40,574 matches
-
această notă nu face nici o referire la articolul Soranei Gurian, în schimb, o alta, apărută în "România liberă"38, îi minimalizează importanța, întrucît "dezbate la obișnuitele sale șale autoareiț moduri de seriozitate presupusa criză a culturii românești", și refuză "discutarea tezelor, "faute de combatante", insinuîndu-se totuși o "explicație" a intervenției - "criza personală" sau faptul că recentele "două volume de pornografie ș...ț produc prea puțin pe piața literară". Mai tăioase sînt replicile "Contemporanului". La rubrica Marginalii, se inserează astfel nota D-
Misterioasa viață a Soranei Gurian by Victor Durnea () [Corola-journal/Imaginative/13872_a_15197]
-
a face cu depășirea limitelor sau saltul în nirvana. Este doar o carte agreabilă, cu un haz nebun, povestind aventurile de pubertate ale unor liceeni de mare provincie, pe vremea lui Ceaușescu. Și nu doar atât. Nuvelele acestea au o teză inteligentă deși nu foarte originală povestirea, fabulația, reprezintă lumile paralele, sporirea derutei și cantității de ireal din realitate, ele pot conduce la un adevăr parțial, subiectiv, trunchiat, dar posibil mai adevărat decât cel al simțului comun. Apoi povestirile pot conduce
LECTURI LA ZI by Iuliana Alexa () [Corola-journal/Imaginative/14082_a_15407]
-
Simionescu, Febra. Pe 408 pagini care se parcurg destul de anevoios, se fac însemnări din (aproximativ) un deceniu de viață: 1963-1971. Jurnalul începe cu o febră de 38 de grade a diaristului și se încheie, simetric, tot la temperatură ridicată, cu tezele din iulie. Posibil ca titlul să facă aluzie la o stare febrilă a autorului în toți acești ani, dar sensul rămîne imprecis, greu de descifrat. Autorul, după cum rezultă din notațiile amănunțite, nu mai puțin încîlcite, lucrează în acest timp la
JE EST UN AUTRE by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/14337_a_15662]
-
că error communis facit ius - greșeala comună statornicește dreptul. Istoria nu este nici ea imună.", afirmă istoricul într-unul din cele mai interesante capitole ale cărții, Episoade din cronicul unei letargii asumate, în care face, printre altele, un excurs prin tezele unor candidați la admiterea în Facultatea de Istorie din București. Că istoriografia e și ea supusă istoriei, o arată, printre multe altele, un amănunt foarte interesant pomenit de un alt istoric, Luminița Murgescu, într-o carte despre educația primară în
LECTURI LA ZI by Iulia Popovici () [Corola-journal/Imaginative/14301_a_15626]
-
la vremea apariției. Dacă din punct de vedere estetic nu sunt mari realizări, prin savoarea lecturii, aceste începuturi ale romanului românesc modern dezarmează intransigența percepției de astăzi. Cristian Măgură Iuvenal, contemporanul nostru? artea de debut a Alexandrei Ciocârlie - la origine teză de doctorat - este și primul studiu de amploare de la noi dedicat operei poetului latin. În spațiul culturii noastre tentativele de a-i schița un profil critic nuanțat se pot număra, practic, pe degetele de la o mînă (printre ele: un studiu
LECTURI LA ZI () [Corola-journal/Imaginative/14219_a_15544]
-
grav descoperită o falie în cunoștințele, iar drept consecință și în conștiințele maselor, falie cu sporite condiții să se lărgească, și anume catastrofal. Aceasta, spunem noi, unde agenți longevivi ai trecutului regim își duc mai departe propaganda. Astfel, una din tezele cele mai frecvent răspândite în tristele trecute decenii a fost ideea parazitismului clasei boierești, că între boierimea și țărănimea românească a existat o prăpastie culturală de netrecut, antagonisme ireconciliabile. În paralel, istoria României era înfățișată ca un lung și dezastruos
La umbra arborilor genealogici by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/14427_a_15752]
-
sută român. Mai târziu, cei doi foști colegi aveau să întrețină o corespondență care a durat 20 de ani. La facultatea de Litere, Alexandru Ciorănescu s-a simțit foarte legat de profesorii N. Cartojan, Charles Drouhet și Ramiro Ortiz, pentru teza de licență luându-și ca subiect Scriitorii români și Italia. Încă de pe atunci, se conturează orientarea lui fundamentală: "comparatismul era cea dintâi curiozitate sau poate cea dintâi vocație a mea". De aici, apropierea de franciști și italieniști. S-a bucurat
Memorialiști români - Alexandru Ciorănescu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/14382_a_15707]
-
iremediabil în spațiul unei secunde". Alexandru Ciorănescu și-a terminat studiile în 1932, cu două licențe: în limba și literatura română și în franceză. Visul său mai vechi era, spuneam, să se specializeze în literatura comparată. Îndrăgostit de literatura italiană (teza lui de doctorat va avea ca temă Ariosto și Franța) ar fi vrut să plece la Roma. Obține însă o bursă pentru Școala română de la Fontenay-aux-Roses, unde ajunge în 1934. Numita școală fusese înființată în 1922, lichidată și vândută în
Memorialiști români - Alexandru Ciorănescu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/14382_a_15707]
-
În epocă, învățământul nostru superior era apreciat în Franța și diplomele universității românești, recunoscute. Al. Ciorănescu a urmat și unele cursuri la École Normale Supérieure din Rue d'Ulm. Aici i-a devenit apropiat celebrului profesor Céléstin Bouglé. Pregătindu-și teza în domeniul literaturii comparate i-a cunoscut pe corifeii comparatismului literar de atunci: Ferdinand Baldensperger, Paul Hazard și Paul Van Tieghem. Curând, începe să colaboreze la Revue de Littérature Comparée. De teza lui s-au ocupat primii doi, conducător, cum
Memorialiști români - Alexandru Ciorănescu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/14382_a_15707]
-
devenit apropiat celebrului profesor Céléstin Bouglé. Pregătindu-și teza în domeniul literaturii comparate i-a cunoscut pe corifeii comparatismului literar de atunci: Ferdinand Baldensperger, Paul Hazard și Paul Van Tieghem. Curând, începe să colaboreze la Revue de Littérature Comparée. De teza lui s-au ocupat primii doi, conducător, cum am spune azi, fiindu-i Paul Hazard, viitor membru al Academiei Franceze. "Unul (Baldensperger, căruia i se spunea Baldens) era omul umbrelor crepusculare și al portretelor estompate, pe când celălalt, deși flamand prin
Memorialiști români - Alexandru Ciorănescu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/14382_a_15707]
-
și al studiilor medievale". Refuzase să-și treacă doctoratul tocmai din această cauză a unui prea lung stagiu de pregătire. Domina o concepție perfecționistă, care l-a făcut și pe alt apreciat comparatist român, Basil Munteanu, să nu-și susțină teza decât după mai bine de 7 ani de la înscriere, spre nemulțumirea lui Baldens și Paul Hazard. Alexandru Ciorănescu le rămâne recunoscător celor doi maeștri francezi, sub îndrumarea cărora obține titlul de "docteur ès lettres" în 1939. Același sentiment l-a
Memorialiști români - Alexandru Ciorănescu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/14382_a_15707]
-
apărută la noi în 1999, la Editura Cartea Românească. Am spus la noi pentru că destinul ei a început în America, unde autorul a scris-o în engleză, a publicat-o acolo la sfârșitul anilor '80, pentru a o prezenta ca teză de doctorat la universitatea din Iowa. La destul de mult timp după revenirea în țară, petrecută în 1990, a publicat-o și în românește, traducerea fiind semnată de autor și de Radu Lupan, eminentul anglist. Ediția românească a trecut însă aproape
Eul care scrie by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/14569_a_15894]
-
autobiografia și eseul devin, ele însele, expresii literare dominante, punând în umbră romanul și poezia". Împingerea în umbră a ficțiunii ar fi deci o caracteristică a vremurilor convulsionate, clocotind de evenimente care produc dislocări sociale, mutații politice ș.a.m.d. Teza criticului, formulată în anii '80, a fost din plin confirmată, observăm, în deceniul literar postdecembrist, asaltat de jurnale și scrieri memorialistice, covârșit, confiscat de acestea, în defavoarea poeziei și a romanului. Iar în plan individual se constată de asemenea că autobiografia
Eul care scrie by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/14569_a_15894]
-
pentru a se întâlni cu scriitorii aflați în sala Casei de cultură, președintele României, Ion Iliescu. Discursul său începe cu considerații pe teme literare, măgulitoare pentru scriitori, dar deviază brusc spre o analiză politică a situației mondiale. Președintele dezvoltă - obsesiv - teza inechității sociale, a prăpastiei dintre săraci și bogați, în fraze care amintesc de lecțiile de învățământ politic dinainte de 1989. în mod spectaculos reușește însă până la urmă să cucerească întreaga asistență, suplinindu-i cu umor pe translatori (insuficient de mobili) și
Festivalul internațional "ZILE ȘI NOPȚI DE LITERATURĂ" by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/14757_a_16082]
-
un sfert de veac revizuirea întregului dosar al scrisului lui Cantemir și direcția retorica a interpretării sale, iar acum avem în față un alt volum care prezintă și analizează Universul baroc al "Istoriei ieroglifice" * publicat de universitarul bucureștean Gabriel Mihăilescu. Teza de doctorat la origine, din care am putut cîți cîteva fragmente în reviste sau în volumul omagial Paul Cornea, scos de Polirom acum doi ani, cartea lui Gabriel Mihăilescu atestă atat largă capacitate a scrierilor lui Cantemir de a interesa
Barocul lui Cantemir by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Imaginative/14771_a_16096]
-
un statut privilegiat sau un avantaj social, politic, cultural. Văzută din acest punct de vedere, argumentat cu o largă desfășurare de exemple privind invatamântul epocii, caracterul ascendent al "disputatiei" și al argumentărilor unei scolastici exuberante și din ce in ce mai atașate de imaginar, teza autorului devine tot mai convingătoare și mai interesantă pentru că, fără a încerca nici un moment să reducă importantă și caracterul unic al operei lui Cantemir, o arată și o analizează că pe un produs firesc al epocii, al epocii barocului european
Barocul lui Cantemir by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Imaginative/14771_a_16096]
-
în special, în condițiile concret-istorice ale educației scriitorului și ale fericitelor convergente occidental-orientale în persoana să, extreme care nici ele nu se manifestă întîmplător în acel moment de cumpănă, de cotitură în destinul istoriei și al culturii românești. Pe scurt, teza și cartea lui Gabriel Mihăilescu pun în evidență - pe baza unei bibliografii foarte bogate și în general recente - rolul important pe care îl joacă în epoca respectivă alegoria în evoluția raportului dintre retorica și imaginar: sub presiunea literaturii morale creștine
Barocul lui Cantemir by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Imaginative/14771_a_16096]
-
studiază Eminescu și Lamartine. Liceanul Dan, cînd e să facă un dar, oferă însă tot volumul lui Samain Au jardin de l'Infante, în original, ambelor iubite, încurcînd exemplarele cu dedicație între ele. Monica studiază la Paris și face o teză doctorală despre Villon. Dar colega ei, fată romanțioasă, îl iubește pe Paul Bourget. În timpul acțiunii din La Medeleni, Bourget trăia (1852-1935), ba era și academician din 1894 în locul lui Maxime du Camp. Așa că Olguța poate să facă o farsă credulei
Lecturile personajelor by Horia Gârbea () [Corola-journal/Imaginative/10439_a_11764]
-
asta se numește inerție... Dincolo de circumstanțele obiective, există, după cum se știe, oameni cu vocația suferinței. Mihail Sebastian, se număra, fără îndoială, printre ei. în romanul De 2000 de ani, el a extrapolat acest tip uman, socotindu-l prin excelență iudaic - teză care, adăugată la prefața antisemită a lui Nae Ionescu, a provocat scandalul binecunoscut, nu în ultimul rînd în lumea evreiască. Și totuși, cine citește cu atenție (eventual de două ori) notațiile jurnalului, inclusiv cele timpurii, constată că această vocație pare
Taina lui Mihail Sebastian by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Imaginative/10728_a_12053]
-
refuze înalta onoare.) A respins de trei ori titlul de doctor, fiind nemulțumit că nu i-a fost acordat calificativul Magna cum Laude, calificativ pe care l-a obținut - mai mult pentru a se termina tărășenia - abia cu a patra teză. (Oamenii de știință sunt mai invidioși ca niște copii...) Totuși, a primit acasă, prin poștă, și celelalte diplome, lucru care nu l-a determinat niciodată să și folosească titlurile în activitățile sale academice juridice, economice și medicale, punându-și pe
Două proze by Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Imaginative/10436_a_11761]
-
Iar cît era de important acest spirit avea să se vădească foarte curînd. Doar o jumătate de an mai tîrziu, la începutul lui iulie, Ceaușescu a încercat putschul ideologic intrat în istorie sub numele, șterpelit de altfel de la Lenin, de teze , tezele din iulie. în acea zi, cînd au apărut, în România literară fusese paginată o poezie de Marin Sorescu, al cărei început - în fiecare zi îmi taie gîtul un ziar (citez inexact, din memorie) - a făcut din ea prima victimă
La aniversară - Gabriel Dimisianu by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/10920_a_12245]
-
cît era de important acest spirit avea să se vădească foarte curînd. Doar o jumătate de an mai tîrziu, la începutul lui iulie, Ceaușescu a încercat putschul ideologic intrat în istorie sub numele, șterpelit de altfel de la Lenin, de teze , tezele din iulie. în acea zi, cînd au apărut, în România literară fusese paginată o poezie de Marin Sorescu, al cărei început - în fiecare zi îmi taie gîtul un ziar (citez inexact, din memorie) - a făcut din ea prima victimă a
La aniversară - Gabriel Dimisianu by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/10920_a_12245]
-
victimă a brusc reîntăritei cenzuri. Iar noi, noi am devenit o cetate asediată . în circumstanțe agravate de ,defecțiunea" lui Nicolae Breban - redactor-șef al României literare, el dăduse la Paris un interviu incendiar în ziarul Le Monde, unde protestase împotriva tezelor - și de prezența printre redactorii revistei a lui Paul Goma (a fost colegul nostru pînă spre 1973-'74), al cărui roman Ostinato apăruse deja în Occident, autorul fiind lansat ca ,un Soljenițîn român". Eram, toți, niște ciumați. Cînd, în toamnă
La aniversară - Gabriel Dimisianu by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/10920_a_12245]
-
subversiune conștientă, o gherilă nespectaculoasă, cu pierderi calculate și concesii strategice, care mențineau neocupată o zonă de libertate. Nu a fost o bătălie, a fost un lung, extenuant război pozițional, și nu eram noi singurii care îl duceau. în definitiv, tezele nu au fost niciodată aplicate așa cum a vrut inițiatorul lor și cum a încercat aparatul de care dispunea. ,Strîngerea șurubului" a avut chiar un efect contrar, de fapt după 1971-1972 literatura română s-a radicalizat progresiv, doar ignoranții, imbecilii și
La aniversară - Gabriel Dimisianu by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/10920_a_12245]
-
Dumitru }epeneag, volum tradus și tipărit de Max-Demeter Peyfuss în Austria (1967), alte narațiuni scurte fiindu-i difuzate la "Deutsche Welle". Până în anul stabilirii la Providence, cercetătorul științific de la Institutul de Etnografie și Folclor (1964-1979) și doctorul în Filologie cu teza Reprezentări mitologice în folclorul românesc (1976) tipărise un număr considerabil de studii, cu o tematică diversă: despre unele basme, obiceiurile familiale, măștile de priveghi, metamorfoza în folclor, stadiul actual al cântecului popular, motiv și variantă în lirica populară, formalizare în
Cercetări folclorice actuale by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/11671_a_12996]