2,630 matches
-
cărți tălmăcite și tipărite de acesta se află un Tetraevangheliar (1561), Lucrul Sfinților Apostoli (1566), o Psaltire și un Liturghier (1570), o Psaltire slavo-română (1577), culminând cu monumentala Carte ce se cheamă Evanghelie cu învățătură (1581). Adăugând, la toate acestea, tipăriturile lui biblice în limba slavonă (Evangheliar, 1562, 1579, 1583, Liturghier, c. 1568-1570, Psaltire, 1577 ș. a.), precum și activitatea altor tipografi brașoveni contemporani lui Coresi (diacul Lorinț tipărește un Evangheliar la 1570 și o Evanghelie la 1579, Călin tipograful reproduce la 1566
BIBLIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285725_a_287054]
-
paleos, „vechi”), se tipăresc în 1582, la Orăștie, primele două capitole ale Vechiului Testament, Facerea (Bitia) și Ieșirea (Ishodul), transpuse în românește după o Biblie maghiară tradusă de predicatorul clujean Gáspár Heltai, elev al lui Philip Melanchton. Ca și prima tipăritură coresiană în limba română, Întrebare creștinească (1559), Palia de la Orăștie decurge și ea dintr-o inițiativă a reformaților ardeleni (sași și maghiari, deopotrivă), de a calviniza sau luteraniza majoritatea ortodoxă românească a Principatului, spre a crea o contrapondere catolicismului, care
BIBLIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285725_a_287054]
-
domnii Moldaviei. Din îndemnul și cu cheltuiala mitropolitului s-au tipărit cărți didactice și scrierile lui Amfilohie Hotiniul (în 1795), după ce, în 1787, nepotul său Toma Stamati realizase o nouă traducere din Cer nou de Ioanichie Galeatovski. Cea mai importantă tipăritură prefațată și patronată de S. este Critil și Andronius (1794), traducere după romanul El Criticón de Baltasar Gracián y Morales, făcută, după un intermediar grecesc, de arhimandritul Gherasim de la Mitropolia din Iași. În prefață S. consideră această nouă formă de
STAMATI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289844_a_291173]
-
Auricăi (n. Cosma) și al lui Ion Sav. Urmează liceul la Jibou, unde își ia bacalaureatul în 1967, și Facultatea de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj, secția română-latină (1967-1972). Lucrează la Cluj ca instructor la Comitetul de Presă și Tipărituri (1972-1977), asistent la Catedra pentru studenți străini a Facultății de Filologie (1977-1983), redactor la „Tribuna” (1983-1996) și „Steaua” (2002-2003). Debutează în 1969, la „Echinox”, iar editorial în volumul colectiv de poezie Alpha ’80. Mai scrie la „Luceafărul”, „Amfiteatru”, „Transilvania”, „Vatra
SAV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289515_a_290844]
-
1978) reia și dezvoltă subiectul din teza de doctorat. Bazată pe o bogată documentație, lucrarea valorifică cercetările anterioare în domeniu, precum și propriile investigații în bibliotecile și depozitele de carte din țară. Reconstituind sistematic itinerariile parcurse de-a lungul veacurilor de tipărituri, istoriograful probează, cu noi argumente și fapte, ideea conștiinței de neam, desprinsă deopotrivă din mereu reluata „referință la unitatea dacică a teritoriului locuit de români” și din „efortul păstrării neștirbite a credinței ortodoxe”. În această privință, Transilvania îi apare ca
SCHIAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289552_a_290881]
-
români” și din „efortul păstrării neștirbite a credinței ortodoxe”. În această privință, Transilvania îi apare ca o „excelentă sursă de informare, deoarece aici s-au păstrat, mai bine decât în oricare altă regiune, sute și mii de exemplare din vechile tipărituri românești”. Rigoarea și probitatea științifică vin în sprijinul unui demers critic care accentuează faptul că între cele trei provincii românești nu a existat niciodată, în plan lingvistic și cultural, vreun zid „despărțitor”. SCRIERI: Istoria literaturii române. Epoca veche (în colaborare
SCHIAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289552_a_290881]
-
particular, Liceul „Ion Heliade-Rădulescu”, unde își ia bacalaureatul în 1947, când se înscrie la Facultatea de Litere, secția italiană-franceză, pe care o va absolvi în 1951. Din pricina originii sociale, lucrează doar scurtă vreme (1951-1952) la Direcția Generală a Presei și Tipăriturilor, fiind nevoită să se recalifice că desenatoare tehnică la Institutul pentru Proiectări în Industria Alimentară (1952-1954). Un timp reușește să angajeze colaborări la diferite instituții de cultură grație certificatelor de traducător (obținute în 1953 și în 1963) sau să aibă
SLAVESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289718_a_291047]
-
Anghel Demetriescu scrie despre o dramă a lui Antonin Roques, Constantin Brâncoveanu. G. Dem. Teodorescu publică un studiu despre literatura latină și altul despre André Chénier. Un cuprinzător articol despre Anton Pann (Un cântăreț uitat), însoțit de o listă a tipăriturilor lui, îi aparține lui D. Aug. Laurian. În genere, orientarea periodicului urmează linia publicațiilor lui B. P. Hasdeu. L. V.
TRANZACŢIUNI LITERARE SI STIINŢIFICE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290243_a_291572]
-
cu ton de pamflet la adresa unor personalități ale vieții culturale sunt grupate la minirubrica „Gonococi”. Paginile sunt presărate cu ilustrații de Angelo Maino, Victor Brauner, Geo Bogza, cu semnale editoriale și numeroase anunțuri de popularizare în manieră avangardistă a unor tipărituri înrudite ca spirit. Il. C.
URMUZ-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290381_a_291710]
-
absolvi în 1959. Intră în gazetărie, mai întâi la „Scânteia tineretului”, de unde în 1960 se transferă la „Viața studențească”, iar în 1962 la revista „Știință și tehnică”. Aici face parte și din colectivul care editează una din cele mai populare tipărituri pentru tineret din anii ’60-’70, „Colecția de povestiri științifico-fantastice”. Spirit refractar și nonconformist, în 1975 e mutat la revista „Magazin”, anul 1989 îl găsește la ziarul „Munca”. În 1991 înființează Editura Geneze și revista cu același titlu. Director general
VADUVA-POENARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290404_a_291733]
-
VATRA, publicație apărută la Craiova, lunar din martie 1929 până în februarie 1930, în octombrie-decembrie 1930 și cu intermitențe din octombrie 1937 până în august 1940, în septembrie-octombrie 1943, din septembrie 1945 până în martie 1947. De-a lungul timpului a avut subtitlurile „Tipăritură pentru popor”, „Revistă lunară pentru popor” și „Cuvânt oltenesc pentru neamul nostru”. Directori: C. Ș. Făgețel, Ion Dongorozi, Al. C. Calotescu-Neicu (1929-1930), apoi din nou C. Ș. Făgețel (din 1937), căruia în 1939 i se alătură D. Tomescu. Apare cu
VATRA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290467_a_291796]
-
unei liste de „subscriitori”. Așa a apărut volumul Cronici feminine (1905), scris într-un stil simplu, pentru a putea fi citit „fără oboseală, de la început până la sfârșit”. Cum prin vocație și prin profesiune și-a dedicat viața copiilor, și alte tipărituri se fixează în acest perimetru: La noi în sat! Teatru de copii cu cântece și danțuri naționale (1916), Răducu și Nușa la țară (1933). În 1924 are chiar inițiativa înființării unei colecții destinate scrierilor pentru copii și tineret, „Biblioteca «Laura
VAMPA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290421_a_291750]
-
de reformă pedagogică al lui Ghibu fiind accentuată dimensiunea formatoare a învățământului. În acest context este pusă în valoare contribuția lui la istoria cărților de școală. Incursiunile în viața culturală ardeleană V. le va continua prin încercarea de a reconsidera tipăriturile coresiene în totalitatea lor, dar mai ales din perspectiva semnificațiilor culturale (Coresi, 1985). Miza interpretării este de a demonstra că diaconul Coresi este un umanist: tipograf (ca Johannes Honterus și Heltai Gáspar), cărturar ca toți marii umaniștii europeni, receptiv la
VEDINAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290476_a_291805]
-
culturales hispano-rumanas, 1950, Rumânia. Pueblo. Historia. Cultură, 1951, Constantin Brâncuși, 1958), se regăsește și ulterior în opera lui U. Fenomenul cultural românesc, prezentat cititorului spaniol fără prejudecăți și „fără partizanism”, cum remarcă Vintilă Horia, în manifestări curente - articole, conferințe despre tipărituri românești, expoziții, concerte, spectacole - este „catalogat” la nivelul lui adevărat într-o carte precum Fronteras del silencio (1967). Eseul Proceso al humanismo a apărut în 1968, ăn marcat de invadarea Cehoslovaciei de trupele sovietice, ca și de frământările sociale și
USCATESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290394_a_291723]
-
XVII), cărturar, traducător. Protejat de principele Mihail Apáfi, preotul calvin Zoba, originar din Vințu de Jos (în Alba), este făcut în 1664 nemeș, împreună cu fratele său Oprea. Protopop la biserica reformată din Sebeș (1682-1684) și secretar sinodal, el reia tradiția tipăriturilor religioase în limba română. Sprijinit de principe și de mitropolitul Varlaam al Ardealului, instalează în 1683 o tipografie românească la Sebeș, mutată în 1685 la Bălgrad (Alba Iulia). Prima tipăritură aparținând lui Z., Sicriul de aur. Carte de propovedanie la
ZOBA DIN VINŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290745_a_292074]
-
reformată din Sebeș (1682-1684) și secretar sinodal, el reia tradiția tipăriturilor religioase în limba română. Sprijinit de principe și de mitropolitul Varlaam al Ardealului, instalează în 1683 o tipografie românească la Sebeș, mutată în 1685 la Bălgrad (Alba Iulia). Prima tipăritură aparținând lui Z., Sicriul de aur. Carte de propovedanie la morți (1683), este o lucrare de omiletică funebră, cu originea în textele sfinte. Motouri, trimiteri pilduitoare sau pasaje epice sunt preluate din Noul Testament (1648) și din Psaltirea (1651) apărute la
ZOBA DIN VINŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290745_a_292074]
-
precădere după primul război mondial -, al diversificării cercetării și al interesului pentru noi domenii de studiu. Greutăți de tot felul ar fi determinat o periodicitate sporadică în 1885, abia în 1897 o decizie fermă a patronului transformându-l într-o tipăritură perenă, încredințată unui responsabil indicat anume. Locul central în fiecare număr este ocupat de un roman de aventuri în serial, cu subiecte fantastice sau cu acțiunea plasată în ținuturile exotice, de relatarea unei expediții în jurul lumii sau la antipozi. Așa
ZIARUL CALATORIILOR SI AL INTAMPLARILOR PE MARE SI PE USCAT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290733_a_292062]
-
Vindiciae Academiarum, Oxford, 1654 (apud Yates, op. cit., p. 205). 18. Yates, op. cit., p. 207. 19. Comenius, Via Lucis, p. 3 (apud A. Heyberger, Jean Amos Comenius. Sa vie et son œuvre d’éducateur, Champion, Paris, 1928). 20. Era a treia tipăritură care uimea lumea protestantă și o speria pe cea catolică. Celelalte „manifeste” - Fama și Confessio - nu aveau autor. De această dată el era cunoscut. Desigur, nici Andreae nu și-a făcut cunoscută paternitatea la Nunta chimică, dar a lăsat să
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Aveam să aflu repede că nu știam nimic despre cum stau lucrurile cu adevărat. La al treilea articol, despre o carte dedicată „sociologiei americane”, scrisă de un autor ce se numea Mihail Cernea, am fost informat că „Direcția presei și tipăriturilor”, cum se numea pudic cenzura, are obiecții. Pe șpalt, am văzut că fuseseră tăiate cu stiloul mai multe fragmente - în unele eram prea entuziasmat de „sociologia americană”, în altele spuneam că am avea câte ceva de învățat de la sociologii americani, în
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
înghițit în sec și am înțeles că instituția cenzurii există și că trebuie să fii ceva mai inteligent decât cenzorii dacă vrei să publici texte de care să nu te rușinezi. Până în 1977, când s-a desființat „Direcția presei și tipăriturilor”, Ceaușescu anunțând că, în România, s-a desființat însăși cenzura, am reușit să-mi fac un sistem de ocolire/fentare a cenzurii. Ceea ce făcea cam toată lumea. Dar, mai întâi, remarc faptul că așa-numita „desființare a cenzurii” a însemnat, în
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
de către autor. și, din păcate, până la nerecunoașterea autorului de către cititorii săi obișnuiți! Îmi amintesc că, prin 1978, dintr-un articol compact am rămas cu o frumoasă colecție de aforisme! Iar aforismul nu era genul meu! 3. Sub „Direcția presei și tipăriturilor” Ca om care a lucrat „sub” ambele tipuri de cenzură, am senzația că a fost mai ușor până în 1977. În 1975-1976, ca redactor-șef adjunct al Opiniei studențești, am fost de cel puțin zece ori la „Direcția presei” cu șpalturile
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
au funcționat și sub al doilea tip de cenzură. Un document de „uz intern” al CCES din 1982, pe care am avut șansa să-l pot răsfoi câteva ore, reinventaria domeniile de autoritate a cenzurii desființate, practic, întregul domeniu al tipăriturilor, dar reînnoia, aducea „la zi” și lista cuvintelor „interzise”, „persecutate”, „supravegheate”. Pe lângă cele deja „clasicizate”, apăreau și multe „noutăți”, cuvintele ce puteau evoca degradarea accelerată a nivelului de trai, extinderea mizeriei economice și sociale, foametea, frigul din locuințe, lipsa de
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
iar computerul le citește; computerul citește povești cu o voce de copil care pare naturală deoarece a fost prelucrată digital. Pentru că mulți cititori cu probleme de vedere citesc diferite cărți încet și au dificultăți în a manevra mari cantități de tipărituri cu format mare sau în sistem Braille, s‑au introdus în procesul de învățământ CD‑ROM‑urile cu caractere mari și vorbire sintetizată pe computer. Intervenția profesorului nu poate fi înlocuită de computer, dar profesorul poate îmbunătăți împreună cu computerul capacitatea
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
generația premergătoare revoluției de la 1848, P. a fost unul dintre cei mai radicali adversari ai instituțiilor feudale din Țările Române. Influențat de Bacon și Descartes, el este adept al „dreptului natural”, al reformelor sociale, al răspândirii culturii prin școli și tipărituri în limba națională. Cere în repetate rânduri o „lege a dreptății”, conformă cu ordinea firească, cu „regula magnifică a lumii”. Este și un orator remarcabil, priceput mânuitor al procedeelor retorice. Cuvântările sale abundă în lamentații patetice pentru soarta țării, mlădiate
POTECA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288988_a_290317]
-
comparată cu celelalte psaltiri din sec. XVI și XVII traduse din slavonește, I, București, 1916; Giorge Păscu, Istoria literaturii și limbii române din secolul XVI, București, 1921, 63-92; Constantin Lacea, Copiștii Psaltirii Scheiene, DR, 1922-1923; Gebhard Blücher, Filigranele brașovene și tipăriturile chirilice din secolul al XVI-lea, „Revista bibliotecilor”, 1967, 7; Ion Gheție, Simbolul atanasian din „Psaltirea Scheiană”, LR, 1973, 3; Gheorghe Chivu, Mariana Costinescu, Bibliografie filologica românească. Secolul al XVI-lea, București, 1974, 99-108. C.T.
PSALTIREA HURMUZACHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289059_a_290388]