4,311 matches
-
existență fictivă. De unde, în acest mediu rebarbativ, un anume narcisism. Ceea ce admite și Daniel Dimitriu: "Nu este exclus ca această autoexaminare, autoreflecție care face ca actul creator să apară dictat de exigențele cititorului, să fie o manifestare narcisiacă, să exprime tentația autorului-cititor de a-și vedea creația o performanță (chiar un exercițiu de virtuozitate), aceea de a capta în cuvînt ceea ce tinde să dispară, să nu existe, de a face din însăși această captare o reprezentație, un spectacol ce aduce la
Bacovia sau paradoxul degradării by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16142_a_17467]
-
un fel de conjugare, de interferență între depunerile culturale, ale lecturilor, și acest peisaj, acest spectacol, aceste vitrine, aceste etalaje ale obiectelor caracteristice pentru civilizația de consum. Personajele Dv. sunt atente mai ales la suprafața lucrurilor, la spectacolul derizoriului, la tentații ce nu admit întotdeauna aprofundarea situațiilor pe care le trăiesc, ele au de fapt un fel de falsă conștiință, lăsându-se în voia acestei lumi a obiectelor, fiind totuși cumva tulburate de un anumit sentiment al neputinței de a ajunge
Patrick Deville - "Literatura franceză n-o duce deloc rău" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/16106_a_17431]
-
dezvoltă în climatul aristic al momentului care este unul sever formalizat, interesat mai curînd de măreții abstracte decît de viața nemijlocită și care cultivă excesiv obediența față de normele și de canoanele academiste, în disprețul fățiș față de libertatea gestului și de tentațiile spontaneității. 1 Tatăl său, Grigore Stoenescu, este un mare proprietar funciar și un cunoscut om politic (senator), iar bunicul său, Statie Stoenescu, al cărui nume pictorul îl duce mai departe, a fost primar al Craiovei. Mama artistului, Matilda, provenea, la
Un pictor aproape uitat: Eustațiu Stoenescu (I) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16178_a_17503]
-
căi întortocheate să-i iubească pe sovietici. Ochii Elsei Triolet sau farmecele doamnei Rolland au făcut vîlvă în epocă: faptul că cele două doamne și soții erau agente sovietice s-a aflat abia după război. Gide a rezistat mai bine tentațiilor, dar și el a fost manipulat, cel puțin la început, destul de abil, fiind aproape compromis prin misiunea care i s-a dat de a negocia cu oficialitățile naziste eliberarea lui Gheorghi Dimitrov. Diferența, vorba d-lui Iorgulescu, e remarcabilă în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16199_a_17524]
-
fac, dacă aș ști să le fac. Cu ce anume din tine te împaci și conviețuiești normal sau bine și ce anume te incomodează? Curiozitatea, lenea, egoismul? Cel mai tare mă lupt cu lenea, cu imobilismul. Funcționează în mine o tentație budistă de non-acțiune. Pe urmă, am momente, clipe doar, în care faptul că există credința îmi creează senzația de liniște și fericire absolută. Asta însă nu se poate explica. Porți cu tine ideea unui spectacol pe care ai vrea să
Alexandru Dabija: "Pentru mine, Cehov este un însoțitor" by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16213_a_17538]
-
ca inspirație pentru tiparele comice pe care vă construiți intriga. În esență, ideea este că universitarii se vâră în situații hilare și, chiar când nu-i persiflați direct, când romanul are un oarecare aer serios (v. Nice Work), nu rezistați tentației de a inventa paralelisme ironice. Bradbury se află exact în aceeași situație, și, ca și dvs., a fost universitar. Ați predat o vreme la Birmingham împreună. Cu ce ochi priviți statutul dvs. de universitar? Ajută la scrisul romanelor? Sau al
David Lodge - Nu obiectez la caracterizarea "romancier comic afectuos by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/16242_a_17567]
-
a supraviețuit, ea și orașul ei, pentru a dovedi o dată-n plus extraordinara capacitate de regenerare a unui popor a cărui independență a murit acum 500 de ani. Deși o figură adeseori asociată naționalismului catalan, Mercè Rodoreda evită cu tenacitate tentațiile unei literaturi politizante; e ceea ce se întîmplă în Oglinda spartă, cel mai cunoscut roman al scriitoarei catalane, publicat în 2000 de Editura Meronia. Pe de altă parte, acel cititor ce se va fi așteptînd la o carte puternică, o carte
Mărirea și decăderea casei Valldaura by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16272_a_17597]
-
Șt. Petică, Mircea Demetriad, Mihail Săulescu, Dimitrie Anghel și "abilitarea" lui Mihai Beniuc și Șt. Aug. Doinaș. Prilej de teoretizări pe marginea ideii de jurnal a aforismului care "înfrunzește" seducător. "Caietul albastru" al lui Nicolae Balotă îi alimentează însă și tentațiile de a lua în răspăr mărturisirile cabotine ale diaristului. Despre amplul poem, "Anul 1940", de Nicu Caranica, publicat la editura "Eminescu" în 1997, (volum apărut cu mulți ani în urmă la Paris, în editura Ethos a lui Ioan Cușa) vorbește
Ironie și franchețe by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/16283_a_17608]
-
a vechilor poeți inițiatici (greci, romani, arabi) și a unui neoromantism elegiac, erotic și meditativ, nescutit de retorică și gestualism, înfiorat totuși de un elan al idealității și al ritmurilor interioare. Nicolae Motoc este un poet învățat, ceremonios, cu anume tentații dannunziene, spectaculare, un oficiant al pozei hipersenzuale, faunești, dar și un virtuoso al reminiscențelor ludice, gata de a-și provoca stări poetice, de a improviza pe o temă dată, cu efecte îndoielnice uneori în plan artistic. Căderi de tensiune expresivă
Un neoromantic by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/16332_a_17657]
-
exercite impactul cît mai operativ, implică o discretă și bine tăinuită - dar mereu integral transmisibilă - doză de seriozitate, de nu și de tragism". Ne putem pune întrebarea în ce grad rămîne actual discursul eseistic-critic al lui Nicolae Steinhardt. Există două tentații de încălcare a principiului estetic, una, amplu reprezentată, în prezent, bazată pe aplicarea unor metode dinafară (de la sociologie și psihanaliză la structuralism și matematică), alta de natura intropatiei, prin lărgirea lui axiologică, în cele din urmă cu o semnificație existențială
Reumanizarea criticii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16311_a_17636]
-
același modul de treizeci de ani, cu intenția declarată de a identifica mutațiile de interes estetic și redistribuirea accentelor filosofico-doctrinare, ar putea scoate în evidență aspecte extrem de interesante. Pe lîngă datele sale ereditare, pe lîngă acea ,,presiune originară" a dublei tentații Orient -Occident, pictura de șevalet din România a suportat și succesive ,,presiuni de context", acele intervenții brutale născute din convulsiile istoriei mici și din bovarismele pseudoteologale de natură ideologică și politică. Generații la rînd, începînd cu acelea interbelice și sfîrșind
Tradimensione la Roma by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16339_a_17664]
-
Catrinel Popa La prima vedere, povestirile scriitorului ceh Bohumil Hrabal par născocite dintr-o irepresibilă tentație a evaziunii, din dorința (egoistă?) a autorului lor de a-și construi o lume numai a sa (căci ce altceva ar putea să sugereze titlul volumului de față, acompaniat, ironic, de enigmaticul subtitlu, Universul meu?). Însă pe măsură ce lectura înaintează, ne
Hrabal, Baltisberger, bestialul doctor Quartz și a treia Europă by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16350_a_17675]
-
personal decît obiectiv: cu minime excepții, romanele polițiste nu fac parte din lista lecturilor mele preferate. Romanul lui Thomas Prinz intitulat Ankunft im Bukarest (Sosirea la București) constituie o astfel de excepție. Motivul este evident: cum aș fi putut rezista tentației de a citi această a doua carte a autorului german, diplomat de profesie, devreme ce pentru oricare cititor german originar din România și mai ales, cunoscător al realităților românești, titlul sună mai mult decît promițător. Înainte de a începe lectura mi
Thomas Prinz - Sosirea la București sau Charlotte în acțiune by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/16323_a_17648]
-
cuvinte, fără o mare supraveghere, e tot atît de primejdios ca și a face foc în pădure. * Vorba de spirit: o insulă fermecătoare ce nu aparține nimănui. Zăbovind acolo mai mult timp, există riscul să rămîi fără tine însuți. * Evident, tentația posesiei e mai mare în relațiile cu lucrurile care nu ți se cuvin ori problematice sub acest aspect. Ușor te plictisești de ceea ce știi sigur, ca și de ceea ce îți aparține în mod cert. Să fie acesta ecoul sufletului aventuros
Din jurnalul lui Alceste (IX) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16369_a_17694]
-
Ceea ce am aflat despre comunism, în ultimii zece ani ne face pe noi toți, retrospectiv, mai fricoși la ce-am fi putut să facem noi înșine, dacă eram puși în situația respectivă. Poate că generația noastră a fost ferită de tentația răului mai mult decît generația dinainte. Să revin: dintre toți cei care au comis abjecția, unul singur a mărturisit, fără să fi fost educat la altă școală decît cea a ideologiei din anii '50. Mă refer la Franț Țandără, cel
Doina JELA - "Să nu lăsăm să ne fie organizate sentimentele" by Ara Șeptilici () [Corola-journal/Journalistic/16337_a_17662]
-
cuvinte, fără o mare supraveghere, e tot atît de primejdios ca și a face foc în pădure. * Vorba de spirit: o insulă fermecătoare ce nu aparține nimănui. Zăbovind acolo mai mult timp, există riscul să rămîi fără tine însuți. * Evident, tentația posesiei e mai mare în relațiile cu lucrurile care nu ți se cuvin ori problematice sub acest aspect. Ușor te plictisești de ceea ce știi sigur, ca și de ceea ce îți aparține în mod cert. Să fie acesta ecoul sufletului aventuros
Din jurnalul lui Alceste (VIII) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16387_a_17712]
-
la fel de spectaculos ca și opera (și pentru care există un imens material documentar), Mihai Oroveanu a stabilit configurația unei creații care și-a dobîndit propriul său echilibru, expresivă și autoritară prin sine însăși, dincolo de unghiul privirii interesate sau de omeneștile tentații ale ambalării sentimentale. Această arhitectură muzeografică, puternică, austeră și rafinată, în același timp, se sprijină pe patru componente esențiale, dintre care doar două îl privesc în mod direct pe Apostu, în calitatea sa nemijlocită de creator: desenele și lucrările tridimensionale
Revenirea lui George Apostu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16397_a_17722]
-
cu care sculptura s-a așezat, în timp, într-o relație de sinonimie sau chiar s-a indentificat. Celelate două componente sînt, pe de o parte, cel fotodocumentar, în care Apostu se regăsește ca personaj creator, în afara oricărei anecdotici sau tentații a pitorescului, surprins permanent în mijlocul propriilor lucrări ca în vecinătatea unor mari și copleșitoare construcții ale naturii și, pe de altă parte, cel muzeografic propriu-zis; acela care stabilește ritmurile traseului, care impune vectorul de lectură și apoi supraveghează totul din
Revenirea lui George Apostu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16397_a_17722]
-
expoziția de pictură am vorbit la timpul potrivit, în ceea ce o privește pe cealaltă, de grafică, prima întrebare pe care privitorul și-o pune este aceea a continuității; adică în ce măsură ea prelungește sau diversifică enunțurile deja făcute. La prima vedere, tentația de a spune că lucrările de grafică se înscriu în registrul deja cunoscut prin pictura sa, că problematica lor estetică și realizarea lor expresivă nu diferă fundamental, este una puternică și legitimă în același timp. Ca și pictura, grafica lui
Liedurile lui Corneliu Vasilescu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16416_a_17741]
-
capabil să construiască o totalitate de expresii convingătoare. Dirijorul Riccardo Capasso (susținere academică, elevată, compatibilă și cu... Arenele din Verona, cei patru soliști tradiționali: soprană - Michaela Sburlatti, alto - Vitalba Mosca, tenor - Alessandro Maffucci, bas Duccio dal Monte. Resping - din principiu - tentația melomanului instruit de C.D.-uri și casete video: a compara înseamnă, până la urmă, a îngrădi libertatea de a percepe spontan și a reacționa în deplină independență. Astfel că, îmi permit să scriu că acest "Recviem" de la București - cântat de o
Centenar Giuseppe Verdi: Lumina de peste timp by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/16413_a_17738]
-
intangibil instiga încă pe lectorul model, ca și pe cel comun. După ce eforturile, adesea supradimensionate în raport cu propriile mize, ale exegezei au sfarsit prin a aproape toate aperturile înserate, de la simplificatoarea schemă a simbolismului ( , ), trecand prin decadentism, avangardă și ajungând la tentațiile, inca puține și timide, ale unei recuperări postmoderne, poezia bacoviană nu încetează să ne provoace." Răspund provocării, cu lungi studii docte Marin Mincu ( Starea agonala sau despre tranzitivitatea discursului bacovian), Ștefania Mincu (Note la Bacovia), Gabriel Cosoveanu (Psihismul involutiv bacovian
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16458_a_17783]
-
în timp ce mintea lui lucrează ca un calculator", EZ, 2278, 1999, 1), obligatoriu victimă - "Nea Gheorghe, cel fără slujbă sau cu leafă de mizerie", "nea Gheorghe, cel lovit în cap cu măciuca reformei" (EZ, 30.01.1998) - , deși nu lipsit de tentații ilicite (" I-ar place lui nea Gheorghe să-și vînda întîi roșiile stricate ca să le țină pe alea bune pentru el și familia lui", RL 27.09.2000 - Forum; "nea Gheorghe butonează internetul și este hrănit sistematic cu 'silicoane' și
"Nea Gheorghe" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16488_a_17813]
-
el acasă, o evreică ziaristă, colegă cu el. Nu din pricina aceasta, deci. De altminteri, cînd scriam Căderea în lume nici nu auzisem de episodul din biografia lui Eliade. Pură întîmplare. Deși în natură nu există hazard. Apropierea cred că privește tentația de a introduce cititorul în atmosfera străveche a Bucureștiului, strălucit protagonist fiind Mateiu Caragiale. Străzile mai întîi. Casele bătrînești. Olfacția lor. Mirosul de năut armenesc prăjit. Sau de gutui. Sau de iasomie uscată împrăștiată pe sub albituri. De catran, cînd se
Case de pierzanie by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16511_a_17836]
-
teoreticieni ca o "necesitate istorică"... Verhovenski, Stavroghin și Kirilov (Demonii) întruchipați în fiecare militant care avea un singur scop: distrugerea societății prin orice mijloace: "Stavroghin stătea cu pistolul lăsat în jos și aștepta nemișcat să tragă în adversarul său". Poate tentația de a scrie acest eseu era determinată și de faptul că Eugen Fried făcea parte din axa Moscova-București-Paris. Fried a cunoscut-o pe Ana Rabinovici Pauker la Paris, au lucrat împreună ca reprezentanți ai Kominternului și au avut un copil
Cîrtița, istoria și timpul by Bujor Ne () [Corola-journal/Journalistic/16495_a_17820]
-
notează "oceanificarea cosmosului" și "acvificarea cerului" ca "operații vizionare recurente", având grijă totodată să atragă atenția asupra conflictului permanent dintre "proiectul bovaric al vitalismului", de sursă livrescă ("instrucția ideologică a poemului", "gimnastica energizantă se face cu halucinogene livrești", "ideologia potenței", "tentația de a 'remilitariza' imaginarul") și "insurecția imaginarului", a "apelor subtextuale". Substanța acvatică a luminii, lichefierea focului, esența lichidă a timpului, chiar "lichefierea morții" sunt reliefate cu argumente și exemple convingătoare. Sub un titlu insolit, Apa conceptuală, este adusă în dezbatere
O lectură nouă a operei lui Ion Pillat by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/16509_a_17834]