1,630 matches
-
schimbe forma cuvintelor după model dat: Model: elevă - elevi viață - voință - salopetă - casă - bucurie - patria - Există în limba română doar patru substantive feminine terminate în bă, care au genitiv dativul în ii: barbă - bărbii iarbă - ierbii limbă - limbii treabă - trebii Terminația ei apare la: a) majoritatea substantivelor terminate în ă, b) toate substantivele terminate în ie bisilabic, c) toate substantivele și adjectivele terminate în e, d) pronumele și adjectivele pronominale. Pentru a-și forma și consolida deprinderile de exprimare corectă orală
ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA () [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
-
spre corpul principal al uneltei, constituindu se, aproximativ, într-o bisectoare a unghiului laturii utile, aceasta poate opera pe principiul conului Hertzian și poate cauza o inițiere tip vârf de con. Astfel, un prim tip este constituit de fracturile cu terminații ascuțite, care rezultă într-o muchie cu lărgime minimă. Acest tip de fractură este caracteristic pentru facturile de îndoire. Al doilea tip este dat de fracturile articulate, care se caracterizează prin curbarea suprafeței ventrale spre cea dorsală, acestea întâlnindu-se
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
fractură este datorat forțelor de îndoire, dar, în cele mai multe cazuri, prezintă o inițiere tip vârf de con, cauzată de forțe de percuție aplicate direct asupra laturii. O a patra categorie este formată de fracturile de tip ruptură, caracterizate printr-o terminație care afectează ambele suprafețe. Acestea sunt cauzate de stresul apărut în urma unei acțiuni de îndoire și nu lasă negativ de așchiere În ceea ce privește determinarea durității materialului prelucrat, am optat pentru utilizarea unei scări cu patru trepte, considerată a fi cel mai
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
condițiile impuse de un astfel de studiu (ODELL, ODELL-VEREECKEN 1980, 101). Materialele de duritate mică includ produse animale precum carnea, pielea, grăsimile și substanțe vegetale moi precum majoritatea tuberculilor, rizomilor, lujeri și frunze. Fracturile sunt de obicei mici și posedă terminații ascuțite cu un grad mediu de definire (pot fi ușor observate, dar nu sunt adânc tăiate în piatră). Materialele de duritate mică spre medie includ esențele de lemn moale, în special conifere, deși pot fi incluse si materiale mai dure
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
vedere faptul că materialul prelucrat poate fi ușor penetrat, acesta oferă o arie de contact cu unealta relativ largă, opunând totuși o rezistență considerabilă. Datorită penetrării relativ adânci în materialul prelucrat, fracturile sunt de obicei de dimensiuni relativ mari, cu terminații ascuțite și slab definite, marginile interioare ale acestora fiind vizibile la microscop. Fracturile pe laturile utile neascuțite sunt puțin invazive. Materialele cu duritate medie spre mare includ esențele de lemn tare (ex. stejar), precum și corn umezit sau os proaspăt. Fracturile
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
definite, marginile interioare ale acestora fiind vizibile la microscop. Fracturile pe laturile utile neascuțite sunt puțin invazive. Materialele cu duritate medie spre mare includ esențele de lemn tare (ex. stejar), precum și corn umezit sau os proaspăt. Fracturile au de obicei terminații articulate, de mărime medie spre mare, fiind foarte posibilă și apariția striațiilor și lustrului. Materialele de duritate mare includ de obicei osul și cornul, ca și lemnul uscat de esență tare. Fracturile au terminații scalare, de mărime medie spre mare
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
os proaspăt. Fracturile au de obicei terminații articulate, de mărime medie spre mare, fiind foarte posibilă și apariția striațiilor și lustrului. Materialele de duritate mare includ de obicei osul și cornul, ca și lemnul uscat de esență tare. Fracturile au terminații scalare, de mărime medie spre mare; în mod frecvent acestea retează tăișul laturii utile. Deși lustrul și striațiile se dezvoltă, acestea sunt frecvent îndepărtate de urmele de uzură extensive. Pentru stabilirea funcționalităților posibile ale fiecărei categorii de unelte din cadrul utilajului
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
uneltei și lasă o urmă de așchiere care este negativul așchiei desprinse. Rupturile apar ca fracturi semicirculare, fiind cauzate de stresul apărut în urma unei acțiuni de îndoire și nu lasă negativ de așchiere. Fracturile gradate se termină abrupt într-o terminație articulată, prezintă negativ de așchiere scalar și sunt adesea produse de percuția aplicată direct pe latură. Pe aceeași latură utilizată pot să apară și combinații între cele trei tipuri de fracturi descrise mai sus. Se înregistrează apoi gradul de rotunjire
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
prin canalul ideologiei"258. Trebuie subliniat însă că, deși denumirea de "utopianism" trimite spre un curent de tip ideologic, manifestat în filosofie și literatură, prezent de la Platon și până la scrierile de ficțiune ale contemporaneității, "utopismul (...) nu este o ideologie (în ciuda terminației "ism"). Pentru că au fost imaginate numeroase feluri de utopie, la stânga și la dreapta spectrului politic, dar și în afara acestor categorii. El este o metodă aparte de reflecție asupra politicii și a societății, prin care se caută forma perfectă de organizare
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
secreției acide gastrice. Substanța P se găsește la nivelul celulelor endocrine ale tractului gastro-intestinal; stimulează motilitatea intestinului subțire. Peptidul eliberator de gastrină (GRP) conține 27 de aminoacizi, iar primii 10 aminoacizi C terminal sunt identici cu bombezina. Este prezent în terminațiile nervoase vagale de la nivelul celulelor G; funcționează ca un neurotransmițător care mediază pe cale vagală secreția crescută de gastrină. Somatostatinul este secretat de către celulele D insulare pancreatice și de către celulele D similare de la nivelul mucoasei gastro intestinale. Secreția sa este stimulată
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
mediată de către β1 adrenoceptori și implică o mai rapidă scădere a permeabilității pentru K în cursul fazei de depolarizare diastolică spontană. Tot stimularea simpatică produce și creșterea excitabilității și vitezei de conducere în miocard (batmotrop/dromotrop pozitiv). Acetilcolina eliberată din terminațiile nervoase vagale scade frecvența de descărcare (fig. 42) la nivel sinoatrial (efect cronotrop negativ), prin creșterea permeabilității pentru potasiu a sarcolemei, mediată de activarea receptorilor muscarinici, care determină și o scădere a permeabilității pentru calciu. Creșterea efluxului de potasiu duce
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
locală și de creșterea presiunii arteriale, astfel că o creștere presională de numai 30-40 % asigură o dublare a debitului în acest sector. Vasele sanguine umane sunt lipsite de inervație parasimpatică, cu excepții notabile (creier, tubul digestiv, glande salivare, organe genitale). Terminațiile parasimpatice folosesc ca mediator principal acetilcolina, cu efect vasodilatator dependent de endoteliu, dar nervii perivasculari conțin și neuroni nitrergici și peptidergici, astfel încât vasodilatația neurogenă este mediată și de oxidul nitric și de diverse peptide, cum ar fi peptidul intestinal vasoactiv
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
superioare. Hipotalamusul modulează centrii bulbo-pontini pentru integrare în răspunsuri mai complexe. Hipotalamusul posterolateral are efect excitator asupra ariei C1, iar cel anterior inhibă C1 și stimulează neuroni vasodilatatori. 13.2.3. Reflexul baroreceptor Creșterea presiunii arteriale stimulează baroreceptorii, alcătuiți din terminații nervoase în buchet prezente în peretele arterelor mari, în special la nivelul sinusului carotidian. In acest caz calea aferentă urmează traiectul nervilor Hering și glosofaringian și ajunge în tractul solitar, de unde fibre inhibitorii sunt proiectate în aria vasomotorie. In cadrul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
conducând la bradicardie și vasodilatație, tocmai în scopul normalizării presiunii arteriale. 13.2.4. Alte reflexe și mecanisme de control pe termen scurt/mediu Reflexul chemoreceptor Receptorii sunt reprezentați de celule chemosensibile din corpusculul carotidian și din formațiuni similare aortice. Terminațiile senzitive de la nivelul chemoreceptorilor descarcă la valori ale presiunii arteriale mai mici de 80 mm Hg. Calea aferentă este similară cu cea pentru reflexul baroreceptor. Aceste formațiuni cu vascularizație deosebit de intensă răspund la scăderea O2 și la creșterea CO și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
reducerea presiunii efective de filtrare), creșterea reabsorbției (prin scăderea presiunii în vasele peritubulare), creșterea reabsorbției de sodiu prin intermediul aldosteronului. Angiotensina II este un puternic vasoconstrictor, cu acțiune directă asupra miocitelor netede vasculare și indirectă, prin stimularea eliberării de noradrenalină din terminațiile simpatice postganglionare de la nivelul peretelui arterial. De asemeni, angiotensina II stimulează centrul setei, ingestia crescută de apă fiind încă un mecanism ce favorizează creșterea presiunii arteriale. Acțiunile majore ale angiotensinei II sunt mediate de receptori specifici de tip AT1. In
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
de neuro-transmițători. Cu toate că nu există o membrană post-sinaptică propriu zisă (bine delimitată, specializată) în cazul acestei joncțiuni neuro-efectoare, termenul de sinapsă și cele derivate sunt folosite în descrierea controlului nervos al mușchiului neted vascular la acest nivel. Fibrele menționate sunt terminații axonale ale neuronilor simpatici cu corpul celular plasat în ganglionii paravertebrali. Vasele sanguine mai posedă și inervație senzitivă, iar în unele teritorii fibre motorii parasimpatice determină vasodilatație. Alte fibre motorii sunt cele vasodilatatoare simpatice și cele non-adrenergice non-cholinergice (NANC). Dintre
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
este determinată de influxul de calciu prin ROC controlate direct de receptori P2x și de activarea eliberării de calciu IP3 -dependentă de către α1 adrenoceptori, cu o contribuție majoră a canalelor de tip L, ca rezultat al depolarizării. Eliberarea mediatorilor din terminațiile simpatice este inhibată de noradrenalină (prin acțiune pe adrenoceptori α2 presinaptici), NO de origine neuronală (fibre de tip NANC) și endotelială, acetilcolină ce acționează direct asupra receptorilor presinaptici muscarinici sau prin stimularea eliberării endoteliale de NO, ca și de factori
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
s (dilatație capilară ca răspuns direct la presiune), edem și papulă în 10 min. (edem datorat creșterii permeabilității parietale, parțial mediată de receptori histaminergici H1 și arteriolo-dilatație prin reflex de axon). Acest reflex este de tip nociceptiv, determinat de stimularea terminațiilor nervoase amielinice. Impulsurile din fibrele senzitive sunt conduse prin ramificații speciale înapoi la vase, unde eliberează substanța P, histamină și adenozină, ce determină vasodilație si creșterea permeabilității capilare. In plus, vasoconstricția generală cutanată noradrenergică se poate produce ca rezultat stimulării
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
o structură hiper specializată numită glomus (corpuscul carotidian), cu o densitate capilară foarte mare. Celulele proprii ale glomusului (două sau mai multe tipuri) sunt bogate în dopamină și sunt considerate chemoreceptori. Ele ar putea funcționa și ca interneuroni inhibitori pentru terminațiile neuronale de la nivelul sinusului carotidian (nervul Hering, ram al nervului glosofaringian). Conform acestei teorii există un feed-back negativ local: impulsurile generate la nivelul terminațiilor nervoase respective eliberează un transmițător excitator pentru celulele glomusului, determinând eliberarea de dopamină, cu acțiune inhibitorie
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
bogate în dopamină și sunt considerate chemoreceptori. Ele ar putea funcționa și ca interneuroni inhibitori pentru terminațiile neuronale de la nivelul sinusului carotidian (nervul Hering, ram al nervului glosofaringian). Conform acestei teorii există un feed-back negativ local: impulsurile generate la nivelul terminațiilor nervoase respective eliberează un transmițător excitator pentru celulele glomusului, determinând eliberarea de dopamină, cu acțiune inhibitorie asupra terminației nervoase care a determinat de fapt activarea inițială a acestui mecanism. Chemoreceptorii periferici răspund la scăderi ale pO2 în sângele arterial, precum și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
de la nivelul sinusului carotidian (nervul Hering, ram al nervului glosofaringian). Conform acestei teorii există un feed-back negativ local: impulsurile generate la nivelul terminațiilor nervoase respective eliberează un transmițător excitator pentru celulele glomusului, determinând eliberarea de dopamină, cu acțiune inhibitorie asupra terminației nervoase care a determinat de fapt activarea inițială a acestui mecanism. Chemoreceptorii periferici răspund la scăderi ale pO2 în sângele arterial, precum și la scăderi de pH și la creșteri de pCO2 în sângele arterial. Acești receptori sunt unici în organism
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
muntoase (Carpați, Bucegi) și arhipelagurile (Azore, Antile). Și acestea, sub presiunea majorității numelor, care sunt la singular, selectează în context determinanți la singular (acest București, Bucureștiul cotidian). Genul numelor de locuri este o categorie formală, fiind stabilit în context, în funcție de terminație (această Craiovă, acest/acești București), putînd înregistra variante de realizare a genului la același nume propriu: acest Toaca, această Toaca (munte). Variația poate merge mai departe, conducînd la un fel de moțiune care imită în parte modelul numelor de persoană
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
diferite este relația numelor proprii cu articolul, ceea ce implică, de fapt, nemijlocit, categoria determinării, deci individualizarea prin mijloace gramaticale. Numele proprii avînd în conținutul lor intrinsec indici semantici de individualizare nu mai necesită marcarea particularizării prin articulare, fiind „inerent determinate“. Terminațiile -a sau -ele ale unor nume proprii (Craiova, Videle) sunt numai în aparență articole, ele avînd de fapt rol deictic și de marcare a formei de singular sau de plural, fiind „moștenite“ de la apelativele originare (Întorsura, Mărăcinele, Ponoarele), dar au
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
altă limbă etc. Gh. Bolocan a mers mai departe cu analiza grupurilor de toponime de mai sus, ajungînd la concluzia că, în majoritatea cazurilor, toponimele romînești terminate în -ui au bază antroponimică, iar antroponimele terminate în -ui au înaintea acestei terminații grupuri consonantice, mai ales dintre cele care au pe poziția secundă -l (Bahlui), -ț (Călțui), -c (Bărcui), -b (Bulbui), -d (Hardui) -z (Bîrzui). Evident că astfel de tendințe au numai un rol orientativ, în faza de ipoteză, al demersului etimologic
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
e sau a). Mai complicată este evoluția străvechilor Tibisis, Tibissus, Tibisia, Tifisas, Tibiscos, atestate în Banat, la Timiș. Finalele -is, -os, -us, -ia, -as sunt adăugate de scriitorii grecolatini pentru a le adapta ca desinențe specifice limbii lor. Înaintea acestor terminații ar fi putut fi ș, nu s, cum e transcris, din cauză că ș nu avea literă care să-l redea, iar s înainte de e, i putea fi pronunțat ș. De altfel, și alte denumiri păstrate din traco dacă au în final
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]