725 matches
-
se țin printre încrețiturile cămășii, unde depun și ouăle numeroase - cam vreo 70 de fiecare femeie. Se hrănesc tot sugînd. S-a dovedit că acești păduchi sînt și mai primejdioși, căci pot duce de la om la om boala grea numită tifos exantematic, de care cu atîta groază scriu ziarele. Boala aceasta vine cu căldură mare, iar pe piele ies niște pete”.1 ) Despre rîie spunea că e provocată de un păianjen minuscul (numit, în jargon științific, „acarianul parazit Sarcoptes scabiei”), care
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
G. Călinescu.2) Bineînțeles, criticul vorbește despre păduchi într-o formă estetizată, cu imagini împrumutate, parcă, dintr-un muzeu de artă, nu dintr-unul de științele naturii, unde, sub lupe, ei apar hidoși: „în București sînt foarte multe cazuri de tifos exantematic. Această molimă, precum știți, se răspîndește prin păduchi. Poți fi oricît de curat, treci prin înghesuială, mergi cu tramvaiul, te freci de un individ suspect și te trezești cu jigania minusculă pe tine. Zadarnic protestezi că ești om civilizat
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
a fost un subiect obsedant în primele trei decenii ale secolului trecut, deoarece ele au fost marcate (înaintea și, mai ales, după războiul mondial) de epidemii, care de care mai înfricoșătoare, de febră tifoidă, difterie, tuse convulsivă, scarlatină, encefalie letargică , tifos exantematic, gripă („gripa spaniolă”), ciumă bubonică ori de revenirea și extinderea „bolilor sociale”: tuberculoza, sifilisul, paludismul, pelagra. Tuberculoza, la care face aluzie scurtul poem al lui Bacovia, avea o istorie lungă, dramatică; m-am referit la ea și în alte
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
pacient”, apoi în casa unchiului meu, poetul G. Tutoveanu, din strada Vornicul Sturdza, unde se afla una dintre cele mai harnice și mai modeste „academii”, o adevărată „academie în căruță’, de propagandiști ai moralului Moldovei, năpădită de foame și de tifos exantematic. Printre „academicienii bârlădeni” se aflau Al. Vlahuță, Artur Gorovei, I. M. Rașcu (poetul aproape uitat astăzi, traducătorul lui Albert Samain și Marcel Schwob) și Victor Ion Popa. Voiculescu, îmbrăcat într-o haină soldățească, de culoare kaki, purta pe umeri
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
a îmbolnăvit și el. Dar cum nu avea decât 33 de ani, totul, în cazul său, i s-a părut doar o încercare. Și-a dus boala pe picioare, umblând pe la căpătâiul bolnavilor, iar după cam 40 de zile febra tifosului i-a cedat iar doctorul care refuzase să se retragă dintre pacienții săi pentru o necesară convalescență, și-a intrat în obișnuitul zilelor de trudă... Vasile Voiculescu, medic de plasă. Amintirea celor care l-au asistat sau cunoscut la muncă
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
sale realizări viitoare »... 4 Vasile Voiculescu lângă soția sa care i-a dăruit 5 copii Revenit în capitală nu are timp să se ocupe de familie și este trimis să participe la o mare campanie de stingere a epidemiei de tifos exantematic. Undeva în județul Dâmbovița. După îndeplinirea misiunii, la începutul toamnei anului 1919, când nu peste multă vreme avea să-i vină și al cincilea copil, revine în București, să se stabilească definitiv. Ion Voiculescu, fiul scriitorului V. Voiculescu, într-
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
Spitalului de răniți, transformat pe urmă în spital de contagioși din Bârlad. Dintr-un memoriu adresat de dr. Vasile Voiculescu Ministerului Apărării naționale, la 30 octombrie 1940, în vederea asimilării cu gradul de colonel: „În timpul anului 1917 m-am îmbolnăvit de tifos exantematic , de febră tifoidă și de icter, îngrijind bolnavii de aceste boli. Pentru acest fapt am fost decorat cu „Steaua României cu spade”: pentru că „fiind bolnav”, a refuzat concediul spre a îngriji pe bolnavi”, cum scrie chiar pe brevet. În
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
respectării cu sfințenie a jurământului lui Hipocrate și a largului său umanism: „Avem conștiința datoriei, animat de dorința de a sluji dezinteresat celor mulți și umili, oamenilor nevoiași” (Ion N. Oprea). Cu aceeași dăruire a contribuit la stingerea focarelor de tifos exantematic, a îngrijit răniții pe front sau în spitalele din localitățile unde a fost mobilizat, punându- și în pericol propria sănătate. Puterea de jertfă i-a fost răsplătită cu Ordinul „Coroana României cu Spadă și Panglică de Virtute militară”, urmată
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
la editura Vigot din Paris. A doua carte „Tratamentul Febrei” apărută în 116 cuprinde concepția sa patogenică asupra sindromului febril și oferă parametrii terapeutici de bază în abordarea bolii, prin utilizarea antipireticelor (conduită supusă controverselor până atunci) în boli ca: tifosul exantematic, febra tifoidă, febra palustră (malaria), febra galbenă etc., boli în care hiperpirexia făcea ravagii și era greu de stăpânit din punct de vedere terapeutic (foto pg. 302 jos, 303, 304). Pentru a sublinia importanța problemei hiperpirexiei la acea vreme
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
atât de mult dorită, a fost pasul spre moartea care-o pândea pe frageda făptură. De la Sinaia n-au îndrăznit să meargă mai departe. Regina îi scria prințesei-mamă: "La București, starea sanitară este atât de proastă încât cobor cu teamă. Tifosul și angina fac ravagii. Difteria a atacat o mulțime de copii. Mor în câteva ore". În carnetul său intim, nota cu un simț temător de Nemesis: "Viața mea este foarte bogată și foarte frumoasă. Nu mi-aș fi putut-o
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
pe malul gropii cu var și de vie a aruncat-o acolo. Catrina s-a ridicat din groapă și încerca să iasă afară, dar a fost lovită de bâta necruțătoare a fratelui său. O altă epidemie a fost cea de tifos exantematic după cel de-al II-lea război mondial. Mizeria, slaba alimentație și viața grea a oamenilor, paraziții fără leac provocau această cumplită boală de care puțini scăpau cu viață dintre cei bolnavi. Unii dintre hudeșteni au murit atunci fără ca
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
fost să lupte cu trupele bulgare care se aflau de mai mulți ani în război ar fi fost cu siguranță înfrântă. Datorită mizeriei și fără să tragă un foc de armă, un mare număr de militari români au murit de tifos exantematic, deoarece nu aveau medicamente și nici săpun să se spele, iar păduchii năpădiseră mulțimea de soldați. Alți soldați au murit datorită dizenteriei deoarece trupa a băut apă din Dunăre și a mâncat fructe și ce au mai găsit, deoarece
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
București rămân toate ambulanțele hipo și 36 de cai, sub îndrumarea doctorului Mina Minovici. În decurs de 3 luni, Salvarea a transportat din gări, spitale, locuri ale bombardamentelor, 42 807 răniți. La Iași, Salvarea s-a confruntat cu epidemia de tifos. În lupta pentru combaterea bolii și reducerea răspândirii, doctorul Botescu moare la datorie. La încheierea războiului, se totalizează pe durata confruntărilor armate 148 798 de cazuri în București și Iași. La 1 iulie 1918, Salvarea se reîntoarce la București, unde
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
1915 (mai mult ca sigur dată este pe stil vechia, de Paste, este grav rănit și capturat de ruși. A stat în spital mai bine de un an, timp în care s-a îmbolnăvit de aprindere la plămâni și de tifos. Și aici, avem o altă variantă care susține că trimiterea să pe frontul rusesc l-a privat de posibilitatea de a fi alături de Tereza la nașterea gemenilor Paul și Gabriela. Pe când unitatea îi era cantonata în satul rusesc Korutovo, cunoaște
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
surprindere, nu m-au dus spre ieșire, ci într-o cameră la subsol, unde ne-au adunat pe mai mulți care se pare că am fi fost purtători de nu știu ce microbi. Se pare că trebuiau să ne facă ceva împotriva tifosului. Medicamentul acela avea și efecte secundare asupra creierului. Mai erau acolo și unii care făceau pe ei, având încă dizenterie, mai era și Tomescu, și un nenorocit de portar de bloc, neamț de origine, care înnebunise în urma medicamentului. A fost
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
va nota menarha, ciclul menstrual, sarcini duse la termen, avorturi provocate sau spontane, ultimul ciclu menstrual etc., unele condiții fiziologice care pot duce la modificări ale funcționalității sistemului nervos central și endocrin. ANTECEDENTELE PATOLOGICE Bolile infecțioase acute: rujeola, difteria, scarlatina, tifosul, varicela, pot da complicații ale sistemului nervos central: meningite, encefalite, encefalomielite, nevrite etc. Dintre infecțiile cronice, tuberculoza poate produce meningita T.B.C., tuberculomul cerebral, osteomielita T.B.C. (morbul Pott). Sifilisul afectează sistemul nervos central producând meningite luetice, luesul meningo-vascular, tabesul etc. De
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dafin F. Mureșanu, Sorin Vidican () [Corola-publishinghouse/Science/92119_a_92614]
-
s-a dezvoltat în mod spectaculos în Statele Unite și în Israel. La fel s-a salvat și Zsolt Béla, publicist și scriitor, care, dintr-un lagăr de muncă forțată, a ajuns în ghetoul din Oradea, unde a rămas simulând un tifos, alipindu-se mai târziu de grupul pasagerilor din trenul Kasztner. Cele trăite atunci au fost consemnate în volumul Nouă valize (Kilenc koffer). Cei care nu puteau fugi, așadar cei care nu aveau norocul de a-și rezolva situația, își așteptau
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
gâtului, canulare venă jugulară sau subclavie), toracice (tumorectomii mediastinale, timectomii, mediastinotomii, rezecții pulmonare, pericardectomii, șunt Blalok-Taussing, chirurgia malformațiilor cardiace, anevrism de arc aortic), inserția unui tub de dren intrapleural, triturare cervicală sau toracică a nervului frenic;infecțioase: difterie, tuberculoză, luess, tifos, poliomielită, herpes zoster, influenza, rubeolă, echinococcus, infecții pleurale etc.;neoplazice: cancer bronhopulmonar N2 (adenopatii mediastinale metastatice), tumori mediastinale maligne, limfoame;diverse: distrofie miotoxică, amiotrofie neurogenă, pericardită, intoxicație cu plumb etc.;idiopatică (probabil infecție virală nediagnosticată) [14, 20, 54, 56, 70
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92115_a_92610]
-
toți studenții săi (care-i spuneau "Moș Titius"), indiferent dacă erau sârguincioși sau nu. S-a stins din viață, ne spune unul dintre cei ce l-au cunoscut, Rudolf Suțu, îngrijindu-și unul dintre fii săi, ce era bolnav de tifos 8. Cum se prezenta situația după 1884? În anuarul pe anii 1919-1920 editat de Union des Anciens Étudiants de l'Université Libre de Bruxelles am gasit nu mai puțin de 1213 titulari ai unui doctorat în drept ai respectivei instituții
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
electrocasnică. Animalele recepționează ultrasunetele iar liliecii utilizează ultrasunetele emise de ei pentru orientarea în timpul nopții. La om ultrasunetele distrug globulele roșii din sânge, produc migrene, greață sau chiar pierderea echilibrului. Ultrasunetele distrug bacteriile, viruși ca: bacilul tuberculozei, virusul gripei, al tifosului. Zgomotul acționează asupra întregului organism, deoarece senzația auditivă ajunge la sistemul nervos central, prin intermediul căruia influențează alte organe. Efectele resimțite de om sunt: reducerea atenției, a capacității de muncă, crește riscul producerii accidentelor, duce la oboseală auditivă, traume ca amețeli
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Bejan Domnica, Carp Costică () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92824]
-
etiologic primar în unele studii; 5. factorul infecțios este sugerat de aspectul inflamator al leziunilor trombangeitice, fiind incriminată în special etiologia rickettsiană (conform datelor epidemiologice de la începutul secolului - boala apărând aproape exclusiv la evreii emigranți din Galiția care au avut tifos exantematic). Infecțiile cutanate, inclusiv cele fungice sunt importante în agravările locale ale ischemiei extremităților inferioare; 6. factori ocupaționali și de mediu extern. Patogenia bolii implică în special reactivitatea vasculară modificată, unele particularități neuroendocrine (hipertonie simpatico-adrenergică) și trombogeneza net diferită față de
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
De numele lui Mihai Ciucă. (1883-1969) - medic, bacteriolog, membru al Academiei -, născut la Săveni, este legată eradicarea malariei, altădată endemică pe teritoriul României. El a devenit unul dintre cei mai respectați experți internaționali În combaterea paludismului. Cercetările sale asupra holerei, tifosului exantematic, difteriei, scarlatinei, tuberculozei, colibacilozelelor i-au adus faima de organizator al luptei Împotriva maladiilor infecțioase În lume. Preotul Dumitru Furtună (1890-1965) - cărturar, etnograf, istoriograf, folclorist - s-a născut la Mănăstireni, la câțiva kilometri de Jijia, cândva centrul comunei din
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
și în Țările de Jos. În 1349 aceasta se abate asupra Germaniei, Austriei, Marii Britanii, țărilor scandinave, țărmurilor Atlanticului și Spaniei. Noi accese se produc începînd din 1360. După scurte perioade de dispariție, ciuma revine complicîndu-se cu epidemii de gripă, de tifos sau de tuse convulsivă. Pînă la mijlocul secolului al XV-lea, Europa trăiește într-o amenințare permanentă. Răspîndirea bolii se explică și prin lipsa de igienă (locuințe neaerisite, orașe în care gunoaiele se adună pe străzi, atrăgînd șobolanii, agenți de propagare
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
care duce adesea la cultivarea unor pămînturi de calitate mediocră nu poate fi suficientă. Ne aflăm deci în prezența unei ruperi a echilibrului dintre populație și mijloacele de supraviețuire care explică reapariția foametei și împreună cu aceasta a marilor epidemii (variolă, tifos, malarie, rujeolă, tuse convulsivă și mai ales ciumă). La sfîrșitul secolului al XVI-lea se declanșează patru mari epidemii de ciumă (1563-1566, 1575-1578,1589-1590, 1597-1601). Altele, care vor afecta întreaga Europă, vor urma să apară în secolul al XVII-lea
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
fost sfințită de către episcopul A. Parsi în 1855. Între timp a izbucnit războiul din Crimeea (1855-1856), și Muntenia a fost ocupată de către austrieci, iar parohul Ambrozie s-a îngrijit destoinic de numeroșii soldați răniți, de bolnavii de holeră sau de tifos, de înmormântări (până la șapte într-o singură zi), etc; sub atâtea poveri, parohul de Brăila și-a făcut timp să caute un bun învățător, poliglot și cu credință puternică în suflet, și l-a găsit în persoana ardeleanului Adam Nagy
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]