1,280 matches
-
orizonturilor de cercetare. În acest proces, metodele interpretative convenționale și utilizarea conceptelor din naratologia clasică sunt contestate uneori și sunt alteori subminate, într-un dialog interdisciplinar în care reconsiderarea metodelor de interpretare și contestarea terminologiei reprezintă oportunități care favorizează reexaminarea terminologică și reconsiderarea definițiilor canonice. Există nenumărate dispute între naratologi pe tema narațiunii ca fenomen transmedial. În contextul acestor discuții unele voci consideră că fenomenul ar trebui să fie lămurit, înainte de toate, sub aspect definițional, dar teoriile naratologice care oferă sugestii
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
accentuează această fractură este oportunitatea utilizării metaforei în naratologie. Ca ramificație a structuralismului, naratologia a avut, la începuturile ei, ambiția de a oferi studiilor literare o anume rigoare științifică și vocabularul ei a fost invadat de o serie de împrumuturi terminologice. Din gramatica tradițională naratologia a preluat substantivele, adjectivele și verbele, din gramatica transformațională structura de adâncime, structura de suprafață și transformările, din geometrie figurile și careul semiotic, din optică punctul de vedere și focalizarea, din artele vizuale încadrarea, din topologie
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
și în care numai autohtonii înving și trăiesc. În Narrative , un capitol despre narațiunea vizualității medievale, înțeleasă ca sistem capabil să reflecte umanitatea unui timp istoric în ordinea mai largă a universului, Suzanne Lewis refuză modelul formalist fundamentat pe aparatul terminologic construit de Robert, Wickhoff și Weitzmann și insistă pe ideea că interpretarea narativă a imaginii depinde de sistemul în care operează interpretantul. Ea nu pledează pentru o concediere definitivă a formalismului, în relațiile cu narațiunea vizuală, Observă, comentează și valorifică
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
stadiu în care adolescenței ei îi urmează o reorientare și o diversificare subdisciplinară, ca reacție la post-structuralism și la orientarea spre studiile psihanalizei , feminismului sau spre studiile culturale . Această ascensiune din istoria alternativă a naratologiei nu e lipsită de consecințe terminologice, pentru că unii specialiști ca David Herman, MarieLaure Ryan, Susan Lanser sau Ansgar Nunning nu încetează să se considere naratologi, în timp ce alții restrâng folosirea termenului naratologie la aria contribuțiilor clasice reprezentate de Roland Barthes, Tzvetan Todorov, Gerard Genette, Gerald Prince, Seymour
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
Functioning of Narrative și A Dictionary of Narratology de Gerald Prince, în acela european, prin Narratology. Introduction to the Theory of Narrative de Mieke Bal și în acela izraelian, în Narrative Fiction: Contemporary Poetics de Shlomith Rimmon Kenan. Întreg arsenalul terminologic instituit de naratologia clasică incluzând distincția story discourse sau concepte ca autor, narator, intrigă, homodiegeză, heterodiegeză, focalizare, perspectivă, funcțiile, distanță, punct de vedere din contribuțiile lui Tzvetan Todorov, Roland Barthes, Claude Bremond, Algirdas Julien Greimas, Gunter Muller, Franz Stanzel sau
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
de aplicații de modele și categorii naratologice la anume manifestări, genuri sau perioade, decât naratologii în sensul consacrat al cuvântului. Ele studiază complexitatea diferitelor media și posibilitățile expresive ale acestora și implică o regândire semnificativă a naratologiei, a câmpului ei terminologic și a formelor ei de elaborare. Categoria elaborărilor și aplicațiilor din naratologia transmedială, ca parte a tabloului disciplinar aflat, așa cum arată Ansgar Nünning, încă în curs de diferențiere, semnalează faptul că prin instituirea unei naratologii transmediale s-a produs o
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
orizonturilor de cercetare. În acest proces, metodele interpretative convenționale și utilizarea conceptelor din naratologia clasică sunt contestate uneori și sunt alteori subminate, într-un dialog interdisciplinar în care reconsiderarea metodelor de interpretare și contestarea terminologiei reprezintă oportunități care favorizează reexaminarea terminologică și reconsiderarea definițiilor canonice. Există nenumărate dispute între naratologi pe tema narațiunii ca fenomen transmedial. În contextul acestor discuții unele voci consideră că fenomenul ar trebui să fie lămurit, înainte de toate, sub aspect definițional, dar teoriile naratologice care oferă sugestii
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
accentuează această fractură este oportunitatea utilizării metaforei în naratologie. Ca ramificație a structuralismului, naratologia a avut, la începuturile ei, ambiția de a oferi studiilor literare o anume rigoare științifică și vocabularul ei a fost invadat de o serie de împrumuturi terminologice. Din gramatica tradițională naratologia a preluat substantivele, adjectivele și verbele, din gramatica transformațională structura de adâncime, structura de suprafață și transformările, din geometrie figurile și careul semiotic, din optică punctul de vedere și focalizarea, din artele vizuale încadrarea, din topologie
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
și în care numai autohtonii înving și trăiesc. În Narrative , un capitol despre narațiunea vizualității medievale, înțeleasă ca sistem capabil să reflecte umanitatea unui timp istoric în ordinea mai largă a universului, Suzanne Lewis refuză modelul formalist fundamentat pe aparatul terminologic construit de Robert, Wickhoff și Weitzmann și insistă pe ideea că interpretarea narativă a imaginii depinde de sistemul în care operează interpretantul. Ea nu pledează pentru o concediere definitivă a formalismului, în relațiile cu narațiunea vizuală, Observă, comentează și valorifică
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
stadiu în care adolescenței ei îi urmează o reorientare și o diversificare subdisciplinară, ca reacție la post-structuralism și la orientarea spre studiile psihanalizei , feminismului sau spre studiile culturale . Această ascensiune din istoria alternativă a naratologiei nu e lipsită de consecințe terminologice, pentru că unii specialiști ca David Herman, MarieLaure Ryan, Susan Lanser sau Ansgar Nunning nu încetează să se considere naratologi, în timp ce alții restrâng folosirea termenului naratologie la aria contribuțiilor clasice reprezentate de Roland Barthes, Tzvetan Todorov, Gerard Genette, Gerald Prince, Seymour
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
Functioning of Narrative și A Dictionary of Narratology de Gerald Prince, în acela european, prin Narratology. Introduction to the Theory of Narrative de Mieke Bal și în acela izraelian, în Narrative Fiction: Contemporary Poetics de Shlomith Rimmon Kenan. Întreg arsenalul terminologic instituit de naratologia clasică incluzând distincția story discourse sau concepte ca autor, narator, intrigă, homodiegeză, heterodiegeză, focalizare, perspectivă, funcțiile, distanță, punct de vedere din contribuțiile lui Tzvetan Todorov, Roland Barthes, Claude Bremond, Algirdas Julien Greimas, Gunter Muller, Franz Stanzel sau
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
de aplicații de modele și categorii naratologice la anume manifestări, genuri sau perioade, decât naratologii în sensul consacrat al cuvântului. Ele studiază complexitatea diferitelor media și posibilitățile expresive ale acestora și implică o regândire semnificativă a naratologiei, a câmpului ei terminologic și a formelor ei de elaborare. Categoria elaborărilor și aplicațiilor din naratologia transmedială, ca parte a tabloului disciplinar aflat, așa cum arată Ansgar Nünning, încă în curs de diferențiere, semnalează faptul că prin instituirea unei naratologii transmediale s-a produs o
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
orizonturilor de cercetare. În acest proces, metodele interpretative convenționale și utilizarea conceptelor din naratologia clasică sunt contestate uneori și sunt alteori subminate, într-un dialog interdisciplinar în care reconsiderarea metodelor de interpretare și contestarea terminologiei reprezintă oportunități care favorizează reexaminarea terminologică și reconsiderarea definițiilor canonice. Există nenumărate dispute între naratologi pe tema narațiunii ca fenomen transmedial. În contextul acestor discuții unele voci consideră că fenomenul ar trebui să fie lămurit, înainte de toate, sub aspect definițional, dar teoriile naratologice care oferă sugestii
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
accentuează această fractură este oportunitatea utilizării metaforei în naratologie. Ca ramificație a structuralismului, naratologia a avut, la începuturile ei, ambiția de a oferi studiilor literare o anume rigoare științifică și vocabularul ei a fost invadat de o serie de împrumuturi terminologice. Din gramatica tradițională naratologia a preluat substantivele, adjectivele și verbele, din gramatica transformațională structura de adâncime, structura de suprafață și transformările, din geometrie figurile și careul semiotic, din optică punctul de vedere și focalizarea, din artele vizuale încadrarea, din topologie
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
și în care numai autohtonii înving și trăiesc. În Narrative , un capitol despre narațiunea vizualității medievale, înțeleasă ca sistem capabil să reflecte umanitatea unui timp istoric în ordinea mai largă a universului, Suzanne Lewis refuză modelul formalist fundamentat pe aparatul terminologic construit de Robert, Wickhoff și Weitzmann și insistă pe ideea că interpretarea narativă a imaginii depinde de sistemul în care operează interpretantul. Ea nu pledează pentru o concediere definitivă a formalismului, în relațiile cu narațiunea vizuală, Observă, comentează și valorifică
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
a operat, pe parcursul lucrării, cu limbaje sectoriale, astfel încât, chiar dacă predominant este limbajul juridic, atunci când, de exemplu, se abordează subiectul din perspectivă politologică, limbajul specific se adresează unui cititor avizat. Cadrul conceptual: delimitarea conceptelor operaționale În vederea unei bune înțelegeri a accepțiunilor terminologice folosite pe parcursul lucrării, se impune definirea unora dintre conceptele operaționale din această lucrare. Noțiunea de parlament este considerată o categorie centrală a concepției despre stat. Alegerea parlamentului de către cetățeni, identificarea puterii acestuia ca fiind provenită din voința celor mulți, rolul
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
de decalajele orare!) și la obiect, astfel încât corespondența capătă o cadență vivace, iar niciuna din chestiunile aduse în discuție nu rămâne în suspensie. Uneori, o întrebare simplă generează un răspuns lung și detaliat, de la clarificări ale aspectelor abstracte până la amănuntele terminologice. Pe urmă, "conversația" noastră e continuă, liberă, francă, vivace, depășind toate dezacordurile prin dialog ori acceptându-le atunci când ating puncte ireconciliabile, păstrându-se mereu la un nivel de tot mai afectuoasă cordialitate. și construind pe aceste baze o prietenie profundă
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
prezentate cel puțin 4 situații de învățare. Se acordă 2 puncte pentru toate elementele completate corect pentru o situație de învățare. 8 puncte CAPITOLUL III METODOLOGIA ȘI TEHNOLOGIA INSTRUIRII INTRODUCERE PREDARE 1. Metodele de învățământ 1.1. Definiții și precizări terminologice 1.2. Funcțiile metodelor 1.3. Sistemul metodelor de instruire 1.4. Descrierea principalelor metode de învățământ 2. Mijloace de învățământ: definire, clasificare, funcții EVALUARE 1. Propuneri de itemi 2. Modalități de elaborare și evaluare a portofoliului BIBLIOGRAFIE INTRODUCERE 1
Teoria și metodologia instruirii și a evaluării: ghid pentru seminar by Sacară Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1796_a_92287]
-
capul, inima și mâna”?; - Facilitează aceste metode exprimarea propriilor experiențe?; - Sunt aceste metode compatibile cu caracterul deschis al proceselor cognitive?; - Contribuie aceste metode la dezvoltarea competenței metodologice în rândul participanților?”. PREDARE 1. Metodele de învățământ 1.1. Definiții și precizări terminologice - tehnologia didactică (Cucoș, C., 1996, p. 80): - în sens restrâns: ansamblul mijloacelor audio-vizuale utilizate în practica educativă; - în sens larg: ansamblul structurat al metodelor, mijloacelor de învățământ, al strategiilor de organizare a predării-învățării, puse în aplicație în interacțiunea dintre educator
Teoria și metodologia instruirii și a evaluării: ghid pentru seminar by Sacară Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1796_a_92287]
-
caracteristică scoasă în evidență de Grupul de lucru pentru Implementarea programului de lucru „Educație și instruire 2010” Comisia Europeană, se referă la faptul că aceste competențe trebuie adaptate la cadrul social, lingvistic și cultural al indivizilor. Pentru o bună delimitare terminologică și explicativă, în ceea ce urmează vom prezenta la un nivel general, accesibil, competențele-cheie așa cum au fost descrise în documentul elaborat de Grupul de lucru B al Comisiei Europene „Competențele cheie pentru educația pe tot parcursul vieții ”Cadru european de referință
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
4. Competențe în utilizarea noilor tehnologii informaționale și de comunicație; 5. Competențe pentru ”a învăța să înveți!„; 6. Competențe de relaționare interpersonală și competențe civice; 7. Spirit de inițiativă și antreprenoriat; 8. Sensibilizare culturală și exprimare artistică. Definiții și lămuriri terminologice: Comunicarea în limba maternă Comunicarea este abilitatea de a exprima și interpreta gânduri, sentimente și fapte atât pe cale orală cât și scrisă (ascultare, vorbire, citire și scriere), și de a interacționa într-un mod adecvat în cadrul întregii game a contextelor
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
Aceasta este acceptată și de papa Hormisdas, care a recunoscut „autoritatea cu care sunt conduse Bisericile orientale”. Prin opera canonică a lui Dionisie Exiguul, însuși limbajul canonic latin a dobândit o accepție universală, care s-a impus odată cu vehicularea noțiunilor terminologice echivalente din limbajul canonic de limbă greacă. Faptul că, din Corpus-ul lucrărilor sale fac parte și cele cu conținut eminamente canonic demonstrează, fără a putea fi combătut, că „mai ales canoanele Sinoadelor ecumenice și a celor locale au fost
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
există încă multiple fațete necercetate ale acestui curent care și-a atins scopul esențial cel de a transgresa timpul și spațiul nașterii sale printr-o proiectare definitivă în universalitate și eternitate. I. Clasicismul francez repere generale I.1. Câteva delimitări terminologice În măsura în care realitățile literare, ca oricare altele, de altfel, se concretizează la nivelul limbajului prin intermediul unor termeni anume care dau viață și particularizează, este necesar să deschidem această lucrare cu o stabilire, pe scurt, a sensurilor și a unui scurt istoric
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
Ion, Teatrul european în secolul luminilor, Editura Eminescu, București, 1981. 131. Zărnescu, Narcis, Le Classicisme et l'Epoque des Lumiéres, Editura Fundației "România de Mâine", București, 2005. Cuprins Preliminarii 7 I. Clasicismul francez repere generale 14 I.1. Câteva delimitări terminologice 14 I.2. Coordonate esențiale ale clasicismului francez 18 I.2.1. Contextul istoric 18 I.2.2. Principii 20 I.2.3. Boileau 31 I.2.4. Concluzii 33 II. Tradiție vs. inovație la querelle des anciens et des
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
o stare de furie asemănătoare maniei coleroase, căci, spune Cantemir, "ambasadorul a devenit așa de furios, încât a trebuit să-l țină legat în lanțuri". Desigur că stările maniacale, relativ frecvente, nu puteau scăpa neobservate. Nu există însă vreo diferențiere terminologică, după cum știm, în literatura veche. Credem că termenul cel mai reprezentativ a apărut în secolul al XIX-lea, ca un barbarism care a avut însă o acoperire științifică prin expresivitatea sa: ne referim la exaltație, exaltațiune, termen care în secolul
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]