5,710 matches
-
apare o literatură de tip sărbătoresc - de idilă, dar și încercări de a submina idila. De la Coșbuc la Victor Vlad Delamarina, de la Hordou la Caransebeș putem trasa o linie care unește nu doar zone grănicerești, ci și autori încadrabili aceleiași tipologii. Afirmarea liberă a românescului dă individualitate unor opțiuni reale. Voința totalizatoare a lui Rebreanu se naște într-un spațiu în care revelația interiorității, a adîncimii e legată de necesitatea de a-l descoperi pe om ca întreg. Cornel Ungureanu (Din
Ce știm și ce ar mai trebui să știm despre Liviu Rebreanu by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/7737_a_9062]
-
geografică, I. Oprișan a putut afirma, în deplină cunoștință de cauză, că basmul românesc are un destin sumbru, fărâmițările vieții sociale, îndeosebi ale celei rurale, provocând dispariția treptată a acestei specii narative. Deși până în prezent nu s-a elaborat o tipologie științifică a basmului folcloric românesc, I. Oprișan a fost îndreptățit să clasifice basmele fantastice potrivit unei viziuni proprii, care merită să fie acceptată provenind de la un prestigios specialist. Primul volum din suita Basmelor fantastice românești, intitulat Fata răpită de Soare
Basme fantastice românești by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/8191_a_9516]
-
o comisie (se cunoaște, specialitate românească, de îngropat problema), și totul rămâne cum a fost. Autorii studiului publicat în Anuarul Institutului de Istorie "A. D. Xenopol", între alte aprecieri privind însemnătatea bisericii, o relevă și pe aceasta: Toate aspectele legate de tipologie, structură și tehnică ale bisericii de lemn de la Putna câștigă, prin determinarea vechimii ei, o valoare de unicat pentru cercetarea arhitecturii medievale românești (...) Semnificația acestei datări depășește chiar granițele țării, biserica de lemn de la Putna aflându-se drept una din
Monument în primejdie: Biserica de lemn de la Putna by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/8204_a_9529]
-
alte zone dacă treci pe serpentine prin Carpați, asta așa ca să vorbim puțin metaforic. Sunt lucruri diferite, am văzut că este o preocupare când se vede în buzunarul oamenilor. La unii se vede, la alții nu se vede, asta este tipologia de creștere economică în care ne situăm, și nu ne situăm de ieri, de azi, ne situăm de ani buni", a adăugat Isărescu. Trebuie să intre în zona euro și cei de la Las Fierbinți, nu? "Eu aș vrea să schimbăm
Mugur Isărescu, critici dure by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/82108_a_83433]
-
alte zone dacă treci pe serpentine prin Carpați, asta așa ca să vorbim puțin metaforic. Sunt lucruri diferite, am văzut că este o preocupare când se vede în buzunarul oamenilor. La unii se vede, la alții nu se vede, asta este tipologia de creștere economică în care ne situăm, și nu ne situăm de ieri, de azi, ne situăm de ani buni", a adăugat Isărescu. Trebuie să intre în zona euro și cei de la Las Fierbinți, nu? "Eu aș vrea să schimbăm
Mugur Isărescu, critici dure by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/82106_a_83431]
-
pictura bizantină. Asemenea lui Mestrovici, un alt exponent al climatului oriental-ortodox, chiar dacă el era de origine croată, Paciurea încearcă, în Madona Stolojan, hieratizarea sculpturii prin adaptarea în relief a drapajului din pictură și prin stingerea caracterelor individuale într-o anumită tipologie abstractă. Cum o asemenea tentativă nu putea fi dusă prea departe din pricina riscului major al eșuării în rețetă, sculptorul încearcă o altă soluție, și anume supradimensionarea, ieșirea din scară ca procedeu de subminare a realului. Înlocuind frumosul cu realul, avem
Sculptura românească între Apus și Răsărit by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9690_a_11015]
-
Giulgiului s-a consolidat, iar autenticitatea lui a fost scosă de sub orice umbră de îndoială. Insă nu istoria sa aventuroasă și suita de minuni care îi marchează destinul sînt aici importante, ci funcția lui, calitatea de sursă pentru o întreagă tipologie a unei estetici sacre. Pentru că în țesătura pînzei, în substanța intimă a fibrei, s-au imprimat semnele vagi ale chipului și ale trupului cristic. Inviat din morți și înălțat la ceruri, ieșit, cu alte cuvinte, din istorie și din lumea
Mimesis și Transparență by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9734_a_11059]
-
și membrii comunității științifice au demonstrat că ceea ce se poate utiliza este un număr de strategii, care aplicate corect și în mod unitar, pot determina o reducere a fenomenului. În același timp, trebuie spus că simpla practică de a copia tipologia unor instituții din afară și a o implementa într-un cadru național nu reprezintă cea mai bună soluție. Gustave Le Bon afirma în lucrarea Psihologia mulțimilor că instituțiile unui stat sunt oglinda caracterului și a personalității statului respectiv. Simpla copiere
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
lucrarea Psihologia mulțimilor că instituțiile unui stat sunt oglinda caracterului și a personalității statului respectiv. Simpla copiere din afară, fără o adaptare, nu va avea succes. Și în cazul instituțiilor care luptă împotriva corupției, acest lucru este evident. 2.1. Tipologia strategiilor anticorupție Dovezile istorice arată că încercările de a ține în frâu corupția sunt la fel de vechi precum corupția însăși<footnote Riley, S.R. (1998), “The political-economy of anti-corruption strategies in Africa”, The European Journal of Development Research, 10, June, p. 152
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
Economics, School of Oriental and African Studies, University of London, Working Paper, p. 54. footnote>. Ținând în minte aceste posibile scenarii, vom trece în revistă pe scurt niște abordări curente privind lupta împotriva corupției în secțiunile următoare. 2.1.1. Tipologii ale strategiilor anticorupție În realizarea unei strategii anticorupție este fundamental a se cunoaște natura corupției. Există cel puțin trei școli de gândire în ceea ce privește reducerea și prevenirea corupției<footnote McCusker, R. (2006), “Review of anti-corruption strategies”, Australian Institute of Criminology, p.
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
Corruption. A Review of Contemporary Research, www.cmi.no, p. 103. footnote>: 1) internațional; 2)național; 3) local sau nivelul „cetățeanului” și 4) populist. Aceste strategii sunt subliniate în tabelul următor. 2.1.2. Implementarea strategiilor anticorupție. Provocări strategice Deși tipologia corupției prezentată anterior furnizează un cadru pentru a putea defini strategiile anticorupție specifice fiecărui model de corupție existent, în diferite contexte, există un număr de principii care sunt esențiale în a operaționaliza o strategie efectivă<footnote Rothstein, B. (2008), “Anti
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
regulile” impuse de standarde, cât și soluții pentru situații concrete, găsite în practica bibliotecilor. În capitolele acestui ghid de specialitate găsim o selecție a celor mai importante cunoștințe despre: evidența colecțiilor, catalogare (vedete descrierea bibliografică a resurselor, indexare), istoria și tipologia bibliotecilor etc. Utile sunt și trimiterile la paginile web, acolo unde există, spre textele integrale ale normelor menționate. Autoarea dezvoltă probleme omise sau evitate în alte lucrări de catalogare, de pildă, regimul utilizării majusculelor în descrierile bibliografice sau particularități de
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
suplinească orice lipsuri, orice nevoi! „Cei doi vecini” - fragment epic cutremurător, puternic moralizator. Se pun în discuție mai multe problematici: sărăcia, lipsa iubirii, condiția de orfan, lăcomia, lipsa credinței... Moș Ion Dascăl - se înscrie, ca majoritatea personajelor Lidiei Vrabie, în tipologia omului credincios. Moș Ion Vinaru este opusul acesteia. Fire lacomă, pe care „și în ziua de Paști, îl puteai vedea lucrând în via sa. Nu era credincios, pentru el nu exista Dumnezeu.” Sfârșitul său și al familiei sale este argumentat
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
texte, „Hoții”, „Calomniatorii”, „Cojocul”, „Ești oarbă!”, „Incendiul”, „Ploaia”, „Pomii lui moș Anton”, „Fântâna lui Bulgaru”, „Vecinii darnici”, „Binecuvântați!”, „O lecție de neuitat” și „Minunea”. „Hoții”, credem noi, este cea mai bine realizată din perspectiva obiectivității, fiind stranie prin cele două tipologii de hoți pe care le înfățișează. „Calomniatorii” - text de Pateric; în fața defăimării, smerenia este cea mai bună conduită. Revine imaginea candelei, devenită acum, candelă a mărturisirii adevărului, care se reaprinde în suflet smerit și pocăit („Mâhnește-te pentru păcat, că
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
a mediului 104 Dezvoltare comunitară, învățare permanentă și dezvoltare culturală 105 Dezvoltare comunitară, dezvoltare economică locală și economia socială 105 Dezvoltare comunitară, minorități, migrație, rasism și discriminare 106 Despre antreprenoriatul social 107 Capitolul 5 Cunoașterea diversității - condiție a DEVCOM 109 Tipologii relevante ale satelor României 109 Experiența de migrație internațională pe tipuri de sate 111 Tipologia culturală a satelor 118 Câteva concluzii privitoare la tipologia culturală 127 Satele pe scala sărăcie-dezvoltare comunitară 130 Indicele dezvoltării satului 131 Unde sunt satele de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
locală și economia socială 105 Dezvoltare comunitară, minorități, migrație, rasism și discriminare 106 Despre antreprenoriatul social 107 Capitolul 5 Cunoașterea diversității - condiție a DEVCOM 109 Tipologii relevante ale satelor României 109 Experiența de migrație internațională pe tipuri de sate 111 Tipologia culturală a satelor 118 Câteva concluzii privitoare la tipologia culturală 127 Satele pe scala sărăcie-dezvoltare comunitară 130 Indicele dezvoltării satului 131 Unde sunt satele de maximă dezvoltare/sărăcie 135 Nivel regional 135 Nivel comunal 137 Nivel de sat 138 Sărăcia
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
rasism și discriminare 106 Despre antreprenoriatul social 107 Capitolul 5 Cunoașterea diversității - condiție a DEVCOM 109 Tipologii relevante ale satelor României 109 Experiența de migrație internațională pe tipuri de sate 111 Tipologia culturală a satelor 118 Câteva concluzii privitoare la tipologia culturală 127 Satele pe scala sărăcie-dezvoltare comunitară 130 Indicele dezvoltării satului 131 Unde sunt satele de maximă dezvoltare/sărăcie 135 Nivel regional 135 Nivel comunal 137 Nivel de sat 138 Sărăcia comunitară ca izolare (grila FRDS) 141 Tipologia socială a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
privitoare la tipologia culturală 127 Satele pe scala sărăcie-dezvoltare comunitară 130 Indicele dezvoltării satului 131 Unde sunt satele de maximă dezvoltare/sărăcie 135 Nivel regional 135 Nivel comunal 137 Nivel de sat 138 Sărăcia comunitară ca izolare (grila FRDS) 141 Tipologia socială a comunităților de romi din România 145 Tipologia „accesibilitate, infrastructură, venit” (AIV) 146 Cine trăiește în comunitățile sărace? 147 Ignorarea sărăciei comunitare în practica DEVCOM 151 Capitolul 6 Ideologii implicate în DEVCOM 153 Ideologii sistematice 154 Succesiuni istorice 154
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
comunitară 130 Indicele dezvoltării satului 131 Unde sunt satele de maximă dezvoltare/sărăcie 135 Nivel regional 135 Nivel comunal 137 Nivel de sat 138 Sărăcia comunitară ca izolare (grila FRDS) 141 Tipologia socială a comunităților de romi din România 145 Tipologia „accesibilitate, infrastructură, venit” (AIV) 146 Cine trăiește în comunitățile sărace? 147 Ignorarea sărăciei comunitare în practica DEVCOM 151 Capitolul 6 Ideologii implicate în DEVCOM 153 Ideologii sistematice 154 Succesiuni istorice 154 Nuclee ideologice 156 Ideologii sociale 159 Democrați, comunitariști, autoritariști
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
pentru problematica DEVCOM 110 Tabelul 7. Tipuri de sate în funcție de experiența de migrație temporară în străinătate 112 Tabelul 8. Profilul satelor cu o pondere mare de persoane plecate temporar în străinătate, pe regiuni istorice, 2002 116 Tabelul 9. Criterii pentru tipologia culturală a satelor 119 Tabelul 10. Distribuția satelor pe tipuri culturale 121 Tabelul 11. Profilul sociodemografic al fiecăruia dintre cele șase tipuri culturale de sate 124 Tabelul 12. Profilul sociocultural al fiecăruia dintre cele șase tipuri culturale de sate 125
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
în funcție de profilul cultural dominant și de experiența de migrație circulatorie internațională 127 Tabelul 14. Nivelul mediu de dezvoltare a satelor în funcție de localizare, 2002 139 Tabelul 15. Suprafața locuibilă pe locuință, pe tipuri de sate, 2002 140 Tabelul 16. Indicatori pentru tipologia „accesibilitate, infrastructură, venit” (AIV) 147 Tabelul 17. Profilul social al romilor care locuiesc în comunități sărace sau nesărace (%) 148 Tabelul 18. Sărăcia comunitară și omogenitatea comunității de romi 149 Tabelul 19. Sărăcia comunitară la romi în funcție de grupul cultural căruia îi
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
190 Caseta 15. Ce este extremismul? 197 Principalele abrevieritc "Principalele abrevieri" AAP Atitudini față de Acțiunile Publice folosite pentru a distinge între Democrați, Comunitarieni, Autoritariști și Rebeli ca tipuri sociale majore în spațiul de opinie publică din România anilor 1990 AIV Tipologie a comunităților de romi din punctul de vedere al sărăciei comunitare în funcție de criterii referitoare la „Accesibilitate-Infrastructură-Venituri” ANDEO Model de orientare a DEVCOM propus în lucrare, bazat pe ANtreprenoriat-DEfinire a situației și informații despre Oportunități ANR Agenția Națională pentru Romi BOP
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
în funcție de criterii precum: natura agentului de participare, obiectivele acțiunii, modul spontan sau planificat de desfășurare, „noutatea”, consecințele (de menținere sau schimbare a unor componente ori structuri ale comunității) etc. De la caz la caz, în funcție de obiectivele cercetării, se pot construi diferite tipologii ale acțiunii și participării comunitare. Gruparea agenților unei acțiuni comunitare poate fi mai mult sau mai puțin structurată în cadrul unor grupuri informale, asociații 1 sau organizații. Participarea comunitară este de presupus că variază în funcție de: - caracteristici ale proiectului de acțiune comunitară
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
văd probleme, antreprenorul social identifică oportunități. Ei nu sunt motivați de percepția unei nevoi sociale sau de compasiune, ci de viziunea pe care o au.2 Capitolul 5tc "Capitolul 5" Cunoașterea diversității - condiție a DEVCOMtc "Cunoașterea diversității - condiție a DEVCOM" Tipologii relevante ale satelor României tc "Tipologii relevante ale satelor României " Corpul principiilor și regulilor DEVCOM suportă variații considerabile de la o situație socială la alta. Diferențierile rural/urban și cele din interiorul mulțimii orașelor sau al mulțimii satelor sunt premise importante
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
Ei nu sunt motivați de percepția unei nevoi sociale sau de compasiune, ci de viziunea pe care o au.2 Capitolul 5tc "Capitolul 5" Cunoașterea diversității - condiție a DEVCOMtc "Cunoașterea diversității - condiție a DEVCOM" Tipologii relevante ale satelor României tc "Tipologii relevante ale satelor României " Corpul principiilor și regulilor DEVCOM suportă variații considerabile de la o situație socială la alta. Diferențierile rural/urban și cele din interiorul mulțimii orașelor sau al mulțimii satelor sunt premise importante ale practicilor DEVCOM. Agenții comunitari - animatori
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]