35,642 matches
-
se lățeau și se lungeau cît toată țărișoara, scoțîndu-și fața înnobilată pe truda artiștilor. Cu timpul, excesele și-au mai redus formele, numărul festivalurilor a scăzut, profilul celor rămase fiind clar precizat. Festivalul Shakespeare este unul dintre acestea. Ritmicitatea lui, teoretică, este de o ediție la doi ani. Nu pot vorbi despre toate cele cinci ediții de pînă acum, s-au sărit cîteva, pentru simplul motiv că nu am avut niciodată timp să mă mut la Craiova cel puțin o săptămînă
Festivalul Shakespeare - În pădurea Arden by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10580_a_11905]
-
implică în natura lui. Un efort prin care literații, tocmai pe baza asociațiilor de idei, se pot apropia de terenul spinos al tărîmului de dincolo. Și mai este un amănunut psihologic aparte: e vorba de efectul tonic pe care perspectiva teoretică a cărții o are asupra cititorului. Cînd realizezi că, în comparație cu problemele noastre, miza acută a lumii stă în cu totul altceva, și anume în subtilitățile aproape insesizabile ale unor chestiuni matematice, atunci îți dai seama cum, în contrast cu ele, frămîntările noastre
Metafora matematică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10579_a_11904]
-
dificultățile de stabilire a normei în ortografia românească privește alegerea între s și z, mai ales în poziție intervocalică; problema - foarte controversată în trecut - pare acum redusă la o anume incertitudine asupra unor cazuri particulare, fără îndîrjiri polemice și dezbateri teoretice. Fapt semnificativ, modificările introduse în această privință de noul DOOM (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic, 2005) n-au produs emoții și reacții; au trecut aproape neobservate, discuțiile focalizîndu-se pe cu totul alte chestiuni. Relativa indiferență se explică, probabil, prin faptul
Concluziv by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10621_a_11946]
-
de a studia într-o mare bibliotecă, de a răsfoi reviste de specialitate, de a lua parte la colocvii ori congrese. Contactul nemijlocit cu librăriile și bibliotecile Apusului mă umiliseră: fusesem un bun student, devenisem cadru didactic, dar informația mea teoretică se blocase la nivelul anului 1948, cînd îmi luasem licența. Aveam lacune imense, și ele sporeau de la an la an. Tinerii din zilele noastre, care pot lesne accede la burse, dispun de Internet și pot colabora fără probleme la orice
Paul Cornea - "Cu cît anii trec, cu atît resimt mai puternic atracția literaturii" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10541_a_11866]
-
relativismului său temperamental pornea dintr-un scepticism funciar, ale cărui idei, la rândul lor, au o justificare psihologică profundă: "Îndărătul relativismului întregei mele opere se află, prin urmare, o realitate sufletească, conștiința de fiecare minut, stringentă, pururi actuală, și nu teoretică, a neantului universal ce nu putea împinge decât la o viziune cosmică în care valorile se degradează și se estompează în indiferența totală. Deși putea duce la anarhie morală sau, cel puțin, la contemplativitate pură, sensul acut și prezent al
E. Lovinescu - 125 - Confesiunile unui critic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10641_a_11966]
-
și de aceeasi identificare. Trăirea din interior înseamnă, în termenii lui Hans-Georg Gadamer, în primul rând, ,,re-situare”, fără a accepta intropatia (empatia), apoi, după alți autori (de exemplu, Mircea Eliade), retrăire în sens experimental, concret, autentic și nu simplă acceptare teoretică. Transpunerea presupune în același timp, implicare, intuiție, afinitate reciprocă, uneori credință, într-un cuvânt mobi litate într-un proces ,,de recreere” a lui, a celuilalt că sinteză a tuturor întrepătrunderilor, asimilărilor și totalizărilor de semnificații. Altfel, sau cel puțin la
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
și rațional, afectiv și intelectiv, separație provenită din dualitatea gnoseologica (intuiție-rațiune) și dualitatea psihologică (cunoaștere-trăire; intelect-afect) și făcută de susținătorii uneia sau alteia dintre idei. Domnilor, toata polologhia de mai sus rămâne, cel mult o selecție de idei cu structura teoretică incitantă, dar care nu se poate aplica în cazul angrenajului patologic „EU-TU”, Eu-Celălalt. Bolnavul e însă bolnav. Regretam și-i trecem manifestările (chiar odioase), cu vederea. Ce ne facem în chestiunile limită, în care medicul nu poate diagnostica simplu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
este solicitată chiar de procesele limbii, unde se ascunde și fascinează, însoțind cuvântul că o umbră, mai ales, în încercările inadecvate de recuperare a individualului. Și mai cu spor, sub volbura presiunilor ideologice. Este fapt evident că în procesul cunoașterii teoretice individualul se pierde, din prima clipă și faza, chiar prin numirea să, recuperarea rămânând în sarcina celei artistice, care să-și încerce șansele în vederea unei conjugări în câmpurile ontice. În tentația recuperării prin numire se ascunde și partea goală de
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
-i îndepărteze prin demers „reflexiv”, uneori ironic, crustele hrănițe și sporite cu seva din marele proces al conotației și să facă, uneori, din această îndepărtare, “subiect” pentru avansările poetice. Ori să împingă reflexivitatea în aerul rarefiat și plin de traseele teoreticului, din preajma universalului. Însă o altă cale, și cea mai largă și bătătorita, este cea pe care călătoresc poeții sub deviza: „Înapoi la individual!”. Ea s-a bifurcat în nenumărate cărări în spațiul anglo-saxon, iar deviza amintită se aude tot mai
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
Compozitorilor de atunci. După ce am părăsit țara, am colaborat la emisiunile Monicăi Lovinescu de la radio Europa Liberă și la revistele "Limite" și "Ethos" ale lui Virgil Ierunca. O temă frecventă a eseisticii lui Sever Tipei era în legătură cu doza de speculație teoretică și cea de investiție practică pe care trebuie să le administreze lucrătorul cu sunetele. Consider că un compozitor trebuie să fie totodată un teoretician cu o poziție estetică deslușită, transparentă. începând din 1975 am publicat articole în "Computer Music Journal
La cheremul șansei by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10001_a_11326]
-
Treaz (a lui Abubacer). Simplu spus, filozofii aceștia arabi gîndesc în perspectivă islamică, dar în tipar grec. Asta înseamnă că perspectiva unei gîndiri nu e totuna cu tiparul ei. Perspectiva e direcția în care un gînditor, mișcîndu-se, își urmărește scopurile teoretice. În schimb, tiparul e cadrul care conține toate direcțiile și scopurile gînditorului. Tiparul e matca fără de care nicio direcție nu ar exista, e fundalul pe care se sprijină totul. O analogie ajutătoare ar putea fi cea a priveliștii pe care
Prima poruncă a lui Allah by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10017_a_11342]
-
o reprezentare ideală, ar fi trebuit să reitereze cunoscutul scenariu al lumilor incompatibile de tip Riga Cripto și lapona Enigel. Numai că în viața concretă, inclusiv în aceea a formelor simbolice, faptele nu urmează întocmai, iar, uneori, chiar deloc, predicțiile teoretice și schemele prestabilite. În urma întîlnirii dintre Eugenia Iftodi și Ion }uculescu nu numai că nu a dispărut, conform cutumei mitice, nici unul dintre ei (sau, altfel spus, în pofida acelorași modele culturale, au dispărut amîndoi), ci s-au redistribuit, ca într-o
Un eveniment ieșit din comun by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10053_a_11378]
-
în cauză. Una dintre calitățile sine qua non ale vedetei autohtone este absența simțului ridicolului. Probabil, înainte de a-și remodela nasul, buzele, sânii și fesele, aspiranții la statutul de star în România tranziției trebuie să-și extirpe simțul ridicolului. Discuția teoretică ar putea continua, dar ar fi păcat. Până la urmă tot exemplificările sunt cele care fac sarea și piperul demonstrației. Din capul locului trebuie spus că umorul care se degajă din replicile unora și altora dintre eroii acestei cărți provine din
Clasicii decerebrării by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10067_a_11392]
-
1 - 2 din anul VI, 1936 al revistei L’Europe Orientale, sau El Folklore Rumano, publicat în revista Buletin latino americano de musica din Montevideo, Anul III, tomul III, abril 1937, pp. 301 - 306. Etnomuzicologul Gheorghe Ciobanu rezumă câteva contribuții teoretice ale lui George Breazul a căror valabilitate se extinde și la folclorul altor popoare: - punând temeliile Arhivei Fonogramice, Breazul nu a încetat să caute și să adune date privind manifestările muzicale de-a lungul istoriei poporului nostru și soluții pentru
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
și liceul. După pregătirea terenului aperceptiv și vocal din clasele primare, în gimnaziu se poate trece la formarea unei culturi muzicale prin contactul direct cu opera de artă. Teoreticianul formulează dezideratele transformării orelor de muzică din activități abstracte, tehnice și teoretice care au adus disciplina în fază de „dexteritate” în ore de afirmare a puterilor artistice ale elevilor și de realizare a educației morale, culturale, civice și artistice. Manualele sale confirmă o probitate științifică exemplară pusă în slujba culturii naționale racordată
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
parlamentarului, să devină cu adevărat bărbați politici (politikos andres), aparțin unui autor român preocupat intens de problemă. Profesorul ieșean Constantin Sălăvăstru, începând din 1996, încearcă să influențeze pozitiv revirimentul retoricii în această eră a noastră pretinsă a fi, la nivel teoretic, era comunicării. Notorietatea contribuțiilor sale, logic construite, se susține pe cărți precum: Raționalitate și discurs, Critica raționalității discursive (apărute în țară), Identité et altérité: les avatars de la rhétorique contemporaine (apărută la editura Universității din Neuchâtel, Elveția) și altele. Idei din
Retorică și politică by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/10093_a_11418]
-
mecanismelor de construire a discursului, mecanisme de ordin logic, ideatic, argumentativ și stilistic, înțelese ca norme de obținere a persuasiunii. în demonstrația acestui adevăr autorul, excelent inițiat în istoria acestei arte, se bizuie pe argumente extrase din substanța marilor contribuții teoretice, începând cu Retorica lui Aristotel (citită în traducere franceză, prefațată profetic despre viitorul elocvenței de eruditul om politic J. Barthelemy-Saint-Hilaire), cu Cicero și Quintilian, până la Noua retorică. Tratat de argumentare, de Perelman și Olbrechts-Tyteca. Paginile, destul de numeroase, despre " Stilul și
Retorică și politică by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/10093_a_11418]
-
un Tudor Vianu era frămîntat la rîndul lui tocmai de rezolvarea aceleiași probleme. Cum poate așadar un om care folosește termeni generali să descrie o realitate a cărei existență, fiind unică în individualitatea ei, nu poate fi redusă la schemele teoretice din mintea lui? Mereu va fi ceva care să-i scape și mereu va rămîne ceva ireductibil și inefabil în fața căruia, în ciuda elanului rațional de a explica totul, omul va fi silit să-și recunoască neputința. Și atunci, individualul este
Aporiile rațiunii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10104_a_11429]
-
a Mad King (1969) de Peter Maxwell Davies. Al doilea reper temporal, anul 1979, prezintă evoluția aspectulului pur conceptual-teoretic, deoarece concomitent cu emergentă postmodernismului în câmpul gândirii și practicilor musicale, putem observa și un process de acumulare în planul gândirii teoretice despre musica, literatura, arhitectura și filosofie care se structurează că o succesiune convergență (și, implicit, de emergentă a noului mod de a conceptualiza natură transformării) de titluri reprezentative. Să citam doar câteva: The New Image of Music (1963) de George
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
istoria culturală a Occidentului (postmodernitatea) și, în egală măsură, drept concluzie cumulativa meta-istorică la toată istoria artei (și, în special, a muzicii) stilistice (postmodernismul muzical). Această imagine explică și în egală măsură justifica acea ambiguitate și confuzie care domină scrierile teoretice referitoare la postmodernismul muzical, divergență de opinii, conflictul interpretărilor și preponderenta paradoxului într-un context definibil că unul de-doxificator, deoarece fenomenul unei meta-referențialități, generalizată în imaginea unei intertextualități globalizante, amplifica exponențial complexitatea și, în același timp, insolitul situației nu atât
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
își demonstreze foarte clar angajamentul de a lucra în administrația publică la întoarcerea în țară și să fi absolvit studiile superioare între 1995 și data începerii programului. În primele nouă luni, cei 50 de participanți vor fi formați prin cursuri teoretice inovatoare care se vor desfășura la Institutul Național de Administrație din București. În același timp, ei vor trece printr-o perioadă de rotație în trei etape, fiecare de câte trei luni, în administrația publică din țara noastră, pentru a lucra
Agenda2003-32-03-bursa () [Corola-journal/Journalistic/281354_a_282683]
-
evaluare va avea de corectat peste 900 de lucrări. ANA-MARIA PURCHEREA Fundația Universitară „Millenium“ l Liceu, facultate și școală postliceală Fundația Universitară „Millenium“ din Timișoara face înscrieri atât la liceu, cât și la facultate și la școala postliceală. La Liceul Teoretic, specializarea matematică-informatică și filologie, se fac înscrieri în limita celor 100 de locuri aprobate la cursuri de zi și 50 de locuri la seral, taxa de studiu fiind de 350 euro/an. Absolvenții de liceu cu diplomă de bacalaureat se
Agenda2003-34-03-12 () [Corola-journal/Journalistic/281369_a_282698]
-
numărului de 36 de săptămâni. Limba italiană - predată intensiv l Cu începere din clasa a V-a Pentru că în municipiul de pe Bega există numeroase firme înființate de investitori italieni și nu demult s-a deschis un consulat al Italiei, Liceul Teoretic „Jean Louis Calderon“ din Timișoara înființează o clasă a V-a cu predare intensivă a limbii italiene, conform planului de școlarizare aprobat în anul școlar 2003-2004 - singura clasă gimnazială de acest tip din județul Timiș. Elevii vor avea posibilitatea să
Agenda2003-35-03-18 () [Corola-journal/Journalistic/281403_a_282732]
-
filiala Timiș a Societății Naționale de Cruce Roșie, adresat tinerilor cu vârsta până la 35 de ani, absolvente a cel puțin 10 clase. Cu durata de doi ani și în regim de școlarizare seral, cursul are o programă ce cuprinde cunoștințe teoretice și practice din domeniul medical. Cunoștințele vor fi predate de cadre de la U.M.F. Timișoara și de medici și personal mediu sanitar din clinicile și unitățile spitalicești din municipiu. Cursul este organizat conform Regulamentului nr. 6445/27262/55001/1992 aprobat de
Agenda2003-37-03-8 () [Corola-journal/Journalistic/281449_a_282778]
-
de familie“, între 7 și 9 noiembrie l „Particularitățile dispensarizării bolnavului cronic în medicina de familie“, 21-22 noiembrie. Șefa Disciplinei Medicina Familiei din cadrul U.M.F. , doamna conf. dr. Elena Ardeleanu, care este și coordonatoarea programului, ne-a informat că pe lângă partea teoretică sunt prevăzute și stagii de practică. Informații, la secretariatul „Cursuri universitare“ al U.M.F. sau la tel. 0256-492 919. OCTAVIAN NICA Bani l Pentru datoriile spitalelor Purtătoarea de cuvânt a Casei Județene de Asigurări de Sănătate, dna Mariana Mocioalcă, ne-a
Agenda2003-38-03-9 () [Corola-journal/Journalistic/281478_a_282807]