1,083 matches
-
să pogoare asemenea unui nou erou civilizator, însetat să stabilească legi și să dea ordine. E discutabil dacă „o atmosferă de teroare distruge gândirea logică” ori dacă analiza mecanismelor psihologice ale personajelor dăunează „analizei detașate a investigatorului de profesie”. Însăși temporalitatea indusă de existența textului scris face ca astfel de suprapuneri să fie excluse. Venite spre cititor în succesiune, ele nu mai par contradictorii, ci o dovadă a vitalității (în sensul etimologic al cuvântului) prozei ca atare. Concentrat asupra desenului riguros
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
primii care vorbesc despre conceptul apărare familială. Aubertel-Verrier (1984) abordează chestiunea aparatului psihic familial și descrie diferite mecanisme de apărare familială, printre care regăsim mai multe tipuri de refuz: refuzul diferenței între viu și neviu, refuzul diferenței dintre ființe, refuzul temporalității, refuzul diferenței dintre generații, al ciclurilor de viață familială, al diferenței dintre sexe, refuzul legii și al puterii sexuale, refuzul dependenței. Un alt tip de apărări a fost pus în evidență grație studiilor consacrate interacțiunilor sociale și problemelor de identitate
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
de toți autorii care au studiat mecanismele de apărare. A. Freud (1936/1993) trece anularea retroactivă pe lista mecanismelor de apărare pe care o propune la începutul lucrării sale; Bergeret (1972/1986) insistă asupra caracterului puternic regresiv al anulării, deoarece temporalitatea, element important al realului, este alterată; în fine, DSM-IV (1994/1996) o încadrează printre formațiunile de compromis. Exempletc "Exemple" Să analizăm acum trei exemple care ilustrează prima formă de anulare retroactivă, realizată prin două acte diferite: Un pacient al lui
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
54-55, 64-65, 117-118, 266-268, 370-372, IV, 258-259, 426-429, 648-650; Ion Mareș, Lucian Blaga. Clasicizarea expresionismului românesc, București, 1998; Glodeanu, Dimensiuni, 30-34; Simion, Fragmente, II, 125-129, III, 343-355; Dorli Blaga, Ion Bălu, Blaga supravegheat de Securitate, Cluj-Napoca, 1999; Dumitru Chioaru, Poetica temporalității, Cluj-Napoca, 2000, 137-166; Dicț. esențial, 84-89; Doina Modola, Lucian Blaga și teatrul, București, 2000; Mircea Muthu, Lucian Blaga. Dimensiuni europene, Cluj-Napoca, 2000; Ungureanu, La vest, II, 119-130; Ghițulescu, Istoria, 86-100; Traian Pop, Introducere în filosofia lui Blaga, Cluj-Napoca, 2001; Popa
BLAGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
București, 1996), Minciună, simulare, contrafacere. O perspectivă psihopedagogică (Polirom, Iași, 1996), Educația religioasă. Repere teoretice și metodice (Polirom, Iași, 1999), Educația. Dimensiuni culturale și interculturale (Polirom, Iași, 2000), Istoria pedagogiei. Idei și doctrine pedagogice fundamentale (Polirom, Iași, 2001), Timp și temporalitate în educație. Elemente pentru un management al timpului școlar (Polirom, Iași, 2002). A publicat de asemenea peste 100 de studii în volume colective și în reviste de specialitate. Din anul 1995 este membru al International Association for Intercultural Education (Suedia
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
ansamblu existențial comportă o serie de caracteristici ce trebuie avute în vedere: potențialitatea de a intra în legătură sau în „sinergie” informațională cu un număr mare de parteneri, fiecare aducând cu sine percepții, poziționări și capitaluri informaționale noi; posibilitatea manevrării temporalității, prin compatibilizarea acesteia cu repere personale și cu constrângeri individuale. Cu această ocazie, timpul nu mai rămâne doar o realitate inexorabilă, strict obiectivă, ci devine o dimensiune relativ fluidă, manevrabilă subiectiv; valorizarea responsabilă a datului tehnic, care nu mai este
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
educația la distanță; - formarea deschisă și flexibilă, care pune accentul pe diversitatea rutelor de acces pentru cunoaștere sau competențe ale indivizilor sau grupurilor de învățare; - formarea asistată de multimedia; - formarea și/sau învățarea asincronă, prin relativizarea structurilor de formare la temporalitatea actorilor implicați; - formarea interactivă, care pune accentul pe procesul colectiv de învățare și formare; - formarea cooperativă, bazată pe interacțiunile dintre diferitele grupuri de educați, educatori, tutori; - baze de date educaționale, concepute ca instrumente de capitalizare, de resurse educative, în cea
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
emergența a noi principii și moduri de funcționare cooperativă, fundamentate pe practici ascendente, acentrate și decentrate, care nu mai depind de o instanță situată undeva la centru. Grație dispozitivelor cooperative implicate, se creează intervenția unor agenți eterogeni, hibrizi, purtători de temporalități și referențialuri diferite și care, în ultimă instanță, favorizează practicile autoorganizaționale. NTIC fac posibile interacțiuni noi între indivizi și grupuri. „Colecticielele” („colectivele de învățare”, neologism preluat din termenul francez collecti-cielle, el însuși un termen compus, derivat din collective și terminația
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
pun în joc perspective pedagogice, care, în esența lor, nu sunt noi, dar se cer a fi redefinite, prin introducerea a noi constrângeri și responsabilități pentru educatori și educați. Integrarea într-o rețea, gestionarea în comun și totodată individuală a temporalității impun repoziționări din partea principalilor actori ai proceselor instructive (elevi, profesori, manageri, părinți, administratori, decidenți). Virtualizarea educației este indusă, din acest punct de vedere, de către dascăli, prin angajarea unei noi filosofii pedagogice, a unei ideologii didactice ce este resimțită mai întâi
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
a dimensiunii istorice, recuperată tot prin Părinți, ea se regăsește ca element axial al gândirii teologice a celor trei iezuiți luați aici În discuție (De Lubac, Daniélou, Von Balthasar). A reaminti că Revelația are loc În cadrul istoriei, adică În cadrul unei temporalități sacre, Înseamnă, În fond, a reaminti o banalitate patristică, dar destul de „stranie”, chiar la limita „ereziei”, În contextul teologic al anilor 1930-1950. Atrăgând atenția asupra acestui caracter istoric, temporal, dinamic, De Lubac provoacă și interpelează teologia metafizică oficială care, prin
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
a unei medalii, în care fața (opera lui I. L. Caragiale) și reversul (creația lui Mateiu I. Caragiale), deși închipuie efigii, reprezentări distincte, participă la un fond estetic, moral sau psihologic comun, împărtășindu-se în aceeași «esență spirituală»”. Cu Timp și temporalitate în opera lui Eminescu (2000), B. abordează o temă de mare importanță în modelarea viziunii poetice și în configurarea sentimentului eminescian al ființei. Ținta lucrării este, în intenția autorului, să aproximeze „modul în care se configurează sentimentul timpului în opera
BOLDEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285802_a_287131]
-
poetice și în configurarea sentimentului eminescian al ființei. Ținta lucrării este, în intenția autorului, să aproximeze „modul în care se configurează sentimentul timpului în opera eminesciană” și „felul în care poetul își asumă propria condiție așezată sub semnul emblematic al temporalității”. Autorul utilizează cu ingeniozitate achizițiile exegezei eminesciene în interpretarea acestei teme, precum și intuiții proprii, dovedindu-se și aici un analist sagace în descifrarea structurilor, riguros în structurarea ecuațiilor de lectură. SCRIERI: Carte de vise, Târgu Mureș, 1994; Metamorfozele textului (Orientări
BOLDEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285802_a_287131]
-
de lectură. SCRIERI: Carte de vise, Târgu Mureș, 1994; Metamorfozele textului (Orientări în literatura română de azi), Târgu Mureș, 1996; Dimensiuni critice, Târgu Mureș, 1998; Fața și reversul textului (I. L. Caragiale și Mateiu I. Caragiale), Târgu Mureș, 1998; Timp și temporalitate în opera lui Eminescu, Târgu Mureș, [2000]; Ana Blandiana, Brașov, 2000; Scriitori români contemporani, Târgu Mureș, 2002; Poezia clasică și romantică de la Dosoftei la Octavian Goga, Brașov, 2002; Simbolism, modernism, tradiționalism, avangardă, Brașov, 2002. Ediții: Un destin istoric: Biserica Română
BOLDEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285802_a_287131]
-
În viață. Aceasta este situația de separare. Despărțirea este Însă ruptură, o ruptură interioară pe care o realizează, În modul cel mai brutal și total, moartea celuilalt. Eu voi resimți ruptura celuilalt de mine și ca o Întrerupere a unei temporalități comune nouă. Eu rămân aici, În timpul vieții acesteia, pe când el pleacă dincolo, În timpul de după moarte. Natural că aceasta este o reprezentare simbolică, dar ea este o experiență sufletească interioară, pe care eu o resimt În mod dureros, ca pe o
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
este esențială pentru destinul de după moarte al sufletului. În perspectiva acestei concepții morale, moartea persoanei capătă o altă semnificație, diferită de cea biologică și având un rol esențial. Morala și escatologia postulează faptul că momentul morții reprezintă ieșirea omului din temporalitatea existenței sale trupești și intrarea sufletului acestuia În eternitate. Este o morală atât a consolării prin recompensă, cât și o morală a răspunderii prin pedeapsă. Ce trebuie să vedem și să Înțelegem din aceste dogme pentru o psihologie morală? În
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
a lui C. Prima secțiune a cărții - Elemente de poetică a prozei - abordează câteva dintre chestiunile fundamentale ale naratologiei: în planul diegetic, al povestirii povestite, verosimilul; iar în cel al fluxului narativ sau al povestirii care povestește, se insistă asupra temporalității și a focalizării. Comentariile sunt însoțite de aplicații pe texte din literatura română (Caragiale, autori interbelici, o serie de prozatori contemporani). Cea de-a doua secțiune, Delimitări, reunind comentarii ale unor cărți de critică și poetică de la noi și de
CALINESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286040_a_287369]
-
retras printre obiectele strânse, arhivarul se lasă supus influențelor acestora, meditează asupra lor, ajungând să intuiască un sens obscur în procesul de revenire la condiția de obiect. Impresionează în acest roman simțul pentru materialitatea obiectelor, intuiția înscrierii lor într o temporalitate care le conferă memorie, deci sens al devenirii. "Bătrânul se delectase ore în șir mângâind partea de sus a unui vechi jug. Asemenea fildeșului vechi, lemnul de jugastru era lucios, cald și neted de atâta frecare de grumazul boilor, amestecat
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
fiecare dintre ele tinzând <ref id="39">Ibidem, p. 53</ref>. Mai neobișnuit încă, . Destule elemente, așadar, ce distanțează acest tip de labirint de celelalte două amintite mai sus. Să reținem că un asemenea labirint manifestă deja o formă de temporalitate. Este dinamic, se modifică întruna și face loc unor conexiuni contradictorii. Se poate reface continuu și complet (). Este fantastic acest lucru, căci nu mai avem în față o schemă înghețată în complicația ei. Schema nouă nu este doar complicată, ci
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
p. 45.</ref>. Ceea ce deja a fost ia naștere în această clipă: dacă în aceste propoziții își face loc vreun sens, logica noncontradicției nu l-ar putea recunoaște în nici un fel. Atunci când survine cu adevărat, repetarea modifică întregul flux al temporalității. Reface trecutul în lumina celor vii toare și nicidecum ca simplu trecut. Omul descoperă astfel valoarea imensă a clipei. Amintirea - ca și repetarea - nu mai este o mișcare către cele dinapoi, ci către cele care urmează să fie. Nu am
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
poate ajunge la 50 PRIVIND ALTFEL LUMEA CELOR ABSURDE 38. 39. . orice alt nod“. Destule elemente, așadar, ce distanțează acest tip de labirint de celelalte două amintite mai sus. Să reținem că un asemenea labirint manifestă deja o formă de temporalitate. Este dinamic, se modifică întruna și face loc unor conexiuni contradictorii. Se poate reface continuu și complet („structura lui ar fi întotdeauna diferită de cea care era cu o clipă mai devreme, iar de fiecare dată lam putea parcurge urmând
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
Ibidem, p. 45.</ref>. Ceea ce deja a fost ia naștere în această clipă: dacă în aceste propoziții își face loc vreun sens, logica noncontradicției nu lar putea recunoaște în nici un fel. Atunci când survine cu adevărat, repetarea modifică întregul flux al temporalității. Reface trecutul în lumina celor vii toare și nicidecum ca simplu trecut. Omul descoperă astfel valoarea imensă a clipei. Amintirea - ca și repetarea - nu mai este o mișcare către cele dinapoi, ci către cele care urmează să fie. Nu am
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
legătură a unor fapte eterogene, precum nașterea, devenirea, moartea, reînvierea; Apele, plantele, femeia, fecunditatea, nemurirea; întunericul cosmic, viața dinaintea nașterii și existența dincolo de moarte, urmată de o renaștere de tip lunar ("lumina ivită din beznă"); țesutul, simbolul "firului Vieții", destinul, temporalitatea, moartea etc. În general, ideile de ciclu, dualism, polaritate, opoziție, conflict, dar și de reconciliere a contrariilor, de coincidentia oppositorum, au fost fie descoperite, fie precizate cu ajutorul simbolismului lunar. Se poate vorbi de o "metafizică a Lunii", în sensul unui
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
retras printre obiectele strânse, arhivarul se lasă supus influențelor acestora, meditează asupra lor, ajungând să intuiască un sens obscur în procesul de revenire la condiția de obiect. Impresionează în acest roman simțul pentru materialitatea obiectelor, intuiția înscrierii lor într o temporalitate care le conferă memorie, deci sens al devenirii. "Bătrânul se delectase ore în șir mângâind partea de sus a unui vechi jug. Asemenea fildeșului vechi, lemnul de jugastru era lucios, cald și neted de atâta frecare de grumazul boilor, amestecat
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
are altfel de durată, că există și alte dimensiuni ale ei decât triada știută, habar n-aveam de înșelătoarele profunzimi temporale ale spațiului și multe altele. Nici acum nu am habar de ele. Doar că le simt. Știu acum că temporalitatea este însăși esența vieții. Că sunt făcut nu din această carne bolnavă, amăgitoare, plină de ciudățenii și de contradicții. Știu că sunt alcătuit numai și numai din timp. Un timp unic, dat numai mie și care mă adună, doar mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
prima beție solitară, plină de o savoarea pe care numai cei ce au practicat-o o pot pricepe... Cel ce bea conștient, programatic, își pierde umanitatea așa cum o percep ceilalți: pielea i se desprinde de pe trup, el devenind pur text, temporalitate, timp unic, timp ce dăruiește... De aici, Textul își țese singur firele, bețiile devin o lungă Beție, iubirile devin un lung șir plictisitor de dezamăgiri (de multe ori autoprovocate), comunismul lasă loc măreței perioade post-decembriste... Și, de fiecare dată, asemeni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]