cavalerii Templieri scoțieni () [Corola-website/Science/310887_a_312216]
-
Lojele Sf. Ioan. Următoarea dovadă a fost legată de Karl Gotheif, Baron Von Hund, si Alten-Grotkau, cărora se pare că acest concept le-a fost introdus de către lordul iacobit Kilmarnock; aceștia au fost de asemenea primiți într-o mănăstire a templierilor de către un misterios "Cavaler al Penei Roșii". Baron von Hund a înființat un nou riț masonic numit "Strictă Ceremonie Templieră". "Cavalerul Penei Roșii" a fost identificat mai târziu cu Alexander Seton, cunoscut mai bine sub numele de Alexander Montgomerie, al
Cavalerii Templieri scoțieni () [Corola-website/Science/310887_a_312216]
-
numit "Strictă Ceremonie Templieră". "Cavalerul Penei Roșii" a fost identificat mai târziu cu Alexander Seton, cunoscut mai bine sub numele de Alexander Montgomerie, al 10-lea conte de Eglinton, un Francmason proeminent a mișcării iacobite. <nowiki>*</nowiki>Renașterea modernă a templierilor în Scoția începe cu Alexander Deuchar. Arhivele uneia dintre cele mai prestigioase Loje ale Francmasoneriei scoțiene, Lojă Capelei Sf. Mary din Edinburgh, descriu o vizită a unei ""delegații a Marei Adunări a Înalților Cavaleri Templieri din Edinburgh... prezidată de cel
Cavalerii Templieri scoțieni () [Corola-website/Science/310887_a_312216]
-
nowiki>*</nowiki>Renașterea modernă a templierilor în Scoția începe cu Alexander Deuchar. Arhivele uneia dintre cele mai prestigioase Loje ale Francmasoneriei scoțiene, Lojă Capelei Sf. Mary din Edinburgh, descriu o vizită a unei ""delegații a Marei Adunări a Înalților Cavaleri Templieri din Edinburgh... prezidată de cel mai venerat Mare Maestru, Alexander Deuchar... pentru prima dată de câteva sute de ani de când vreo Lojă a Francmasoneriei fusese vizitată de o adunare a Cavalerilor Templieri, prezidată de Marele lor Maestru."" Aceasta implică faptul
Cavalerii Templieri scoțieni () [Corola-website/Science/310887_a_312216]
-
unei ""delegații a Marei Adunări a Înalților Cavaleri Templieri din Edinburgh... prezidată de cel mai venerat Mare Maestru, Alexander Deuchar... pentru prima dată de câteva sute de ani de când vreo Lojă a Francmasoneriei fusese vizitată de o adunare a Cavalerilor Templieri, prezidată de Marele lor Maestru."" Aceasta implică faptul că există un Ordin de cel putin 100 ani înainte. În 1811, cu o Carta de la Marele Maestru al Templierilor din Anglia, ducele de Kent, Alexander Deuchar, a convocat Marele Conclav al
Cavalerii Templieri scoțieni () [Corola-website/Science/310887_a_312216]