1,218 matches
-
Terminologie din Quebec / 44 II.1.5. Școala românească de Terminologie / 45 II.2. Concepte fundamentale în terminologie / 51 II.2.1. Conceptul / 51 II.2.2. Termenul / 57 II.2.3. Referent/ referință / 58 II.3. Metafora lexicală; metafora terminologică / 59 II.3.1. Metafora lexicală - obiect de studiu al retoricii / 59 II.3.2. Teoria conceptuală a metaforei: G. Lakoff și M. Johnson / 63 Capitolul III. Hermeneutica metaforei în limbajele specializate / 65 III.1. Metafora științifică/metaforă poetică / 65
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
retoricii / 59 II.3.2. Teoria conceptuală a metaforei: G. Lakoff și M. Johnson / 63 Capitolul III. Hermeneutica metaforei în limbajele specializate / 65 III.1. Metafora științifică/metaforă poetică / 65 III.2. Statutul și "planurile de relevanță" ale metaforei specializate (terminologice/ conceptuale) / 67 III.3. Model și metaforă specializată / 69 III.4. Funcția denominativă a metaforei specializate / 71 III.5. Funcția euristică a metaforei specializate / 73 III.6. Metafora terapeutică: rațional și intuitiv / 76 III.6.1. Discursul terapeutic / 79 III
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
7.1. Motivarea în limbă / 81 III.7.2. Motivarea metasemică și metafora specializată / 82 III.8. Clase de metafore conceptuale în terminologie / 83 III.8.1. Metafore speculativ-teoretice / 83 III.8.2. Metafore-titlu / 85 III.9. Clase de metafore terminologice / 85 III.9.1. Metafore formate "prin interacțiune" / 85 III.9.2. Metafore "călătoare" / 87 III.9.3. Metafore terminologice categoriale / 90 III.9.4. Metafore polilexicale de identificare / 90 III.10. Metafora și problema transparenței în comunicarea specializată / 91
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
conceptuale în terminologie / 83 III.8.1. Metafore speculativ-teoretice / 83 III.8.2. Metafore-titlu / 85 III.9. Clase de metafore terminologice / 85 III.9.1. Metafore formate "prin interacțiune" / 85 III.9.2. Metafore "călătoare" / 87 III.9.3. Metafore terminologice categoriale / 90 III.9.4. Metafore polilexicale de identificare / 90 III.10. Metafora și problema transparenței în comunicarea specializată / 91 III.10.1. Transparență și traductibilitate: metafora de Internet / 93 III.11. Hermeneutica metaforei jurnalistice / 100 III.11.1. Procesul
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
specializată / 91 III.10.1. Transparență și traductibilitate: metafora de Internet / 93 III.11. Hermeneutica metaforei jurnalistice / 100 III.11.1. Procesul de metaforizare jurnalistică / 102 III.11.2. Funcția persuasivă a metaforei jurnalistice / 106 III.11.3. Destructurarea metaforei terminologice în limbajul jurnalistic: cazul lui "Robin Hood" / 111 Capitolul IV. Dinamica metaforei terminologice de sursă greco-latină / 113 IV.1. Echivalență/ analogie / 113 IV.1.1. Analogia conceptuală. Tipare logice / 115 IV.1.2. Analogia de "rol" / 115 IV.1.3
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
11. Hermeneutica metaforei jurnalistice / 100 III.11.1. Procesul de metaforizare jurnalistică / 102 III.11.2. Funcția persuasivă a metaforei jurnalistice / 106 III.11.3. Destructurarea metaforei terminologice în limbajul jurnalistic: cazul lui "Robin Hood" / 111 Capitolul IV. Dinamica metaforei terminologice de sursă greco-latină / 113 IV.1. Echivalență/ analogie / 113 IV.1.1. Analogia conceptuală. Tipare logice / 115 IV.1.2. Analogia de "rol" / 115 IV.1.3. Analogia de caracteristică intrinsecă / 116 IV.2. Tipare de extensiune ale metaforei medicale
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
5. Criteriul structural de cercetare a metaforei/ terminologiei interdisciplinare / 171 VII.6. Metafore interdisciplinare în limbajul economic; scenarii cognitive / 174 VII.7. Mărci lingvistice de dezambiguizare / 180 VII.7.1. Rolul substantivului / 180 VII.7.2. Rolul adjectivului în sintagma terminologică / 182 VII.7.3. Singularul și pluralul: mărci de conceptualizare și dezambiguizare / 188 VII.7.4. Mărci logice de dezambiguizare/ organizare a corpusului / 190 VII.7.5. Rolul hiponimiei în dinamica dezvoltării subdomeniului/ ramurii medicale / 193 Anexa I / 201 Bibliografia
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
de stilistică, de filosofie a limbajului sau de lingvistică aplicată. Câmpul de investigație al metaforei denominative (obiectivul principal al cercetării întreprinse de doamna Doina Butiurcă) permite realizarea distincțiilor și a opoziților necesare între metafora științifică și metafora poetică, între metafora terminologică și metafora conceptuală, respectiv individualizarea și caracterizarea metaforei jurnalistice și a metaforei terapeutice, ultima fiind o formă specială a metaforei științifice, cu funcție euristică, formativă și curativă. Pentru a evita, într-o analiză de ansamblu, confuziile de natură conceptuală și
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
și metafora conceptuală, respectiv individualizarea și caracterizarea metaforei jurnalistice și a metaforei terapeutice, ultima fiind o formă specială a metaforei științifice, cu funcție euristică, formativă și curativă. Pentru a evita, într-o analiză de ansamblu, confuziile de natură conceptuală și terminologică, autoarea propune, metodologic, conceptul generic de metaforă specializată, căruia îi subsumează, în studiul limbajelor specializate, metafora terminologică, respectiv metafora conceptuală. Abordarea hermeneuticii metaforei este deosebit de complexă și are, în concepția autoarei, impact asupra a cel puțin trei paliere interdependente: palierul
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
specială a metaforei științifice, cu funcție euristică, formativă și curativă. Pentru a evita, într-o analiză de ansamblu, confuziile de natură conceptuală și terminologică, autoarea propune, metodologic, conceptul generic de metaforă specializată, căruia îi subsumează, în studiul limbajelor specializate, metafora terminologică, respectiv metafora conceptuală. Abordarea hermeneuticii metaforei este deosebit de complexă și are, în concepția autoarei, impact asupra a cel puțin trei paliere interdependente: palierul cognitiv - metafora reprezintă intuiția unei "realități" pe care o provoacă și o reflectă "la nivelul logicii, al
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
și o reflectă "la nivelul logicii, al raționamentelor"; palierul conceptual - metafora pune în valoare "unitatea ireversibilă și universală a unui fond comun"; la nivelul științelor limbii, metafora științifică este reflectarea relației strânse existente între lingvistică și terminologia descriptivă. Metafora conceptuală/ terminologică este cercetată în volumul de față și sub aspectul "densității culturale" greco-latine, parametru ce o include în "moștenirea culturală a Europei și a lumii". (Autoarea constată că, prin modelele oferite, spre exemplu, de arhitectura casei grecești și romane, termenii care
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
terminologiei. Așa cum s-a mai spus (M.T. Cabré, 1998; L. Depecker, 2002; 2005; G. Ciobanu, 1998; L. Hometkovski, 2012; A. Stanca et al.) fondatorul și părintele terminologiei moderne este inginierul de origine austriacă Eugen Wüster (1898- 1977), reprezentant al Școlii terminologice din Viena. În Rusia, D.S. Lotte (1889- 1950) este creatorul Școlii sovietice de terminologie. În America, la Missouri, se fondează prima asociație internațională de normalizare a terminologiei, în 1904. Asociația Internațională de Standardizare (ISA) a fost creată în 1936, urmând
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
de la 1975 la 1985); 4) perioada de maximă deschidere și expansiune (după 1985). Prima perioadă ("originile") este aceea a sistematizării, a stabilirii principiilor și coincide cu apariția primelor texte teoretice ale lui Eugen Wüster și Lotte. Se formulează "metodele activității terminologice" (L. Hometkovski, 2012: 16) avându-se în vedere caracterul sistematic al termenilor. Cea de-a doua etapă ("organizarea") se impune prin apariția inovațiilor semnificative în domeniul terminologiei și coincide cu dezvoltarea informaticii și a disciplinelor tehnice. Apar primele bănci de
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
Eugen Wüster explică în teza de doctorat, Internationale Sprachnormung in der Technik besonders in der Elektrotechnik (E. Wüster, 1931), motivele pentru care este necesară sistematizarea metodelor de cercetare/ organizarea în terminologie, stabilește principiile de funcționare a termenilor, metodologia prelucrării datelor terminologice. Preocuparea lui Wüster în această perioadă este, cu precădere metodologică și normativă, nu teoretică, dat fiind faptul că inginerul austriac considera terminologia drept un instrument de lucru. Termenul era considerat o simplă etichetă care își dovedește importanța în comunicarea specializată
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
Limbajele specializate nu permit ambiguitatea în comunicarea științifică. Interesul lui Wüster pentru teorie se manifestă mult mai târziu. În 1969 apare la Viena, studiul intitulat Die vier Dimensionem der Terminologiearbeit (E. Wüster, 1969). Autorul teoretizează cele patru dimensiuni ale activității terminologice: domeniul specializat, limbile istorice, obiectul, gradul de abstractizare. Înființează Institutul Internațional INFOTERM precum și V.G.T.T. (Vienna General Theory of Terms) - o știință a termenilor. Eugen Wüster rămâne întemeietorul teoriei generale a terminologiei. Direcții de cercetare ale Școlii terminologice de la Viena Direcțiile
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
dimensiuni ale activității terminologice: domeniul specializat, limbile istorice, obiectul, gradul de abstractizare. Înființează Institutul Internațional INFOTERM precum și V.G.T.T. (Vienna General Theory of Terms) - o știință a termenilor. Eugen Wüster rămâne întemeietorul teoriei generale a terminologiei. Direcții de cercetare ale Școlii terminologice de la Viena Direcțiile de cercetare ale Școlii de Terminologie de la Viena au fost studiate în numeroase lucrări de specialitate. Fundamentale pentru domeniul limbajelor specializate sunt conceptele, nu termenii. Un sistem conceptual poate funcționa numai ca un sistem logic, organizat ierarhic
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
domeniului științific, a tehnicii clasificării, în concepția inginerului austriac. În cadrul V.G.T.T. (Vienna General Theory of Terms), cercetătorii de la Viena încearcă să unifice toate disciplinele științifice, în baza unor principii stricte. Promotori ai universalismului, stabilesc principii internaționale care preced elaborarea corpusului terminologic, dintre care literatura de specialitate a reținut: principii /norme referitoare la utilizarea vocabularului specializat; norme privind metodele de lucru, transferul de date și prezentarea produselor terminologice. Sunt norme care permit realizarea corectă a echivalenței de la o limbă la alta. Accentul
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
baza unor principii stricte. Promotori ai universalismului, stabilesc principii internaționale care preced elaborarea corpusului terminologic, dintre care literatura de specialitate a reținut: principii /norme referitoare la utilizarea vocabularului specializat; norme privind metodele de lucru, transferul de date și prezentarea produselor terminologice. Sunt norme care permit realizarea corectă a echivalenței de la o limbă la alta. Accentul pe nominalizare este pus de normele ISO. II.1.2. Școala de la Moscova Începutul anilor '30 coincide cu debutul cercetărilor din domeniul terminologiei, în fosta Uniune
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
termenului ar fi acela de a creea, în conștiința umană, o imagine abstractă cât mai corectă, privind obiectul din sfera tehnicii, a științei, în general. Creează primul organism internațional de normalizare, ISA (International Federation of National Standardizing Associations). Reprezentanții Școlii terminologice de la Moscova sunt preocupați de standardizarea noțiunilor și a termenilor în contextul plurilingv al Uniunii Sovietice, dar manifestă o deosebită prudență, comparabilă cu aceea existentă în mediile de cercetare din Franța și Quebec. Terminologia este considerată o disciplină aplicată a
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
în contextul plurilingv al Uniunii Sovietice, dar manifestă o deosebită prudență, comparabilă cu aceea existentă în mediile de cercetare din Franța și Quebec. Terminologia este considerată o disciplină aplicată a cărei preocupare este acoperirea conceptelor, la nivelul denominativ /al expresiei terminologice. Reprezentanții Școlii de la Moscova acreditează ideea că obiectul de studiu al disciplinei ține de limbaj, înainte de toate, concepție prin care se detașează de Școala de la Viena. De aici derivă și diferența de metodă în cercetare: E. Wüster accesează conceptele înaintea
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
ruși se înscriu în problematica generală a disciplinei: relația de opoziție termen-cuvânt, delimitarea termenului, definirea noțiunii de terminologie, definirea obiectului de studiu al terminologiei, opoziția terminologie-nomenclatură. II.1.3. Școala franceză de terminologie În Franța se desfășoară o importantă activitate terminologică. Este una dintre puținele țări ale Europei de Vest, observa M.T. Cabré (M.T. Cabré, 1998: 51-53) unde există o politică explicită în materie de terminologie. Activitatea cercetătorilor în domeniu se desfășoară în cadrul organizațiilor oficiale de terminologie, deosebit de bine promovate în
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
Vest, observa M.T. Cabré (M.T. Cabré, 1998: 51-53) unde există o politică explicită în materie de terminologie. Activitatea cercetătorilor în domeniu se desfășoară în cadrul organizațiilor oficiale de terminologie, deosebit de bine promovate în presa franceză. Există un număr considerabil de organizații terminologice, apărute ca o reacție împotriva influenței engleze, încă din perioada interbelică. Aceste organizații funcționează sub semnul Academiei Franceze, al Academiei de Științe, al Academiei de medicină. Încă din 1975 este publicată Legea Bas-Lautiol privind utilizarea limbii franceze. Legea prevede obligativitatea
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
care sunt de părere că, în folosirea termenilor este necesar să se ia în considerare elementele de natură socio-culturală. Lingvistii acordă un credit limitat împrumuturilor, dat fiind faptul că acestea sunt în măsură doar să acopere golurile conceptuale ale sistemelor terminologice. Maria T. Cabré (1998) menționa că cel mai vechi institut al francofoniei este considerat Consiliul Internațional al limbii franceze (CILF), fondat în 1968. Și-a consacrat activitatea publicării de dicționare specializate. Iată câteva Centre de cercetare terminologică din Franța: Centrul
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
conceptuale ale sistemelor terminologice. Maria T. Cabré (1998) menționa că cel mai vechi institut al francofoniei este considerat Consiliul Internațional al limbii franceze (CILF), fondat în 1968. Și-a consacrat activitatea publicării de dicționare specializate. Iată câteva Centre de cercetare terminologică din Franța: Centrul de terminologie și neologie (CTN), specializat în cercetarea limbajelor. Se ramifică în Consiliul Superior al limbii franceze și în Delegația generală a limbii franceze (DGLF), Comisia minesterială de Terminologie (CMT). Terminologia este un domeniu de studiu în
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
din Quebec privind cercetarea lingvistică și terminologia și pentru a se asigura că limba franceză va deveni cât mai curând posibil, limba de comunicare în (relațile de) muncă în comerț, în afaceri, administrație" (tr. ns.)1. Direcția serviciilor lingvistice și terminologice a Consiliului Limbii Franceze din Quebec este responsabilă de planificarea, realizarea, normalizarea, difuzarea și implementarea noilor terminologii. Terminologia este o profesie recunoscută din 1992, fapt ce demonstrază importanța pe care Guvernul din Quebec o acordă calității și profesionalismului acestor specialiști
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]