520 matches
-
asta? Stătea toată ziua la portiță și bârfea cu prietenele, așa cum fac toate dacă nu le supraveghezi îndeaproape? Lui Mma Ramotswe îi era limpede că menajera profita cu nerușinare de bunăvoința domnului J.L.B. Matekoni. Celelalte camere, deși aveau paturi, erau ticsite cu cutii pline de bujii, ștergătoare de parbriz și alte piese de schimb. Cât despre bucătărie, și aceasta, deși curată, era practic goală, avea doar două oale, câteva farfurii albe, emailate, și o tăviță de tacâmuri. — Menajera trebuie să-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
filmul Fluierarul. Toată lumea din New York imită pe cineva. Fluturându-și teatral ponchoul, ne conduse rapid prin holul impunător către salon. Mai grandios decât palatul Versailles, salonul era plin de imense oglinzi aurite și pânze în ulei ale maeștrilor italieni, și ticsit cu canapele și scaune elegante, de epocă, pe care Muffy le cumpăra angro de fiecare dată când trecea pe lângă Sotheby’s. Muffy le spune musafirilor că locuința ei „e decorată exact ca a lui Oscar. Am fost la el, am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
problemele alea penibile cu Advil-ul, voia să scriu un articol despre ea. Am fost imediat de acord. Nu numai că aveam nevoie de bani, dar voiam să și arunc o privire în șifonierul ei, despre care se zvonea că-i ticsit cu câte o mostră de la fiecare prezentare de modă Pucci. Jazz locuiește într-un apartament mare pe East Seventieth, la numărul 47. Adresa ideală pentru o dependentă de haute couture, pentru că holul blocului ei este plasat, literalmente, vizavi de intrarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
ea e cea care face inaugurarea. Dar să-i spui unui tânăr bucătar impresionabil că-i genial când mâncarea gătită de el ar trebui să fie pe fundul fluviului Hudson, e pură cruzime. Când am ajuns, restaurantul era atât de ticsit de fete care nu mâncau nimic și de bărbați care nu le băgau în seamă, că de-abia te puteai mișca prin mulțime. Julie înșfăcă două pahare de saketini (o băutură la modă - o corcitură între sake și martini) de pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
accesorii la modă, nu-i așa? Henry nu părea să aibă cine știe ce experiență în materie de tinere femei și cu atât mai puțină în materie de prințese din Park Avenue. Părea timid și păstra distanța baricadându-se în spatele unui birou ticsit cu lucrări de corectat. —Care dispăruți? întrebă Henry perplex. —Ești drăguț. Vreau să spun, cu ținuta asta cerebrală și cu timiditatea pe care o afișezi, domnule profesor, spuse Julie. Henry era drăguț, într-adevăr. Ținuta „cerebrală“ consta din blugii prespălați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
la raportul lui Ketterman. Mă ridic și mă duc la dulap, pur și simplu ca să fac ceva. Deschid câteva sertare la întâmplare, apoi le închid la loc. După care, în clipa în care mă răsucesc iar spre birou, îl văd ticsit de hârtii și de dosare, și de teancul uriaș de cărți de lângă monitorul computerului. Ketterman are dreptate. E foarte mare dezordine. Nu prea arată a birou de partener. O să fac curat. E cel mai bun mod în care pot petrece
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
total deshidratată. Am nevoie de apă. Ridic privirea, încercând să-mi dau seama unde sunt. Nu știu cum, dar am ajuns, dintre toate locurile din lume, în gara Paddington. Ca teleghidată, mă întorc spre intrare și intru. E zgomot și locul e ticsit de călători. Luminile fluorescente și aerul condiționat și toate anunțurile de la megafon mă fac să tresar. În timp ce-mi croiesc drum spre un chioșc care vinde apă plată, mobilul îmi vibrează din nou. Îl scot și mă uit să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
să... iau niște șervețele pentru cocktailuri. Încerc să mă dau câțiva pași în spate, însă ea mă înșfacă de braț. — Ba nu ! Tu ai vrut slujba asta ! Acum muncește ! Mă împinge atât de tare că intru clătinându-mă în încăperea ticsită de oameni. Mă simt ca un gladiator aruncat în arenă. Jan stă la ușă cu brațele încrucișate. N-am nici o scăpare. Va trebui s-o fac. Apuc tava mai bine, las capul în jos - și avansez încet în camera aglomerată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
cu arma și detectorul, Ripley știa că le va fi mai greu să pună mâna pe creatură. Deoarece trebuia să-l ajute pe Parker să țină plasa bine întinsă. În fața lui Brett, o ușă crăpată dădea într-un mare atelier ticsit cu mașini. Nici urmă de motan pe culoar. În schimb, își zise el, atelierul ăsta era o ascunzătoare ideală. Dacă motanul nu era acolo, se va întoarce la colegii săi. Jones, în momentul ăsta, putea fi ascuns oriunde în navă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
de 105, fără sâmburi. Dietetice. „Nasol“, își spuse, urmărind-o cum strângea borcăneleul în căușul palmelor ridicate spre piept. De parcă ar fi ținut ceva de preț în ele. Sau ar fi vrut să încălzească borcănelul. Era destul de cald în încăperea ticsită cu lume. Majoritatea bătrâni, somnoroși, mișcându-se greoi, înghesuiți unul în altul, înșirați într-o coadă care se formase de jos din stradă. Și laboratorul era la etajul doi. Nu avuseseră reactivi de mai bine de trei luni, se făcuseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
renumită pentru geniul său În marketing ! Se oprește și noi ne uităm la el ca tâmpiții. — Hai, hai ! Bate iar din palme. Nu stați și vă uitați la mine ! Tu ! Arată către mine. Hai. Mișcă ! O, Doamne. Biroul meu e ticsit de tot felul de prostii. Deschid un sertar și arunc la Întâmplare hârtiile În el, după care, ușor panicată, Încep să-mi aranjez pixurile În suportul pentru chestii de scris. La biroul alăturat, Artemis Harrison Își Împrospătează rimelul. — Întâlnirea cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
E stupid. E mai mult decât stupid. E pur și simplu ridicol. Îl iubesc pe Jack. Iar el mă iubește. Ar trebui să fiu acolo, să-l sprijin. Îmi iau cafeaua și mă grăbesc pe hol. Sala de ședință e ticsită până la refuz, dar reușesc cumva să mă strecor și eu mai În spate, Între doi tipi care nici măcar nu se uită la Jack, ci sunt prinși Într-o discuție aprinsă despre un meci de fotbal. — Ce-i cu tine aici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
nu și-a cerut scuze. M-am uitat după ea și, cu toate că nu-i puteam vedea fața, sunt convinsă că rânjea fericită. Se distra pe seama mea. Mi s-au umplut ochii de lacrimi. Ce-i făcusem? Sala de mese era ticsită de pacienți și vizitatorii lor. Se pare că atunci când era vreme bună, aveau voie să se plimbe prin grădină. Dar în zilele cu ploaie, ca aia, erau nevoiți să se înghesuie în sala de mese și să privească ferestrele aburite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
prea multe femei și boșorogi. Până atunci, întâlnirile DA nu mă impresionaseră prea tare. De obicei, adormeam. Dar, ceea ce-mi spusese Francie m-a umplut de încântare. —Tu la care mergi? La AA sau DA? am întrebat-o eu ticsindu-mi discursul cu abrevieri. La toate, a râs ea. Sunt dependentă de tot: pileală, pastile, mâncare, sex... Sala de mese aproape a luat foc din cauza scânteilor aprinse în ochii fiecărui bărbat care auzise ultimul cuvânt pronunțat de Francie. în toată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
plecarea Antoniei, într-o zi după ce băuse precipitată cafeaua fără zahăr și țigara, trecuse un interval de timp continuu, fără calendar și aproape fără ore, în care nu m-am îndurat să fac ordine în dulapul și sertarele de toaletă ticsite cu flecuștețele ei, sticluțe și cutii goale, o amuletă din Irak de purtat pe piele... Mă mai întrebam dacă se va întoarce, vorba ei, într-o zi/ sau într-o seară după ora șase/ când în oraș încep să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
pe când eu mă târâi dinspre Babadagul meu spre Constanța) mă lasă apatic și fără chef de vorbă, cu chef numai de a asculta vorba altora, răstită, glumeață, aspră, românească, turcească, până or să-mi dea pâlniile pe-afară. Pe holul ticsit de navetiști, călare pe-o raniță veche, nea Aurică Geamantan se uită urât la lumea din compartiment. El face cursa asta pân’ la Constanța zilnic și nu-i mai cere nimeni bilet. Nu și-a mai găsit de lucru de când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
de lăcătușărie, dar și cu gustări uriașe. În mai multe fotografii făcute prin clasa a zecea se vede cum - car, nu car ceva în mâini - stau cu umărul drept mai lăsat. Servieta și mai apoi sacoșele și pungile de plastic ticsite de cursuri, dicționare, caiete mari, zeci de cărți, sute de fișe vârâte în plicuri au fost calabalâcul meu de studentă la română-franceză. Adevărul e că, în tot acest timp scurs între 4 și 22 de ani, între grădiniță și Filologie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2262_a_3587]
-
cumva să fie bolnav, l-a întrebat: -Ce s-a întâmplat cu tine mamă? Ce ai? Te ai îmbolnăvit și tu, nu era de ajuns că bolesc eu? Norocel n-a răspuns, și-a văzut mai departe de treabă, a ticsit soba cu lemne, și ce i-a rămas, le-a clădit frumos lângă vatră pentru a fi la îndemână. Văzând că băiatul nu răspunde la întrebarea ei, mama a repetat: -Ce ai, Norocel, băiatul mamei, ai răcit atât de tare
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
la acel adânc unde au prins și i-au omorât pe toți vătafii și au eliberat bărbații. S-au întors cu toții la castelul regelui și cu ajutorul slujitorilor au desfundat butoaiele cu nectarul făcut din bobițele fermecate. Au spart lacătele depozitelor ticsite de bunătăți adunate din munca bărbaților, au sacrificat vite și oi, au uns cu grăsime arcușurile instrumentelor muzicale și au făcut o petrecere la care au participat și cei nenăscuți. Crăiasa inimilor în suferință și bătrânul Crai al bărbaților stăteau
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
de rușine că mi-a descoperit gândul. Felul în care mi-a vorbit m-a ars. Mai târziu i-am închinat poezia: „ Doamnei învățătoare.” Mereu cu tristețea la braț și gândul agățat în cuierul din conul de umbră al norilor ticsiți cu praf, respiram și nu reușeam să-mi revin, să gândesc, să zâmbesc, să fac orice altceva decât să călătoresc. Gândurile mele alergau pe tăpșanele rămase în negura vremii, unde locurile erau minunate, în timp ce glodul pe care-l frământam era
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
i-au căzut pe un bol transparent, așezat pe masă, unde înota liniștit un peștișor gri închis, aproape negru. PE TAMPONUL DIN CAPUL LINIEI MOARTE Zi și noapte făceau manevre pe liniile ferate ale stației de încărcare de la Steaua Română, ticsite de vagoane-cisternă, toate negre de păcură. Vedeai câte o garnitură urnindu-se din loc și înaintând încet, pe sub gâturile de girafă ale robinetelor de motorină, din macaz în macaz, tranca-tranca, printre multele garnituri staționate acolo zi și noapte. Șina se
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
plafoniera. Lumina cădea peste ei asemenea privirii unei proprietărese dezaprobatoare. Pe patul „de ocazie“ al lui Bull zăceau haine împrăștiate. O minge de rugby era aruncată pe podea, alături de alte accesorii sportive. Sub fereastra îngustă se afla o bibliotecă micuță, ticsită cu numere vechi din Wisden și reviste de sport. Alan îi spuse: — Ai face bine să-ți dai jos hainele, John. Dumnezeule! Cât de mult îi plăcea asta! Bull își desfăcu cureaua și își lăsă pantalonii să alunece peste șoldurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
asta bună. Afară, pe coridor, iarăși m-a apucat de umeri, împingându-mă înaintea lui, mergeam destul de repede, de-a lungul unui culoar, apoi am trecut printr-o cameră mai mică, ajungând pe un alt culoar, peste tot pereții erau ticsiți de sculpturi din os, piei de animale, trofee, păsări împăiate, am mai trecut prin vreo două camere, tocmai voiam să întreb dacă asta înseamnă că tovarășul ambasador are trei veceuri, trei băi și trei bucătării separate, dar atunci ambasadorul a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
de tare încât eram sigur că i-au dat lacrimile, și atunci am deschis ușa și am început să alerg în direcția din care venea râsul mamei, trecând prin camere, traversând holuri, apoi din nou camere, și fiecare cameră era ticsită de obiecte, și pretutindeni se auzea râsul mamei care făcea să se ciocnească între ele vazele de cristal și peștii de sticlă și soldații de porțelan și cupele și clondirele de vin, pe unde am trecut alergând, pe pereți se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
haine, dar puse pe categorii, în una doar cămăși, în alta doar șosete făcute ghem și izmene, în a treia pantofi eleganți de damă, pe puțin cinșpe perechi, printre care și unele cu toc foarte înalt, o altă valiză era ticsită cu cravate și pantaloni împăturiți, doar în două valize nu erau haine, una era plină cu plăci de gramofon, iar în cealaltă, sub un teanc de bancnote vechi mototolite, am găsit un cărțoi legat în piele, cu titlul, scris cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]