1,204 matches
-
rând, Radu cel Mare (într-un mormânt „de piatră cioplită, cum să véde”, „care-l făcuse - știe Gavriil Protul - în tinda bisericii în mănăstirea din Deal; Letopisețul Cantacuzinesc: „Iar trupul Radului Vodă îl îngropară în mormântul care-l făcuse în tinda bisericii, în mănăstirea den Deal, unde iaste hramul Sfântului Nicolae făcătoriul de minuni, care o zidise din temelie în domniia sa, tot din piiatră cioplită și stâlpii ușilor și ferestrele tot din marmură, cum să véde și acum, biserică frumoasă
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
său și lui”51. Tot despre „nemoarta pomenire” vorbesc și pisaniile de la Mănăstirea Hurezi (cea de pe peretele de apus al pronaosului bisericii mari: „[...] să se zugrăvească și să se pue aici, cum să vede într-această desfătată, frumoasă și iscusită tindă, spre slava, întâi, cea necuprinsă și neschimbată în véci, a lui Dumnezeu celuia ce au învrednicit pe acestŭ bun și bl(a)gocestiv domnu a face acestea și spre nemoarta pomenire a sa și a tot bun și prea bl
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
frumusețile și podoabele o au împodobit denlăuntru și denafară [...]. Așijderea făcu o pristaniște în Ascalon, la mare, să fie de corăbiiari, și o corabie mare și alta mică[...] iar lavra Sfântului Athanasie, toată biserica cea mare, cu altariul și cu tinzile, le-au înnoit și au împreunat plumbul cel vechiu cu altul nou și au acoperit de iznoavă [...] Iar lavra Iverului a lui Sveti Evtimie făcătorul de minuni, pre sus pre ziduri au adus apa cu urloaie ca de 2 mile
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
îmbogățit [...] Iar sfânta cetate Ierusalimului, Sionul, care iaste mana bisericii, așijderea o au dăruit și o au îmbogățit din preună cu toate bisericile dinprejurul ei [...]. Așijderea și în măgura Misiei, mănăstirea Oreiscului, unde sânt moaștele Sfântului Grigorie făcătorii de minuni, tinda bisericii o au zidit și o au acoperit cu plumb [...] Iar în Elada, sfânta mănăstire anume Meteor o au îmbogățit cu multe daruri și multe ziduri au făcut. Așijderea și în Pethlagoniia, mănăstirea anume Trescaviță o au îmbogățit. Și în
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
pristăvit lăsând jale mare foarte jupânesei sale, părinților lui și tot rodului și neamului lui; fiind de vârstă de ani 22 și căsătorit numai de un an și jumătate, nelăsând în urmă nici semeție”. Inscripția de pe piatra mormântului (aflat„în tinda” catedralei mitropolitane din Târgoviște) îl plângea pe cel mort în floarea vârstei și, deopotrivă, matrimonial frânt „Suptu această piatră zace jupan Scarlat vel păharnic, ginerile prealuminatului Io[an] Costandin Băsarabŭ Voevod și fecioru a lui Alexandru Mavrocordat, marelui dragoman al
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
și surorile și tot neamul lor până la Sfânta mănăstire Mărginénii, hramul ei marii arhistratizi Mihail și Gavriil, care iaste de dânșii făcută, făcându-se pogrebaniia și alte sfinte slujbe dumnezeești, păn se dédură moaștele ei în gropniță, ce iaste în tinda bisericii den-a dreapta, alăturea cu gropnița a soțului ei, fericitul răposatul Costandin Cantacuzino biv vel postelnicul, care gropniță au fost zidită de dânsa încă mai denainte vréme”. „Vécinoe pameat!” - exclamă Stoica Ludescu, greșind genul adjectivului slavon. Și Doamna Stanca
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
singura capabilă să cioplească mari ansambluri umane. MIRCEA ZACIU Opera lui Slavici nu e doar o copie a realității, cât mai exactă, cât mai adecvată (e și aceasta), ci o viziune a ei. Reconstrucția în fictiv cu elemente ale concretului tinde să obțină nu o reproducere, ci o analogie a realului, aleph miraculos în care creatorul vrea mai ales să afle pentru sine, să se exprime și să se contemple, să dorească și să se vindece de dorință. MAGDALENA POPESCU SCRIERI
SLAVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289719_a_291048]
-
modestia culinară îi dau, dimpotrivă, un caracter aproape sacru. Ca în picturile vechi, lumina narațiunii cade pe chipul părintelui care veghează asupra copiilor înghesuiți în jurul unei mese joase: „Când ieșeau din iarnă și până aproape de Sfântul Niculae, Moromeții mâncau în tindă la o masă joasă și rotundă, așezați în jurul ei pe niște scăunele cât palma. Fără să știe când, copiii se așezară cu vremea unul lângă altul, după fire și neam. Cei trei frați vitregi, Paraschiv, Nilă și Achim, stăteau spre
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
joasă și rotundă, așezați în jurul ei pe niște scăunele cât palma. Fără să știe când, copiii se așezară cu vremea unul lângă altul, după fire și neam. Cei trei frați vitregi, Paraschiv, Nilă și Achim, stăteau spre partea dinafară a tindei, ca și când ar fi fost gata în orice clipă să se scoale de la masă și să plece afară. De cealaltă parte a mesei, lângă vatră, jumătate întoarsă spre străchinile și oalele cu mâncare de pe foc, stătea întotdeauna Catrina Moromete, mama vitregă
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
știrile despre campania din Bulgaria citite de copil în „Universul”, șocul scufundării Titanicului și vestea morții lui Aurel Vlaicu, apoi izbucnirea marelui război, plecarea tatălui pe front și a copilului la liceul din Craiova, umilința ocupației germane, lecțiile ținute în tinda bisericii „Madona Dudu” - o generație care crește în mijlocul unor transformări și conflicte dramatice. Este aici o proză austeră și disciplinată, armele ei nu sunt nici podoaba stilistică, nici exactitatea adevărului, ci o sinceritate spontană, care în exercițiul scrisului se convertește
VANCEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290422_a_291751]
-
Sunt oameni vrednici și isteți, oamenii micilor și rarelor sătucuri din aceste locuri, cu o viață înlesnită. Au ieșit din bordeiele săpate în pământ și au învățat să-și facă din chirpici case acoperite cu paie sau cu trestie, cu tindă către miazăzi și cu două încăperi, una cu vatră și alta cu priciuri pentru dormit vara. Au învățat vacile să are pământul în vederea însămînțării, trăgând după ele o creangă groasă cu un ciot, de care se leagă unealta de scormonit
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
Celarianu, F. Aderca, Emil Dorian, Hortensia Papadat-Bengescu, G. Bacovia, George Silviu, Perpessicius, iar la sectorul proză pot fi întâlnite numele lui G. Brăescu, Aurel Savela, Ion Călugăru, cel al Sandei Movilă. Cronica literară este susținută de Perpessicius, la rubrica „În tinda unei registraturi”, și de F. Aderca, iar eseistica de B. Fundoianu, F. Aderca, Perpessicius, în timp ce cronicile muzicale sunt semnate de Marcel Gheorghiu. Aici Camil Petrescu dă un fragment din piesa Act venețian. Se fac transpuneri din Giovanni Pascoli (traducător: G.
SPRE ZIUA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289839_a_291168]
-
existența literaturii române pe durata unei jumătăți de secol. În 1923, când revista „Spre ziuă” îl solicită să îndeplinească, în paginile ei, serviciul unei „registraturi de cărți românești”, adică al unei cronici permanente, P. face, în articolul inaugural, intitulat În tinda unei registraturi, o profesiune de credință: „Voi plivi însă orice prejudecată sectară și mă voi sili să comentez orice operă, din orice zonă ar veni [...]. Voi alunga cât mai hotărât, ca pe-o Satană, ipocrizia și, vorbind de o scriere
PERPESSICIUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288761_a_290090]
-
a prezentat construcția bisericii mai degrabă ca o realizare personală decât ca pe una colectivă. Cele 1.100 de locuințe din comună sunt, în marea lor majoritate, formate din două camere cu un hol între ele (numit și sală sau tindă) și o bucătărie. Chirpiciul este materialul de construcție uzual. Se adaugă azbestul, de asemenea ieftin, dar și puțin performant. Dependințele au, în cele mai multe cazuri, un aspect de construcție provizorie, impresie întreținută și de aspectul degradat al acestora. În schimb, casele
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
purtătoare de mir parfumat. Chemați să cântăm în cămara Mirelui o necurmată cântare de nuntă, Domnul vieții și al învierii noastre ne cere să lepădăm hainele cârpite ale morții și stricăciunii. Locul schimbării noastre la față este Biserica. Aflat în tinda acestui sanctuar, părintele Teofil a deschis ușa cuvântului „spre a vesti taina lui Hristos” (Coloseni 4, 3) - „taina cea din veci ascunsă neamurilor, iar acum descoperită sfinților Săi” (Coloseni 1, 26). Regăsirea paradisului. Note de lectură la arhimandritul Emilianostc "Regăsirea
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
care ar voi să indice că noi ducem, totuși, o luptă împotriva chiaburimii. Dar strofele acestea în loc să aibă efectul dorit, minimalizează lupta noastră. Iată cum apare în două versuri dușmanul de clasă în poemul Revederea: Doar chiaburii stau acriți în tindă Ori își fac de lucru prin căruți. Atât. De altfel nici colectiviștii din poem nu-i bagă în seamă pe chiaburi. E o ignorare reciprocă, ce traduce în fond o concepție greșită a poetului despre realitățile patriei noastre și o
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
sforțări și hăulituri lungi, haizașul de la casa veche, peste care s-au așternut paie noi. între amânari locuința a fost înfundată apoi cu bucăți de plop despicat, șușelită și lipită, iar către toamnă dată cu var. Avea două încăperi, o tindă și-o odaie și în spate, șandramaua. Frații au mai făcut poiată pentru orătănii și coteț unui godac negru. în jurul ogrăzii au împletit din nuiele tari gard cu cunună și-au sădit roată împrejur răchiți. Către iarnă holteiul nu întârzie
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
cu Ion Ghervan cu sania. Eu tăiam lemne la trunchi, în șură, cu fânarul, când aud hăulind pe vale copchiii cu chiraleisa. Las lemnele și intru în casă. Fumeia încă mai netezea poclăzile pe pat, când și aud tropăituri în tindă : popa, cu dascălul Murgoci și palamarul. Ghervan a rămas la sanie, în drum. Popa era cam făcut și în casă n-a mai vrut să cinstească după obicei. Cum au terminat cântarea, au și ieșit afară, la ger. Când dau
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
dacă știu. - Bine, zic, șezi jos și scoate încălțările să-ți văd urma. N-ai fost tu, n-ai de ce te teme. Ion s-așază pe sanie și începe a se descălța. - Ce faci, Ioane, răcnește la el femeia din tindă. Ce dai acolo? - Dă bocancu’ încoace, zic eu răpede și i-l smulg. Pe loc l-am văzut cum se moaie. - Bade Dumitre, zice el, stai că-ți dau toporul. - Ce faci, omule, ai înnebunit ? țipă femeia și se repede
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
Se temea de limbuția lor și, râzând puțintel netot, când vorbea despre ele, dădea drumul la glas pe nas. într-un târziu o privi prin ochelari. Surprinsă, nevasta își lăsă luminile verzi în jos. Avea chipul rotund și îndrăzneț. în tindă se auziră pași. Grăbită, gazda luă cana de faianță și se strecură afară pe sub brațul bărbatului care intra. Namila care apăruse în ușă îi aruncă o privire aspră apoi, cu o față îndulcită și prevenitoare, se apropie de procuror. Deși
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
ca boul și el împlinește birul. Ai să vezi mata mâne ce avere au în casă : că acuma e iarnă și fiștecare își ține la îndemână țolul, perina, poclatul, pănura și lăvicerul, ce-a avut vara prin poduri ori în tindă. Vita-i în șură, oile în ocol, porcul la coteț și găinile în poiată. Toate jivinile sunt în privală. Primarul se opri să vadă dacă oaspetele n-a obosit. Interesat, Zalomir îl ațâță : - Bine, dar cum îți explici dumneata că
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
pe care o avea dânsul bolnavă. Iar când s-a întors omul cu leacul, soră-sa murise. Văzând că n-a avut folos, ce gândește Grigore, să nu-i mai plătească ovreicii ! Noaptea, când s-a culcat, a auzit în tindă cum se răstoarnă căldările pe scaun. A ieșit afară, n-a văzut pe nimeni, decât balta și gălețile pe jos. Și de-atunci în fiece noapte îi răsturnau căldările cu apă, de intrase omul în boale. Duminică, fiind zi de
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
POVESTE) GAZEL. Toamna frunzele colindă, Sun-un grier sub o grindă, Vântul jalnic bate-n geamuri, Cu o mână tremurândă, Iară tu la gura sobei Stai ca somnul să te prindă. Ce tresari din vis deodată? Tu auzi pășind în tindă - E iubitul care vine De mijloc să te cuprindă, Și în fața ta frumoasă O să ție o oglindă, Să te vezi pe tine însăți Visătoare, surâzândă. I Pe un deal răsare luna, ca o vatră de jăratic, Rumenind străvechii codri și
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
el zicea că nu. Vezi tu, erau Încă puștile lui și nu și-a mai cumpărat altele vreodată. Nici n-a mai vânat. Apoi au reconstruit casa În același loc, de data asta din scânduri vopsite-n alb, și din tinda casei se vedeau plopii și lacul din spatele lor; dar arme n-au mai fost vreodată. Țevile puștilor care stătuseră pe rastelurile din picioare de căprioară rămaseră pe mormanul de cenușă și nimeni nu se atinse de ele. După război, am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
Bine, cum zâci tu. Apoi către noi: Haideți cu mine să vă arăt unde o să stați. Bucuroși că nu urma să stăm în aceeași casă cu bătrânii, ne-am îndreptat către căsuța de lângă gard care avea două camere și o tindă. Nea deschis ușa camerei din stânga, spunându-ne simplu: „Aici! Nu cred că vă trebuie învelitori că e destul de cald noaptea”. Era un pat de lemn cu o saltea din țolinci de cordele umplută cu pănuși de porumb, pe care cu
Privind înapoi fără mânie by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91574_a_93568]