1,581 matches
-
caldă și plăcută pe care se cuvine s‑o emane orice cămin unde există o gospodină. Și tocmai ea ar trebui s‑o facă, fiindcă fostul ofițer nu e omul care să răspândească o atmosferă caldă și plăcută. El distruge tihna oriunde o întâlnește. În cercul de cunoștințe, care e destul de restrâns, tata trece drept un țicnit care face afirmații ciudate și căruia nu‑ți poți permite să‑i zici nimic, pentru că el nu mănâncă pe la alții, după cum se exprimă el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
s‑a pregătit îndelung; există chiar și o mânăstire, care se numește abația Zwettl, dar pe care domnul Witkowski n‑o va vizita fiindcă nu poți impune așa ceva unui mare mutilat de război. Duminica viața de la oraș se liniștește și tihna devine stăpână. Tatăl și fiul mănâncă un șnițel gustos cu salată de castraveți și beau câte o bere. Se află într‑o cârciumă autentică de țară. Tata face deja ochi dulci unei brunete vânjoase de maximum două zeci și cinci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
reactiv - absența tulburărilor - și dobândește o nouă dimensiune, pozitivă, constructivă, voluntaristă: o dorim pentru satisfacția pe care ne-o procură, în măsura în care aceasta nu scade capitalul de pace și de seninătate acumulat. Plăcerea interzisă coincide cu jubilația care zdruncină starea de tihnă mentală, fizică și psihică la care se ajunge printr-o neîncetată strădanie asupra propriei ființe. Ruptura în raport cu Epicur pare mai clară pe terenul politic. Magistrul îndemna la un fel de secesiune față de lume. El propunea despărțirea de cetate, nu violent
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
să realizeze un fel de ataraxie statală. Nici tulburări sau războaie, nici nedreptăți, despotism, tiranie și arbitrar, nici foamete sau mizerie, nici violențe, ci o atmosferă senină în cetate, care să facă posibilă o existență personală și individuală desfășurată în tihnă. Favorizând pacea socială, el va deschide calea condițiilor de apariție a seninătății la înțelept. Prin aceasta, activitatea sa evoluează în parametrii filosofiei. Portretul Regelui bun face concesii genului edificării: respectând bunurile semenilor, incapabil să comită crime, binevoitor, neinterzicându-și să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
vieții, până la finalul comediei umane, atât de ușor de atins, dar imposibil de perceput, ca o ironie a destinului. Într-un tărziu, umezeala manșetelor mă anunță că am învins.. Mâhnirea bate din aripi, îndepărtându-se temătoare, în timp ce inima mea, gustând tihna, își așterne culcușul înfiripat pe-o geană de Lumină.
Linia vie?ii by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83342_a_84667]
-
a purtat copii. Zbârnâit de piatră, însă, vâjâia... Nici gând să tacă... Din ce praștie scăpată stăruiește în auz? Silnic, ochi deschizi la soare și-n văzduh zărești buimacă Urâciunea cu aripe prăfuite, de sacâz. Un zigzag mai mult - și tihna însorită ți se curmă Cherlăi scurt, îți clatini capul, laba scarpină mereu: Blestemata de albină solul toamnelor din urmă, Ți-a împuns urechea neagră cu-un cercel de-aramă, greu. SELIM El a venit când, singur și mic, în pragul
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
Ajungi doar la șoapte ... Toate umblările au un liman; Toată făptura e după un plan ... Nu-i cărare fără mers, Nu e viață fără sens ... De n-am trudit și n-am gândit la bine, Nu are rost odihna și tihna ... Câmpul cu flori - Cine-a trudit pentru ele? Cămările mele cu dor - Scame de gând, personaje fără contur Fără griji se perindă alene ... De la o zi la alta culoarea obosește; În vază, roza are un loc de popas ... Cât timp
POEZII DE ION GEORGESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 939 din 27 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364284_a_365613]
-
chipul tău Cumpănă dreaptă face staturii de Luceafăr ... Ai înfruntat cutume, și lume, și destin - Îti mulțumesc că l-ai iubit pe Emin ! Mai ales acum, când, dincolo de fire, Se mai aruncă-n draga lui icoană Cu bulgări de nesimțire. Tihna lutului Cu chei de lut deschid lacăte de lut; M-apasă osteneală și somn Mă silesc să n-adorm ... Venită de nicăieri, M-alintă mama cu silabe de mângâieri ... De unde vin și unde-am ajuns - Am oboist să-mi dau
POEZII DE ION GEORGESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 939 din 27 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364284_a_365613]
-
oboist să-mi dau un răspuns ... Mi-aduc aminte ca-n treacăt C-am fost botezat în miroznă de brad, În răcoare de plop și susur de mesteacăn ... Din dealul Cărții cu sfinti îmi pare că văd O lume de tihnă și una de prăpăd; C-a venit tata acasă cu bani și cu griji S-a pomenit de datorii și faliment, De industrii cu risc, de avantaje ... De-abia aștept să mă trimită c-un coș S-aduc mâine buruiene
POEZII DE ION GEORGESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 939 din 27 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364284_a_365613]
-
pe alba-ți față, Ca o lebădă, iubito, lasă-ți capul să coboare: Te voi odihni pe mine, perna ta ce te răsfață... Când sfârșită și transpusă vei pluti în adormire Fără zbuciumul și spaima insomniilor vorace, Vei simți extazul tihnei în culcușul de iubire: Te voi cufunda în mine și te voi dormi în pace... Referință Bibliografică: Și te voi dormi în pace / Romeo Tarhon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 972, Anul III, 29 august 2013. Drepturi de Autor
ŞI TE VOI DORMI ÎN PACE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 972 din 29 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364337_a_365666]
-
Redlinger care, fiecare în epoca lui, în maniera proprie și în viziune personală au dedicat subiectului „Odihna" cel puțin una din creațiile lor importante. De regulă, interpretarea subiectului este literală și figurativă. Remarcăm frumusețea senzuală și estetică, miracolul formelor în tihnă, textura tablourilor, culorile lor. Uneori, în ciuda aparenței pasivități, există o tensiune a trăirii instinctive, o absolută acuratețe, un univers de sine stătător. Paradoxal sau nu, chiar și un subiect static prin însăși natura lui, este tratat de fiecare pictor în funcție de
ODIHNA, UN SUBIECT NEOCOLIT ÎN ARTĂ de DOREL SCHOR în ediţia nr. 965 din 22 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364410_a_365739]
-
Safir Publicat în: Ediția nr. 340 din 06 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Mai ară, Doamne, câte unul, În van, desțelenind pământul, Tăind de-a valma teiul, prunul, Uitând c-a fost întâi - cuvântul! Și lasă glia bună, grasă, În tihnă să se odihnească Și seamănă pe lângă casă, Doar viță, ca să-l amețească. Când vine toamna să culeagă, Înjură că recolta-i slabă, Dar uită că, la normă-ntreagă, Atâți-au fost: un moș și-o babă! Și iarăși stă cu
MAI ARĂ, DOAMNE, CÂTE UNUL de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364496_a_365825]
-
Acasa > Stihuri > Momente > ȘI TOAMNA, PRINȚESĂ, PLOUĂ CU ÎNGERI! Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 258 din 15 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Prințesă, ce cauți la mine în suflet? Mă răscolești, îmi iei ș i tihna din cuget! Nu mai cutez ochii spre tine să-ndrept, Știrbă mi-i lancea, amorțit brațul drept. Stăpână, pe noroade și imperii, Femeie - mă farmeci, despot - mă sperii! Ți-am fost cavaler, prin brațele-mi scuturi Purtat-am, în vise
ŞI TOAMNA, PRINŢESĂ, PLOUĂ CU ÎNGERI! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 258 din 15 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364518_a_365847]
-
lucrări: Catalogarea manuscriselor românești din Biblioteca Mănăstirii Secu (1994); În duhul evlaviei ortodoxe (1999); Cuvinte și tâlcuiri arhierești (1999); Mierea din drumul pelinului (2000); Iarba din roata amurgului (2001); Precizări tipiconale (2002); Tămâie și exil - dialoguri despre pribegia fraților (2003); Tihna însemnărilor (2004). De asemenea, Episcopul Gherasim (Cucoșel) Putneanul a publicat diferite articole în revistele: "Mitropolia Banatului" și "Îndrumătorul Bisericesc" de la Timișoara și Arad. Așadar, în urmă cu șapte ani, în primele minute ale sărbătorii Sfântului Ierarh Nicolae, trecea în lumea
EPISCOPUL GHERASIM PUTNEANUL... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364545_a_365874]
-
906 din 24 iunie 2013 Toate Articolele Autorului te chem de unde ești la o margine de timp mă vei recunoaște sunt fata în ie cu brâu vărgat și traistă din lăicerul de pe laiță stau lângă prispă sub bucata mea de tihnă printre scânduri în derivă umbrele nu știu cui îmi urmăresc nerăbdarea doar tăcerea din zori îmi înțelege căutările fac motocei și-i agăț de vise Referință Bibliografică: am motive să reclădesc iubirea / Ana Maria Gîbu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 906
AM MOTIVE SĂ RECLĂDESC IUBIREA de ANA MARIA GÎBU în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364015_a_365344]
-
se tânguie răgușit. Sunt arșiță de vară, iubire mistuind, Lumina sunt, din carte, ce o primești voind. Eu sunt o rază caldă, ce-ți cade drept în față, Și sunt eternitatea, ce naște-o nouă viață. Sunt pasul care-n tihnă se-ndreaptă spre Altar, Sunt floarea de chiparos, ce se desface iar. Mireasmă-s de pădure și-aromă de gutui, Si roșul din cireașă ce l-ai gustat întâi. Sunt un torent de ape, ce cântă sus pe stâncă, Sunt
HOMO SUM de ELISABETA SILVIA GÂNGU în ediţia nr. 1555 din 04 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362937_a_364266]
-
vă leagă ceva de locurile respective? Ion Al. STĂNESCU: Ați intuit! Acolo mi-am petrecut anii copilăriei și adolescenței. În satul Tunari am făcut primii ani de școală. Virginia Vini POPESCU: Domnule Ion Al. Stănescu, vă mulțumesc încă o dată pentru tihna și sinceritatea cu care am purtat această discuție. Gândindu-se, parcă, la dumneavoastră, Valeriu Butulescu a scris: „Munții sunt falnici, dar modestia câmpiei ne hrănește”. Vă felicit din toată inima pentru tot ce ați realizat în domeniul culturii, vă doresc
DE VORBĂ CU MODESTIA ! (INTERVIU CU ION AL. STĂNESCU) de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 2202 din 10 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362895_a_364224]
-
nesperat se împlinește. Că ,,La Paștele Cailor", reală este poveste. Prăznuirea eroilor În cimitirul satului, la Înălțarea Domnului, eroii sunt comemorați de prieteni și de urmași. Clopotele dau trezire, de-a Înălțării vestire. Spre a morților odihnă cântă sobor fără tihnă. La slujba de pomenire, rânduită-i prăznuire în tradiție creștină, cu merinde și lumină. Din urmașii ce i-au iubit, spre cei morți se-nalță spirit, cu lacrimă arzătoare ca ceara din lumânare. Sufletele lăcrimează, când preoții tămâiază mormintele celor
ÎNĂLȚAREA DOMNULUI, ZIUA EROILOR, SFINȚII ÎMPĂRAȚI CONSTANTIN ȘI ELENA de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1600 din 19 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/362987_a_364316]
-
înveselesc castelul. Și lupul urlă lung de groază , gelozie. Dar poți sări pe stânci? E nebunie. Două cadrane - ochii lupului, în ele trece timpul. Se mută Soarele în casa Lunii, vai, se mută. Se nasc noi stele lacome de lapte. Tihna s-a dus. Vorbește inima cu infinitul. Și unde-i Dumnezeu? Pare păgân și visu-acesta. Un biet brahman se roagă-n răsărit. Din mări sar pești, rechini, balene albe. Privește lupul de pe mal, ar vrea să calce apa. Vântul viclean
LUPUL SINGURATIC de BORIS MEHR în ediţia nr. 1072 din 07 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363319_a_364648]
-
se găseau tot felul de plante legumicole, bine îngrijite. Au urmat ani de "agricultură socialistă" când majoritatea tineretului de la sate s-a îndreptat spre orașe, unde au îmbrățișat industrializarea "excesivă". Instinctul grădinăritului, pasiunea pentru această indeletnicire nu mi-au dat tihnă nici la Oradea unde mă mutasem prin anii *60. Nu aveam în proprietate nici un metru patrat de teren pentru grădină deși locuiam la casă. Dar am înfințat multe grădini de legume pe tenuri virane, pe unde apucam și pe unde
PASIUNEA PENTRU GRĂDINĂRIT ÎMPLETITĂ CU ARTA SCRISULUI de IONEL CADAR în ediţia nr. 1732 din 28 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363448_a_364777]
-
grădini cu rouă pe cicoare, Unde regina nopții aiurează Descântecul miresei viitoare. De'o fi și'o fi să mă apuce zorii, Frângându-i trupul, ostoindu-mi dorul, Întârzie venirea aurorii, Sau zăbovește-i, soarelui, nezborul Să-mi împlu'n tihnă noaptea de iubire. Odat' întors cu jar îi voi hrăni, Zenit, mireasă, iar Nadirul, mire, Ne lasă, Doamne, liberi înc'o zi! *** Referință Bibliografică: Nadir, mireasă și Zenitul, mire / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1866, Anul
NADIR, MIREASĂ ŞI ZENITUL, MIRE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1866 din 09 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362418_a_363747]
-
Eu sunt doar o novice călătoare/ Prin lanul poeziei nesfârșit,/ De dragoste de semeni născătoare/ În nefirescul lumii labirint”. Cu alte cuvinte, întrupări evocând lumina și taina înfiorată a clipelor. Este un prim nivel, peste care se pot așeza, în tihnă, potrivit cu truda creatoarei, cu lecturile pe care le va acumula, cu echilibrul pe care va reuși să-l instituie între planuri, cu capacitățile de sublimare, cu înțelegerea adâncă a adevărului că poezia este sugestie și nu rostire „lăcrămoasă”, toate victoriile
ECOURI LA O CARTE DE... DESCĂTUŞĂRI LIRICE de GEORGE ROCA în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362454_a_363783]
-
stinge// Vă colind cu Iubire linu-i lin, leru-i ler...” ( Îmi ninge, Săcuieu, 13 decembrie, 2009). Arderea lăuntrică pe rugul iubirii este atât de intensă încât cu ea se pot aprinde munții: „În clipele sublime am ars în vâlvătaie/ Mărgăritare-n tihnă cules-am de sub gene/ Am stins cu ele focul, a inimii văpaie/ Și-am exilat trăirea într-un ocean de stele.// Din zborul de albine și-a dorului credință/ Am împletit speranțe, descătușări de vise,/ Cortine ridicat-am purtând cu
O PREOTEASĂ A CUVÂNTULUI ŞI ODISEEA EI SUFLETEASCĂ de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362439_a_363768]
-
Yaffo, scriitorul recurge la metafore pline de substanță: „Istoria vine din larg și pleacă în larg. Legendele ei, de asemenea. Apele Mediteranei vin la zidurile Orașului-Cetate, precum evreii la Zidul Plângerii.” Amintirile ieșene sau băcăuene renasc într-un moment de tihnă la o cafenea telaviviană. Privește în sine, retrăind Iașul, apoi, cu ochii spre exterior, vede că „Marea e de un albastru-verzui. O mare caldă, bună, puternică, imensă. Urmează un oraș, la margine de imensitate. Vecin cu infinitul apei și aflat
UN DAR DE LA RONI CĂCIULARU de ZOLTAN TERNER în ediţia nr. 1070 din 05 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362509_a_363838]
-
grijilor se-așterne-n glastre Din paie -acoperite cu cătran.. De Anul Nou... mereu promitem Realizarea visurilor în stadiul de proiect Dar iureșul cotidian...s-admitem Ne-aruncă-n brațele rutinei...banalului perfect. Lăsăm dorințele să se stingă Ca artificiile în noaptea dintre ani Tihna așezării-n sine într-o chingă Ne-nlănțuie cu lacăte și bolovani. Speranțele tinere ce înmuguresc Cu freamăt nou înfiorându-ne ființa Udați-le cu răbdare până cresc Și scuturați temerile, golind conștiința. Pe sub poarta dintre ani să trecem Cu
DE ANUL NOU de MARIANA STOICA în ediţia nr. 2191 din 30 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/361060_a_362389]