765 matches
-
atât experiență cât și mai multe cunoștințe, să-mi susțin cum trebuie teza. - Da, văd că ați luat examenul cu nota maximă. Bravo! Nu este niciun impediment să vă angajați, așa cum v-a spus și directorul. Avem nevoie de entuziasmul tineresc, mai ales că puteți să puneți în practică tot ce știți din timpul facultății în domeniu creșterii animalelor. - Deci sunt angajată? - Desigur. - Când trebuie să vin la muncă? - Din punctul nostru de vedere și din acest moment. Aveți nevoie de
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. XVII COŞMARUL ADEVĂRULUI PARTEA A II A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1146 din 19 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362124_a_363453]
-
c-o singură bătaie de inimă Unirea, contopirea Țărilor într-un stat, România, cum invocau pentru susținerea drepturilor țării lor, în mod egal, umbra marelui Mircea și pe aceea a nebiruitului Ștefan Vodă. În toată mișcarea aceasta, furtunoasă prin entuziasmul tineresc până și al oamenilor bătrâni, cari mulțumeau lui Dumnezeu pentru că "le-a lungit zilele să vază cea mai frumoasă zi a neamului romînesc", nu se vede o umbră de părere de rău pentru sacrificiile ce ei le aduceau Unirii, nu
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
opera a fost adusă la forma de 4 acte și și-a avut premiera la Teatro alla Scală din Milano. Actul I (Fontainebleau) a căzut, iar aria Io vidi a reapărut în scenă de la mănăstirea Sân Giusto schimbată din ardoare tinereasca în amintire nostalgica. Multe din scene au fost refăcute întrașa fel încât nouă muzică amintește mai mult de Otello decât de Aida: duetul Filip - Posa a fost complet rescris pentru a lua forma unei conversații în înțelesul actual. Evident că
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
personajele comediei O noapte furtunoasă a lui I. L. Caragiale: Jupân Dumitrache și Chiriac, fidelul său ajutor și sergent în „garda civică”. Caracteristice pentru literatura umoristică de aici sunt distanțarea redactorului față de evenimentele care pasionau atunci opinia publică și chiar un tineresc spirit de frondă. C. este în egală măsură o sursă de informații asupra procesului de formare a lui Caragiale, asupra efortului de a-și selecta teme, tipuri și psihologii ce vor fi întâlnite frecvent în întreaga sa operă, precum și asupra
CLAPONUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286292_a_287621]
-
suspendat în nacela unui balon. Așa sunt observate (aveam să aflu mult mai târziu) locurile și chipurile pe care, inconștient, le situăm deja în trecut. Da, o priveam de la o înălțime iluzorie, din viitorul spre care tindeau toate forțele mele tinerești. Ea mergea prin apă cu nepăsarea visătoare a unei adolescente. Cartea ei, deschisă, rămăsese în iarbă, sub sălcii. Am revăzut brusc, într-o singură licărire de lumină, întreaga viață a Charlottei. Parcă era un șir palpitant de imagini: Franța de la
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
sus-numiții Horațiu și Aristotel și de mai de demult discreditatul Boileau. (Știu, în cazul la care fac aluzie*, era vorba nu atât de opera propriu-zisă a acestora, cât de „poetica” lor, dar chiar și așa îmi pare mult, mult prea tinerească această părere.) Dar ceea ce cred că merită lămurit e credința în „depășiri”. Că un mare scriitor, că un mare filozof, ar putea fi „depășiți”. De pildă, cineva a scris anul trecut că Rousseau e depășit fiindcă nu concordă cu datele
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
tot așa își vor vorbi până la sfârșit); în afară de aceasta, firește, cunosc pictura, și fiecare din ei cunoaște, câte o fată. Vine războiul și, fără ca ei să se întrebe nimic, sunt despărțiți de pictură și iubire (ca și de tovărășia lor tinerească) și azvârliți într-un nou destin. „Germania” și „Italia” sunt în război, iar tablourile celor doi tineri, „tablourile concrete”, „tablourile acelea”, rămân prin poduri. Potrivit tehnicii „montajului alternat”, Comisso - sau cei prin care vorbește el - povestește cele două destine diferite
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
omonime, și nu invers. Rădăcinile trebuie căutate în Unirea, din 1918, a Bucovinei cu patria-mamă. Generația tânără crescută, începând din acel moment, la „altă școală decât cea germană” (Mircea Streinul), ajunge la începutul anilor ’30, în plină exuberanță și avânt tineresc, la o fervoare a căutării propriei identități. Adunându-se la Arboroasa în 1932, pentru a sărbători Unirea din 1918, devenită „icoană” scumpă a spiritualității bucovinene, tinerimea literară, ce își căuta deja de câțiva ani buni făgașul, nemulțumită de marginalizarea fățișă
ICONAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287500_a_288829]
-
cei cinci vor atrage alți tineri (Iulian Vesper, Teofil Lianu, Ghedeon Coca, Liviu Rusu, Cristofor Vitencu, Mihai Cazacu, Sextil Dascăl, George Nimigean, Neculai Roșca ș.a.), majoritatea tentați să scrie versuri, o „generație spontanee” (Perpessicius), aflată pe drumul autodefinirii, o „constelație tinerească, vioaie, activă” (E. Ar. Zaharia), o „grupare a tinerilor care nu au puterea să se disocieze, altfel decât prin abundența creației, de vechea generație a războiului” (Mircea A. Diaconu, Mișcarea „Iconar”, 1999). Tocmai de aceea, „iconarismul” acestor ani de început
ICONAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287500_a_288829]
-
s-a răspîndit cu viteza luminii În toate cabinetele medicale pentru femeile de vîrsta a doua. Pastilele erau ușor de folosit, se găseau peste tot și erau privite ca o Întrupare farmaceutică a fîntînii tinereții Ponce de Leon, promițînd vigoare tinerească, o gîndire mai limpede și o piele mai fină pentru femeile care trec prin menopauză și pentru anii ce vor urma acesteia 7. PÎnă În 1993, știința care susținea această dezvoltare a inclus multe studii publicate În reviste medicale faimoase
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
este scrisă aproape în întregime de colegii săi de clasă, Victor Felea, Virgil Petrișin, V. Sima, Iorgu Moldovan ș.a., care debutează aici cu poezii, recenzii, proză scurtă, note, însemnări și reportaje. Articolul-program, Cuvântul nostru (1/1941), enunță „rostul acestei publicații tinerești”: „De când cu noul curent al «literaturii excitare», ce bine știți e propovăduit printr-un număr exagerat de «ziare-fotografii», zise și humoristice - tineretul a căzut, precum era și normal, în brațele acestei literaturi nefaste. [...] Ca tineretul să aibă o călăuză sănătoasă
GAZETA DE LA TURDA PENTRU TINERET. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287190_a_288519]
-
benevolentiae, chiar dacă, până la un punct, recunosc, excursiile la Gherla și Sighet au fost și pe post de captatio benevolentiae; pentru că studenții le percepeau ca fiind excursii documentare, dar și ca pe un mod de a se răsfăța Într-o excursie tinerească propriu-zisă. Doru Pop: Totuși, aici trebuie subliniat ceva - la un moment dat s-a spus acest lucru. Vorbim despre niște exerciții de memorie atât de fragmentară și lipsită de coerență culturală, Încât sunt chiar utopii. Când vorbim despre memoria rezistenței
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Carola Grindea, un album referitor la dansurile românești și a editat scrierile lui Urmuz. Bogata sa arhivă se păstrează la King’s College din Londra. Textele strânse în Notații critice au, așa cum mărturisea autorul într-un cuvânt înainte, o „impetuozitate tinerească”, apelând masiv la ironie și sarcasm. Cum însă ținta lor - de exemplu, prezumțiozitatea unor diletanți - este facilă, comentariile constituie mai degrabă un exercițiu de virtuozitate. Ulterior G. renunță la critică, mulțumindu-se să prezinte onest cărți de valoare recunoscută, adeseori
GRINDEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287366_a_288695]
-
LITERE, revistă de cultură care apare la Găești, lunar, din aprilie 2000. Editată din inițiativa scriitorului Tudor Cristea, publicația reia titlul „mensualului de atitudine tinerească” scos în octombrie 1933 de un grup din care făceau parte Aurel Chirescu, Matei Alexandrescu și Mihail Ilovici. Așa cum se arată în editorialul din primul număr, semnat Redacția, ca și în cel intitulat La aniversară, semnat de Tudor Cristea la
LITERE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287832_a_289161]
-
, revistă apărută la București din octombrie 1933 până în aprilie 1935, cu subtitlul „Mensual de atitudine tinerească”. Redactor este Aurel Chirescu, iar secretari de redacție C. Federeanu și M. Tache. În 1934 redactori sunt Matei Alexandrescu și Aurel Chirescu. Rubrici: „Galantar” „Cronica literară”, „Cronica poeziei”, „Reviste”, „Teatru”, „Cărți”. Colaboratorii principali sunt Mihail Ilovici, I.E. Torouțiu, Ovidiu Papadima
LITERE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287835_a_289164]
-
după nașterea copiilor, iar distanțele culturale și educative ies acum pregnant la iveală în activitățile domestice cotidiene (igienă, alimentație, socializare). Diferențele și tensiunile sporesc și mai mult în stadiul adolescentin al copiilor, când problemele erotice și sentimentale ale acestora, valorile „tinerești” pot conduce nu numai la o criză intergenerațională, ci și la una interconjugală (Segalen, 1987). Chestiunea satisfacției și a fericirii familiale se diferențiază și în funcție decategoriile socioprofesionale. Probabil că însăși insistența noastră pe satisfacția emoțională și spirituală ce trebuie
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
la garderoba cu costumele ce reprezentaseră o viață întreagă „uniforma” sa și a decis că ar fi interesant să schimbe ceva în ceea ce-l privește. Pe măsură ce îl prindea ideea a decis să schimbe totul; a căutat, astfel, o ținută mai tinerească, și-a pus o pereche de blue jeans pe care nu-i mai încercase din tinerețe și o cămașă cu foarte multe carouri. Aceasta a fost ținuta în care s-a prezentat la conferința pe care trebuia să o țină
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
autentică", opusă limbii de lemn. Din caracterizarea generală a argourilor sîrbe și croate, o diferență față de cele românești pare a fi mulțimea împrumuturilor turcești și germane; în vreme ce prezența masivă a anglicismelor familiare apare ca o caracteristică actuală a multor argouri tinerești europene. Și mai multe subiecte de meditație și de comparație oferă celălalt articol menționat, care descrie, cu date substanțiale, argoul din Budapesta. Argoul maghiar e atestat mai devreme decît cel românesc - în secolul al XVIII-lea - , dar autorul îl presupune
Vecinătăți argotice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15002_a_16327]
-
RL, 1981, 43; Nicolae Ciobanu, Povestirea despre și pentru copii, LCF, 1984, 22; Smaranda Cosmin, Temele adolescenței, LCF, 1985, 5; George Muntean, Cărțile copilăriei și adolescenței, LCF, 1985, 23; George Chirilă, Pornind de la adolescență, CNT, 1986, 40; Gheorghe Bulgăr, Destine tinerești, RL, 1986, 51; Ioan Vicoleanu, „Tandrețe”, ATN, 1987, 1; Rotaru, O ist., III, 721-722; Liviu Papuc, „Dimineața iubirii” ca „saga” a adolescenței, CL, 1988, 12; Cândroveanu, Lit. rom., 204-207; Popa, Ist. lit., II, 1014. D. C. M.
SOVU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289807_a_291136]
-
făgașul lor. Cei doi combatanți își recunosc reciproc greșelile și meritele și se împacă. Fiul recunoaște că tatăl exercitase asupra sa numai blânda autoritate parentală și își manifestase îngrijorarea cu privire la viitorul și fericirea sa. Tatăl recunoaște că elanurile și eresurile tinerești ale fiului erau menite să răspundă la superlativ așteptărilor părintești cu privire la viitorul amândurora. Totul se sfârșește într-o romantică îmbrățișare ce îi transformă pe cei doi diavoli în îngeri păzitori ai fericirii comune. Confruntarea dintre modernism și postmodernism, în ciuda analogiilor
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
săbii, plete etc. - mai spuneau ceva băieților. și, pentru a ilustra conținutul absurd al informațiilor oferite de această revistă, voi enumera elemente ale universului lingvistic ce descria imaginarul fantastic atribuit copiilor: exemple grăitoare, hărnicie pionierească, elan revoluționar, atașament patriotic, cutezanță tinerească, idealuri cutezătoare etc. Mi-aduc aminte că, la un moment dat, fiul meu, venit acasă de la școală, mi-a spus că are de scris o compunere despre un comunist pe care îl cunoaște, pe care urma să-l descrie ca
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
naționale și europene. Dacă G. Călinescu accentua raporturile personalității artistice cu istoria, P. supune individualitatea literară evoluției istorice și conștiinței naționale în conglomeratul ce particularizează sud-estul european. În comentarea literaturii române interbelice se evidențiază capitolele Ermetism și avangardă și Neliniști tinerești și autohtonism filosofic, întrucât au meritul să ridice analiza critică din sterilul ideologism al epocii și să nuanțeze realitatea artistică a perioadei. Era totuși firesc ca această istorie literară din 1970 să nu aibă o perspectivă adecvată asupra literaturii contemporane
POPESCU-16. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288937_a_290266]
-
un zdrobitor dispreț, după o nouă lectură (a paisprezecea) dintr-o privilegiată serie à la Ibrăileanu a romanului Război și pace. Inclemența față de prejudecăți și clișee, față de unele puncte de vedere false adânc înrădăcinate reprezintă, de altfel, o trăsătură curat tinerească. Lenea bătrânească a minții, scleroza senilă a gândirii găsesc în el un adversar redutabil. O excelentă și binevenită punere la punct realizează criticul, în același timp plin de bun-simț și subtil (cu P. bunul simț - socotit îndeobște o calitate preponderent
PALEOLOGU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288628_a_289957]
-
spirit teoretic”: „nu a existat și nu va exista critic autentic nonimpresionist. A repudia impresionismul înseamnă a repudia pur și simplu esența criticii”; „aș afirma - se revine în alt loc - că o critică radical nonimpresionistă e o contradicție in adjecto”. Tinerească este apoi capacitatea de a admira, în care P. vede esența criticii. El este un critic (și un om) dispus să admire. E o calitate aceasta, fără îndoială, dar presupune să admiri uneori și ce nu trebuie. Generozitatea inundă însă
PALEOLOGU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288628_a_289957]
-
iunie 1926 și martie 1968-1989, ca revista a elevilor de la Liceul „Moise Nicoară”. Prima serie este editata „sub supravegherea” lui Inocențiu Lângă, redactor fiind Gheorghe M. Floru. Intențiile publicației sunt explicate într-un Cuvânt înainte: „Vrem că surplusul de energie tinereasca ce avem în noi să-l întrebuințam în încercarea de a pune pe hârtie un gând sau o simțire ce țâșnește involuntar din sufletul nostru plin de entuziasm. Vrem să cunoaștem și să facem cunoscut, în măsura puterilor noastre, un
LABOREMUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287734_a_289063]