441,340 matches
-
scrise de Voiculescu la finele anului 1949, Ultimul berevoi. Data spune mult, de la sine, iar sub scenariul magic, cu întregul lui arsenal de mijloace, se descopăr, în scriere ascunsă, simboluri privind istoria adevărată. Mai Întâi, incitată de scrierea substantivului din titlu, când cu majusculă, când cu literă mică, încerc o explicație și o opțiune. Naratorul atrage atenția că personajul e bătrân, foarte bătrân, "fără nume". Se poate deduce că termenul "berevoi" e un regionalism care numește meșteșugul solomonarului și de aici
Utopia magicianului by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/14625_a_15950]
-
putea să derive din "beregovoi", om trăitor la margine, în singurătate, ca orice magician. Sufixul din structura substantivului indică un augmentativ semnificativ pentru mentalitatea colectivității care sporea proporțiile salvatorului. Drept care voi opta pentru substantivul comun, restabilit ca atare doar în titlul și în sumarul Integralei prozei literare a lui Voiculescu, îngrijită de Roxana Sorescu. Ultimul berevoi e o proză simbolică al cărei sens subiacent se relevă, paradoxal de simplu și totuși încă netrimis la istoria anilor când a fost scrisă. Ce
Utopia magicianului by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/14625_a_15950]
-
prozele lui Marius Tupan au personaje creionate rapid, susținând dialoguri scurte, dramatice. E fapt că toate prozele lui Marius Tupan au un punct de intensitate, uneori insuportabilă, în cele mai reușite, ce lasă impresia aceea de înfricoșată arătare ce îndreptățește titlul volumului numit Vămile depresiunii. Nu sunt vămi ale văzduhului, ci vămi ale infernului, cu moroi și noroaie. Mitologia lui nu e abordabilă antropologic, scoțând eventual la lumină scenarii coerente și reiterabile, ci e una fantasmagorică, abisală, tâșnită din cotloanele subconștientului
Literatura ca viață by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14643_a_15968]
-
Un ministru al Culturii din Franța a reușit recent să se facă ridicol interzicînd să se spună și să scrie fax, pe care l-a înlocuit cu télé-copie. Pe de altă parte, aplicarea legii va ridica dificultăți insurmontabile. Iată: chiar titlul ei creează una dintre aceste dificultăți: legea ar fi putut, cel mult, să prevadă norme de folosire a limbii române de către persoane și în cadrul unor activități sau instituții publice; e greșit să se vorbească de locuri publice, fiindcă și strada
Legea Pruteanu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14640_a_15965]
-
lege și recomandare mai este și aceea că doar legea prevede penalități. E însă absurd să dai amenzi în materie de limbă. Nu sîntem la circulația autovehicolelor. O poliție a limbii (chiar dacă eufemistic botezată Serviciu pentru folosirea etc., ca în titlul legii) este o instituție ridicolă, care ar consuma zadarnic banii destinați mai cu minte redactării de dicționare și îndreptare, actualizate anual, ca în toată lumea civilizată. Nici alte articole din nu sînt scutite de observații critice. Inscripționarea și în limba română
Legea Pruteanu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14640_a_15965]
-
Ioana Pârvulescu În luna octombrie, Colegiul Noua Europă l-a avut ca invitat pe Profesorul Toma Pavel de la Universitatea din Chicago, unde predă literatură franceză și literatură comparată. Toma Pavel a ținut, în fața unei săli pline ochi, o conferință cu titlul Morala și frumosul. Toma Pavel s-a născut la București în 1941, fiu al unui cunoscut avocat și al Ameliei Pavel, istoric de artă. Absolvă strălucit Facultatea de Filologie a Universității din București (în 1962) și lucrează ca cercetător la
Toma Pavel: "Nouă ne place lumea asta păcătoasă, cu cărți..." by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14629_a_15954]
-
Hiena" (1919-1924), "Cuvântul" (1924-1928) și "Curentul" (1928-1944), ramificat și nuanțat prin "Curentul Magazin", apoi "Curentul Literar" (1939-1941), și încă bibliografia se anunță copleșitoare în dimensiunea sa, ca sistem de referințe. Numai pe tema Rusiei sovietice, Victor Frunză numără 740 de titluri. Toate sunt, însă, texte sigure, aflate în loc sigur. Complicația apare în perspectiva cuprinderii scrisului de după 9 august 1944, dată a rupturii fizice de țară, nu și spirituale. Tot ce a scris, a scris românește. Până și înainte de a pleca, i-
Secțiuni în dramele unei epoci by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14655_a_15980]
-
revistei "Jurnalul literar", unde au fost publicate, după "Carpații", Scrisoare deschisă lui Mihai Sadoveanu și după "Curierul Românesc", Cazul Noica, în două părți, din care partea a II-a reproduce integral textul publicației din exil, dar partea I - fragmentar - cu titlul Despre un vestitor al generației care ne succede. În privința interpelării lui Mihail Sadoveanu în forma unei "scrisori deschise', ea face parte și din volumul Rechizitorii, inserat de Victor Frunză pe lista aparițiilor în România, după 1990. Primul volum stă sub
Secțiuni în dramele unei epoci by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14655_a_15980]
-
putea fi chiar o problemă de generație -, atît față de discursul monoton și pleonastic al expresiilor alternative și al nenumăratelor insurgențe domesticite, cît și față de retorica doctrinelor înalte, de acel gen de artă care caută spiritualitatea în silogisme și sfințenia în titluri. Prin desenul său de un laconism extrem, dus uneori pînă la limita notației abstracte indiferent dacă el are un referent nemijlocit sau doar unul cultural, și prin pictura în care materia se volatilizează și imaginea trăiește exclusiv într-o lume
Între mãrturisire și experiment by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14660_a_15985]
-
Iulia Popovici Editura Polirom și-a lansat propria colecție de literatură română contemporană, cu titlul, venit prin filiera Mihăieș, de Fiction Ltd. (și o altă colecție, cea dedicată memorialisticii autohtone, își trage numele - Ego-grafii - de la același Mircea Mihăieș). Primele trei apariții au o caracteristică interesantă: neintenționat probabil, au toate ca autori teoreticieni ai scrisului - Mihai
Autopsie (Trafic de critică) by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14001_a_15326]
-
Dillinger, în a cărui trădare e implicată femeia în roșu, românca Anna Sage, fostă Ana Persida Cumpănaș din Comloș), romanul rezultat este el însuși susceptibil de anchetare critică, ca rod al delictului de încălcare a convențiilor senzaționalului (infracțiune asumată, de unde titlurile capitolelor, împrumutate din terminologia juridică - Iter spectrorum, Animus narrandi, Animus corrigendi etc.). Într-un anume fel, Femeia în roșu e un șarpe narativ care-și înghite propria coadă, dar și, în același timp, un corp care se auto-oferă spre autopsiere
Autopsie (Trafic de critică) by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14001_a_15326]
-
deschid ochii, urechile și se închide gura." Și caii se împușcă, nu-i așa? lorin LĂzărescu e ceea ce s-ar putea numi un scriitor tînăr - a debutat în 2000, cu, după cum spune el, "un volum de povestiri bune, cu un titlu prost și o copertă oribilă", Cuiburi de vîsc. A devenit apoi redactor la revista ieșeană Timpul (din păcate, aproape fantomatică pentru bucureșteni), iar acum un roman al său e pe cale să apară la Editura Polirom. Între timp însă, Editura LiterNet
Autopsie (Trafic de critică) by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14001_a_15326]
-
învelit într-o pătură, pe o ploaie și-un noroi de zile mari, la domnul Bichescu, unde așteaptă deja un număr considerabil de devotați, se transformă într-o autentică procesiune, un imn către zeu și slujitorul său, depanatorul TV. Iar titlul nu e o inducere în eroare, arhi-personajul celor Șase povestiri e calul, calul care mănîncă portocale, calul ucis pe șina de cale ferată, care-i apare continuu în vis bețivului lui stăpîn, vecin de salon (de spital) cu naratorul nostru-scriitor
Autopsie (Trafic de critică) by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14001_a_15326]
-
mare amator de teatru, a simțit nevoia unei revizuiri a textului piesei în discuție. Așa s-a născut volumul de Teatru 2) apărut în toamna anului trecut. El cuprinde pe lângă Revizorul, încă două piese celebre, Căsătoria și Jucătorii de cărți, titlul acesteia din urmă (în original, igroki/ jucători) devenind în noua ediție Cartoforii (deși, în paranteză fie spus, putea la fel de bine să se numească Trișorii, de vreme ce textul lui Gogol propune niște personaje nu atât subjugate de patima jocului, cât diabolic mânate
Revizorul revizuit... by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/13993_a_15318]
-
trei ori doar prenumele ( Viorica). În informații mai seci despre diverse întreceri sportive, nu e însă rar ca preluat din "lista" de concurs , să apară în text doar numele de familie ( de pildă, "Steff și Boroș și-au păstrat astfel titlul", unde este de vorba un cuplu feminin de tenis de masă, EZ 3336, 13). Aceste considerații generale sînt însă contrazise repetat, în ultima vreme, de consecințele lingvistice ale unui "eveniment mediatic". Numeroase articole și jurnale de televiziune au folosit destul de
Despre unele ùzuri onomastice... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14041_a_15366]
-
aparține unei femei: "Vlas s-a îmbarcat într-o cursă", "Vlas și-a anunțat demisia" ( EZ 3326, 2003, 2), "avocatul afirmă că Vlas ar fi declarat" ( EZ 3329, p. 3), "Vlas, ținută de justiție și Parchet departe de ochii presei" ( titlu, în EZ 3331). În reportajele televizate, s-a înregistrat de mai multe ori și folosirea ( și mai șocantă) a numelui de familie la genitiv-dativ: "lui Vlas". E drept că majoritatea zdrobitoare a citatelor jurnalistice confirmă regula: de zeci de ori
Despre unele ùzuri onomastice... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14041_a_15366]
-
convivialitățile post festum, între excursiile la Sibiu, popasul foarte scurt la Cisnădioara, sau la Dumbravă, ori mica noastră escapadă "montană", s-au intercalat tot felul de întîmplări anecdotice. Una dintre ele a fost deja pusă pe hîrtie de Friedgard sub titlul "Nasul Sfinxului". Statuia lui Cioran, așezată în fața casei în care s-a născut, a făcut un efect deplorabil asupra aceleia care i-a fost apropiată în ultimii lui ani. Nu numai că bustul, parcă modelat din plastilină roșie, nu aducea
Cu Friedgard Thoma, dincolo de Ușa interzisă by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13992_a_15317]
-
oeuvre de Ion Creangă ( 1930), nu ar fi fost nici pe departe atât de documentată." Este vorba de teza de doctorat susținută la Sorbona. Despre valoarea ei, Dumitru Furtună a referit în trei numere consecutive ale publicației " Lumea" din 1930, titlul reținând esența: Un francez scrie cea mai bună carte despre Ion Creangă. Al doilea element îl constituie impactul cercetărilor întreprinse de Dumitru Furtună cu literatura de interpretare a lui Ion Creangă. Pozitivul și negativul acestora nu este ocolit. Profesorul Macarie
Mărturii despre Ion Creangă by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14039_a_15364]
-
de Iași, culegerile de corespondență, lămuritoare ale vieții scriitorului, G. Călinescu scrie, așa cum am verificat în ediția din 1964: În fruntea cercetătorilor de documente stă economul D. Furtună. De asemenea, în Bibliografia asupra vieții am găsit enumerate în 13 poziții, titlurile scrierilor lui Dumitru Furtună consultate pentru buna orientare documentară a monografiei călinesciene. Trecând acum de la scrisoarea lui Gheorghe Macarie la notele ediției, cititorul implicat în relația dintre document și operă, are prilejul să constate cum o scrisoare incifrată, adresată de
Mărturii despre Ion Creangă by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14039_a_15364]
-
întru ale literaturii și nici din partea unui slavist. Am pornit însă de la credința că nici un umanist, astăzi, cînd este atîta "foame" de instrumente de lucru, nu poate rămîne indiferent în fața unui Dicționar al scriitorilor români redactat în străinătate. De fapt, titlul acesta este numai traducerea celui real, Slovník Rumunskúch spisovatelö ( SRS), dicționar apărut la sfîrșitul anului 2001 la prestigioasa Editură Libri din Praga. Istoria acestui dicționar a început acum mai bine de 20 de ani ( ținînd seama de anii de lucru
Un dicționar ceh al scriitorilor români by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/14033_a_15358]
-
de 310 de articole care încep cu Gabriela Adameșteanu și sfîrșesc cu Vlad Zografi, admirabili exponenți a două generații de scriitori români. Avînd un țel primordial informativ, fiecare articol cuprinde elementele de bază ale vieții ca și, în principiu, totalitatea titlurilor scriitorului respectiv și, în rîndul al doilea, atitudini critice iar, cînd autorul respectiv a format obiectul unor cercetări literare cuvintele referințe bibliografice. Cu obiectivitatea necesară unei asemenea lucrări științifice, autorii s-au străduit să facă să figureze în dicționar personalitățile
Un dicționar ceh al scriitorilor români by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/14033_a_15358]
-
mai mare deși se știe bine că nu toate lucrările pot avea o valoare egală. Sugerăm autorilor să aplice aici o selecție ( mai) strictă alegîndu-se operele definitorii pentru fiecare ( ceea ce, trebuie recunoscut, nu este tocmai ușor...). În plus, considerăm că titlurile apărute într-o limbă de circulație internațională nu ar mai avea nevoie să fie traduse, de ex.: Cioran, Exercices d^admiration sau D. Țepeneag, Roman de gare. De asemenea, pentru a cîștiga spațiu, poate că s-ar putea renunța la
Un dicționar ceh al scriitorilor români by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/14033_a_15358]
-
bună inițiativa de a se prezenta succint și critic unele curente literare, de ex. gîndirismul, semănătorismul, simbolismul, literatura de avangardă. De asemenea trebuie spus un cuvînt de laudă pentru informația "la zi" a autorilor articolelor. Apărut în 2001, SRS conține titluri din ultimii doi ani, 1999 și 2000 ( la Eminescu, volumul Dulcea mea doamnă, 2000, sau M. Cimpoi, Mă topesc în flăcări, 1999, la Emilia Galaicu-Păun, Poezia după poezie, 1999, la Horia Vintilă, A murit un sfînt, 2000, la Ileana Mălăncioiu
Un dicționar ceh al scriitorilor români by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/14033_a_15358]
-
Szolt, de la Teatrul Maghiar din Cluj, s-a regăsit nu o dată pe lista celor propuși la categoria "cel mai bun actor". Dragoș Buhagiar și Irina Solomon, poate cei mai premiați scenografi, nu aveau treizeci de ani cînd au obținut primul titlu. Andreea Bibiri, tînără actriță a Teatrului Bulandra, a fost nominalizată anul trecut pentru rolul Sonia din Unchiul Vania, alături de Valeria Seciu și Rodica Negrea. Oana Pellea avea treizeci de ani cînd a luat premiul pentru rolul din Mefhisto, pus în
Trăiască teatrul! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14046_a_15371]
-
de la Arad, de pildă, unde lucrurile deviază spre amatorismul cel mai pur, fără ca cineva să fie conștient. Ba dimpotrivă, iar asta m-a speriat cel mai tare. Am închis paranteza, voi reveni asupra acestei povești altă dată. Pe afiș sînt titluri importante din dramaturgia universală, în distribuții apar numele sonore și de primă linie ale teatrului, cei cu experiență, dar și tineri, cu toate astea, în ultima vreme, nu am văzut ceva tulburător. Sînt încercări de tot felul, nesemnificative, însă, cu
O etapă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14018_a_15343]