5,799 matches
-
formularelor cu regim special vor lua măsuri pentru preîntîmpinarea oricărei sustrageri a formularelor cu regim special pe tot parcursul gestionării lor, astfel încît acestea să nu poată fi folosite în scopuri frauduloase. În cazul formularelor cu regim special numerotate în cadrul tipografiilor, seriile și numerele se vor menționa atît în evidență gestiunilor din cadrul tipografiilor și al unităților de aprovizionare și desfacere, cît și în documentele de livrare. 8. Formularele cu regim special poartă mențiunea "Regim special", cu excepția cartelelor și bunurilor de masă
NORME nr. 1520 din 10 decembrie 1973 privind gestionarea, folosirea şi evidenta formularelor cu regim special. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106388_a_107717]
-
formularelor cu regim special pe tot parcursul gestionării lor, astfel încît acestea să nu poată fi folosite în scopuri frauduloase. În cazul formularelor cu regim special numerotate în cadrul tipografiilor, seriile și numerele se vor menționa atît în evidență gestiunilor din cadrul tipografiilor și al unităților de aprovizionare și desfacere, cît și în documentele de livrare. 8. Formularele cu regim special poartă mențiunea "Regim special", cu excepția cartelelor și bunurilor de masă. III. Gestionarea, folosirea, evidență și controlul utilizării formularelor cu regim special 9
NORME nr. 1520 din 10 decembrie 1973 privind gestionarea, folosirea şi evidenta formularelor cu regim special. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106388_a_107717]
-
corect și la zi. Fișa anexată se completează separat pentru fiecare formular cu regim special în parte. (În acest caz nu mai este necesară utilizarea fisei de magazie, simbol 2.10). 11. În cazul cînd numerotarea nu se efectuează la tipografie, formularele cu regim special se numerotează în cadrul unității respective, pe masura aprovizionării lor. În legătură cu numerotarea formularelor cu regim special de către unitate se precizează următoarele: a) Numărul de "regim special" constituie numărul documentului, nemaifiind necesară o altă numerotare. ... b) Numerotarea se
NORME nr. 1520 din 10 decembrie 1973 privind gestionarea, folosirea şi evidenta formularelor cu regim special. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106388_a_107717]
-
ci realitatea, nepretențioasă și îngăduitoare, printre nădufuri, a neamurilor amestecate dintr-un șuvoi balcanic, de oameni înțelepti, dar delăsători. Cronica minimală a acestei lumi din care ne recunoaștem parte o face Anton Pann, în 1853, când publică, la propria-i tipografie, Năzdrăvăniile.... La vreun secol și mai bine apare, la Junimea, în 1985, ediția ilustrată de Iser, contaminând modelul original cu ceva din viziunea lui Barbu, aceea a unui calic providențial, suficient sieși, pildă pătimitoare celorlalți. Întâmplările, deloc năzdrăvane, decât, poate
Haide… by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6063_a_7388]
-
masă, printre sticle cu apă minerală și microfoane, nu și-a făcut apariția „în carne și oase" decât o singură carte, prima și cea mai frumoasă, pentru ispitirea publicului... celelalte mai încolo, când Editura Matthes und Seitz și, mai ales, tipografia vor mai pune ceva cărbuni pe foc, fiindcă de paie pe foc m-am cam săturat. Așadar, Sexagenara a intrat în linie dreaptă și conduce detașat. Berlinezii s-au sculat în picioare, aplaudă, „e cineva sau poate mi se pare
Nora Iuga - „Berlinul e singurul oraș de iubit și de urât până la moarte“ by un cristian () [Corola-journal/Journalistic/6306_a_7631]
-
legii de față, vor fi făcute, de preferință, după natură expertizei, de către membrii Corpului agronomic, ai Corpului veterinar și ai Corpului silvic și de către profesorii de specialitate din învățămîntul superior. Articolul 189 Începînd dela dată publicării legii de față, fiecare tipografie e obligată să trimeată Ministerului Agriculturii și Domeniilor, pentru bibliotecă să, câte două exemplare din orice fel de publicație sau tipăritura cu caracter agricol, ce editează sau tipărește, contravenienții la această dispozițiune urmând a fi pedepsiți cu amendă dela 500-1
LEGE din 19 martie 1937 privitoare la organizarea şi încurajarea agriculturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106077_a_107406]
-
declarat Dan Bădescu, managerul companiei care edita revistele, scrie paginademedia.ro. Sumele pe care le are editura de încasat de la distribuitori sunt de peste 350.000 de euro. "Am ajuns în situația de a nu mai putea plăti oamenii și nici tipografia. Noi trăim din vânzare și din publicitate, dar distribuitorii nu țin cont de asta, nu îi interesează. Sunt porți pe a da tunuri. În primă fază, distribuitorii ne-au adus în insolvență. Din cauza lor am ajuns în insolvență. Acum am
Trei reviste, închise din cauza distribuției. "Sunt puși pe tunuri" by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/54543_a_55868]
-
Dan Bădescu. El a adăugat că " Vom vedea dacă trecerea pe online este cea mai bună variantă. Suntem în situația de a avea numerele gata, dar de a nu putea să le scoatem, pentru că suntem în imposibilitatea de a plăti tipografia. Dacă găsesc pe cineva să preia titlurile, poate că ele vor merge mai departe". Revista Chip a apărut în toamna anului 1991. A urmat, în 1996, revista Level și, la începutul anilor 2000, publicația Foto-Video.
Trei reviste, închise din cauza distribuției. "Sunt puși pe tunuri" by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/54543_a_55868]
-
părinte, nefiind tocmai... adunată. Mai mult un almanah decât o istorie, un anuar, cum publica Socec, o plimbare pe puncte printr-un București împrăștiat și plin de contraste. Constatând, după un tipar la modă - în 1910 Henri Stahl publica, la Tipografia Neamul Românesc, Bucureștii ce se duc - lipsurile și meritele unui model urban care se schimba. De pildă, la Universitate, pe locul fostei școli de la Sfântu Sava, e loc viran, la fel, unde era odinioară Mănăstirea Sărindar, ale cărei urme sunt
Bucureștiul începutului de veac by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/5150_a_6475]
-
lui reorganizată, și purtând doar numele familiei. Semn că afacerea prosperă, spre anii 1910 apare, pe locul fostei prăvălioare de pe Calea Victoriei, un palat. Îl va reconstrui, apoi, I. Schwartz, proprietar de cai de curse și al clubului Socec-Lafayette, între războaie. Tipografia a continuat să existe, în spate, iar librăria a fost înghițită de magazinul universal, pe care-l mai vedem, încă, și astăzi. Așadar, dacă locul casei Socec în cultura noastră, căreia i-a străbătut și începuturile tulburi și, cu prelungire
Librării de altădată by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/5185_a_6510]
-
dacă le permit tot soiul de considerații despre autorii lor. Cineva mi-a semnalat, de exemplu, că o carte consacrată Istoriei critice începe cu o lungă frază despre „sprijinul discret al unor foști demnitari luminați” de la Bacău, unde se afla tipografia care mi-a imprimat primul volum al cărții. Autorul, tânăr bănuiesc, nu s-a întrebat în ce fel demnitarii comuniști pe care îi are în vedere ar mai fi putut sprijini apariția Istoriei cu doar trei zile înainte de căderea regimului
De ce nu citesc ce se scrie despre cărțile mele by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5377_a_6702]
-
am venit acasă am găsit Mediterranée. Lever du soleil, cu o dedicație din partea sa. Eu nu i-am dat nici un semn de viață, poate și din cauza acestei timidități care nu m-a părăsit nici azi. Panait mi-a telefonat la tipografia unde lucram și m-a întrebat: ,, Hai măi, nu vrei să mă cunoști ?" ,,Ba da". Atunci vino joi". Și m-am dus cu numărul doi al revistei. - Ce fel de om era Stelescu ? - Era un om cazon, cum ar spune
,,Panait Istrati m-a ajutat să rămân om într-o lume de lupi“ by Mugur Popovici () [Corola-journal/Journalistic/6671_a_7996]
-
articol ?" a spus el.,, Să fac o colaborare la voi în condiții de deplină libertate de exprimare".,,De acord". Așa mi-a dat primul articol. Am continuat, din acea seară, să merg la el în fiecare zi după ce terminam lucrul. Tipografia era pe strada Câmpineanu la nr. 40, la parter, iar la etaj locuia E.Lovinescu. Am frecventat Cenaclul Sburătorul. Pe Lovinescu l-am avut profesor de latină la Liceul Mihai Viteazul. Panait Istrati a avut o libertate deplină în ceea ce
,,Panait Istrati m-a ajutat să rămân om într-o lume de lupi“ by Mugur Popovici () [Corola-journal/Journalistic/6671_a_7996]
-
deschide noi orizonturi. Evenimentul literar de astăzi, care poate că dă tonul noului mileniu, se înscrie pe deplin în această definiție”, a spus Mircea Dumitru, rectorul Universității din București. La capătul acestei zile de foc, Editura Art va scoate din tipografie cel mai rapid roman din lume, urmând ca marți, 18 decembrie, volumul să se găsească deja în librării pentru un public larg, iar pe 19 decembrie să fie lansat în prezența tuturor autorilor. De fapt, nimeni nu și-ar dori
România intră în Cartea Recordurilor cu o carte. Află cum () [Corola-journal/Journalistic/65327_a_66652]
-
vreo zece poeme pe care nu le doream, de fapt, în volumul final. El le „cenzura“, le elimina din volum, adică, fiind astfel acoperit în fața celor de la Consiliul Culturii. Am trăit și o altă formă de cenzură, a muncitorilor de la Tipografia 30 Decembrie, care au refuzat să-mi publice volumul Poeme de amor pe motiv de pornografie. Cea mai mutilată a ieșit, cu vreo două luni înainte de revoluție, prima mea carte de proză, Nostalgia. Dar despre modul complex, de multe ori
„Am atins o clipă cerul cu palma“ by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/6575_a_7900]
-
de adaptare la standarde de informație și de lectură noi. Să nu uităm că am trecut cu toții pragul istoric pe care l-a reprezentat revoluția din 1989. Cât privește noile tehnologii, progresul este uimitor. Când am pătruns prima oară în tipografia de la Casa Scânteii, în 1971, unde se "trăgea" România literară, operația implica mașinării greoaie, de la linotipuri și calandre la "plană" (gloaba din romanul lui E.Barbu), și un aer încărcat de produși ai plumbului dăunători sănătății. Îmi amintesc de sticlele
Un nou „format” by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/6586_a_7911]
-
1971, unde se "trăgea" România literară, operația implica mașinării greoaie, de la linotipuri și calandre la "plană" (gloaba din romanul lui E.Barbu), și un aer încărcat de produși ai plumbului dăunători sănătății. Îmi amintesc de sticlele de lapte nelipsite din tipografie, chiar pe vremea penuriei din anii '80. În primăvara lui 1990, o echipă de jurnaliști spanioli, adusă de Joe Zlotescu, fosta mea colegă de facultate și, apoi, directoarea Institutului Cervantes, și-a redescoperit la Combinat propria istorie în materie de
Un nou „format” by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/6586_a_7911]
-
târziu, memoriile acestui interesant personaj nu s-ar zice că i-au preocupat pe istoricii literari, în ciuda faptului că, sub o formă sau alta, ele au mai fost reeditate în ultimele decenii. Astfel, după ediția din 1895, apărută sub auspiciile Tipografiei A. Mureșianu din Brașov, prima reeditare (parțială) survine în cadrul lucrării Memorialistica revoluției de la 1848 în Transilvania, îngrijită de Nicolae Bocșan și Valeriu Leu (Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1988) și reluată în 2000 (la Editura Polirom). Ambele dăți, reeditarea a survenit într-
Un memorialist uitat de la 1848 by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/6390_a_7715]
-
douăzecilea (se născuse în 1890), Sebastian Bornemisa a dovedit o surprinzătoare precocitate culturală: fiu de învățători, absolvă liceul „Șaguna” din Brașov, iar apoi studiază Filozofia și Literele la Budapesta. În 1911 îl regăsim la Orăștie, unde e patronul unei librării, tipografii și edituri. Întreprinzător, înființează o revistă, „Cosânzeana”, unde, între alții, îl invită să colaboreze și pe Liviu Rebreanu, stabilit deja în România. Stilul epistolei vorbește despre caracterul omului: practic, precis, autoritar: „Sub numele «Cosânzeana» voi scoate la 1 oct. o
Cum se scrântesc intelectualii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/4726_a_6051]
-
a două proiecte de investiții mari, prin fonduri europene, bineînțeles și cu o contribuție proprie. Perioada imediat următoare a fost dificilă și ne-a determinat să căutăm soluții pentru reducerea costurilor. Având relații de colaborare foarte bune și cu alte tipografii din străinătate, am avut oportunitatea de a ne putea sfătui și în această privință. Pe lângă metodele de reducere a consumului de materii prime și materiale prin mici investiții tehnologice, am constatat că avem o problemă la nivel de organizare și
Mai puține ore de muncă și venituri mai mari. Care este rețeta by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/50090_a_51415]
-
fără vreun fel original de gândire, destul de limpede și comod. Pe lângă asta, sunt, slavă Domnului! sănătos și voinic; duc bine la tăvăleală; dovadă că pot fi, în același timp și fost sufleor și copist la teatru, și corector într-o tipografie mare, la două ziare și dau lecții la niște copii; așa că pot, cu una cu alta, câștiga destul cu ce să ne susținem eu și familia până să termin studiul dreptului.” (Opere, V, p. 467) „Sunt o ființă foarte complexă
Portretul unui geniu: "Moș Virgulă", 162 de ani de la nașterea sa () [Corola-journal/Journalistic/46994_a_48319]
-
gusturi, fie studenți de la Harvard, fie generații de procurori anticorupție, el intră în posesia acestor firme. Și nu e vorba doar despre bani lichizi. În cazul României libere, ziarul vechi fondat în 1877 avea un patromoniu imobiliar substanțial. Terenuri, clădiri, tipografie... ”Astăzi, România liberă mai are 23 de oameni în redacție”, povestește cineva din interior. Ei sînt plătiți în general cu întîrziere și supuși, de cînd a erupt scandalul, atacurilor publice. Unde au ajuns banii de la Astra Asigurări Pentru România liberă
Tolontan: Dan Adamescu nu se simte bine. De data asta, la propriu () [Corola-journal/Journalistic/44157_a_45482]
-
nu am știut de cei 23 de milioane de euro de la Astra”. E posibil? Este, pentru că, deși pe hîrtie apare drept proprietara mărcii, societatea Medien Holding, SRL, cu acționari anonimi în paradisuri fiscale, funcționează ca o cupolă. De fapt, ziarul, tipografia, publicitatea și toate celelalte lucruri care țin de media sînt operate pe alte patru companii. Pe aceste companii este plătită și redacția. Ce se întîmplă în Medien Holding, locul unde a intrat împrumutul enorm de la Astra, nu știu decît Dan
Tolontan: Dan Adamescu nu se simte bine. De data asta, la propriu () [Corola-journal/Journalistic/44157_a_45482]
-
anunțuri, marea publicitate și proiectele europene, se asigură salariile tuturor oamenilor din cele patru companii, de la tipografi la ziariști, care nu depășesc 1,5 milioane de euro pe an. Mai iau 500.000 de euro din vînzarea ziarului către cititori, tipografia face ceva bani din clienți, se peticesc. Sigur că România liberă e pe minus în ultimii ani, aproape toate trusturile de presă și titluri sînt, dar contribuția patronatului este tot mai mică la finanțarea pierderilor. Se măresc soldurile, se intră
Tolontan: Dan Adamescu nu se simte bine. De data asta, la propriu () [Corola-journal/Journalistic/44157_a_45482]
-
azimuturile, cât de-un anume amatorism. Puțin altfel stăteau lucrurile când literatura noastră abia se alegea din frânturile alfabetului de tranziție. Stă mărturie un titlu al lui Alexandrescu (Grigore Mihail), din 1863: Meditații, elegii, epistole, satire și fabule, apărută la Tipografia Națională a lui Ștefan Rassidescu, închinată lui Ion Ghica. Se vede bine că autorul acestei cărți de început de drum n-are preferințe limpezi. Varietatea, nu doar de specie literară, dar și de dispoziție sufletească, de la melancolie la ironie, mușcătoare
Fără părtinire by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/4437_a_5762]