870 matches
-
curînd, se înstări. Deși pîntecul îi creștea mereu, își cumpărase bicicletă. Era ca un butoi în care vechiul bădia Nică se cufundase cu tot cu pleșuvie. În ograda sa curînd apărură biciclete și pentru flăcăii care, alături de frații Fărocoastă, ajunseseră fruntea satului. Tocmeau horile și pe toți ceilalți flăcăi îi luau în zeflemea. Cea mai obișnuită afacere a lui bădia Nică era să vîndă budenarilor grîul întovărășirii din Dobrina. Gheșeftul îl făcea în zori, la aria de pe hotar. Nimeni nu îndrăznea să se
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
dar le-a furat ălora meșteșugul și i-a lăsat cu buza umflată când l-au căutat să facă afaceri cu el. Lut galben se găsea și la noi În sat căcălău și pe degeaba, apă la fel. Și-a tocmit câțiva oameni, a Început să sape pe sub coasta dinspre Dunăre și s-a apucat de plămădit și ars cărămida. Taxa pe care o plătea la primărie pentru că scobea pământul era de nebăgat În seamă față de bacșișul plătit membrilor Consiliului de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
-i pictez peretele dinspre drum al casei. Deși Învățătoarea mea, o foarte distinsă doamnă și o excelentă artistă, m-a Învățat să nu-mi prostituez talentul, eu nu am ascultat-o pe deplin. Zgârcitul de Coman - bețivanul tractorist - s-a tocmit cu mine să-i fac frumos peretele de la drum. Un zugrav l-ar fi costat mult mai mult și nici n-ar fi făcut treaba așa ca mine. A stat tot timpul pe capul meu și, până la urmă, mi-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
Tupilam, Însă, În fundul servietei, sub lucrările scrise ale elevilor, o sticlă de tescovină la care umblam numaidecât ce ieșeam din casa viitorilor socri: boala Își cerea tributul. Cum-necum, am Început pregătirile de nuntă. I-am cumpărat rochie de mireasă, am tocmit cu Tatapopii (pe care lumea Îl știa atunci după numele lui adevărat, nu după poreclă) cele de cuviință, În sfârșit, știți și voi, ne-am ocupat de o grămadă de treburi. A venit și ziua cea mare. Mi-am dus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
Muți de băutură și de surpriză, bețivanii Începură să aplaude și să tropăie când cele două curve urcară pe masă În ritmuri de manea. Directorul trimisese mașina după ele Într-un sat vecin și-l pusese pe șofer să se tocmească el și să le plătească dinainte, ca să nu fie discuții după aia. Fetele se unduiau pe masă, printre mâinile Întinse către ele. Unuia, care nu izbutea să vorbească, Îi curgeau ochii și balele. „Desigur”, urlă din nou găzdoiul cel darnic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
și ceilalți douăzeci, ascunși după tufele de merișor. „Păi doar atât pentru șase hăndrălăi? O să ne rupeți, n-o să putem lucra o săptămână. Mai scoateți niște bani ori dați cu zarul și veniți numai doi”, Încercă o fată să se tocmească. Dar se lămuri Îndată, din privirea plină de deznădejde a priceputului la femei, că nu era nimic de câștigat În plus. Se băgă În vorbă și cealaltă: „Lasă, fată, că sunt și ei mici și n-au de unde. Avem și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
vrut cu nici un chip să-și dea fata pe mâinile și uneltele vreunei babe murdare de prin sate. Ținea, până la urmă, la fie-sa și n-ar fi vrut s-o piardă dintr-un moft al tinereții ei nărăvașe. A tocmit un doctor de pe la oraș, dar suma cerută era imensă, chiar și pentru un director de liceu care făcea afaceri groase și ilegale cu examenele de la cele două trepte și cu bacalaureatul. Dincolo de aspectul financiar, opăritul tătic dorea satisfacții și de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
stejar. Până și boierul se dedulcise la licoare, căci i se părea mai bună decât ce avea el prin hrube. Vinul ăsta de dar, Însă, Îl făcea greu. Se duce, după cum zic, la finul Florea Cucu, pe Înserat, ca să-l tocmească pentru a doua zi la stropit. Finicu’ era mai mereu băut, dar cu mintea Întreagă, căci Îi plăcea băutura numai ca să se Înveselească, nu ca să dea În porcie și să uite a doua zi cum s-a bucurat de trai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
noul ei cotlon albastru - căci de ani buni Încoace poetul Înnobilează prin falica și Îngereasca sa pană pierduta feciorie a multor albe file. Apucasem să-ți spun despre Bâta, cum se ducea ea pe Înserat la Florea Cucu să-l tocmească pentru a doua zi la stropit via cea mofturoasă cu zeamă bordeleză. E de prisos să merg mai departe, căci ți-ai dat seama și singur - cu puțina și leneșa ta minte - că finu’ Cucu a Încuviințat cu bucurie să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
de mare ascultare și, din an În an, cam când vara se apropia de sfârșit, se strângeau Într-un loc unde erau cu desăvârșire interzise conflictele armate. Oamenii vindeau produsele, adică le schimbau Între ei, se bucurau de pace, se tocmeau pentru nurii delicatelor doamne și pentru calitățile lor de gospodine și de vajnice zămislitoare de copii sănătoși. Sute și mii de ani a durat acel târg al păcii, al Înțelegerii și chiar al iubirii, căci se pare că acest sentiment
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
de umeri Înapoi, să-și țină pieptul țanțoș Înainte; le Învățau să se miște unduit, să-și legene lenevos trupul. Bărbătușilor le ieșeau ochii din cap ca la melc și le curgeau balele. Nici nu se punea vorba să se tocmească. Ba chiar uneori se ajungea la licitări Înverșunate, În care concurenții ofereau tot ce aduseseră, mult peste prețul cerut la Început, căci În acele clipe Înfierbântate ei nu cu scăfârliile gândeau. Pe toate le socotiseră Mintoșii. Cumpărau ieftin de la proști
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
licitări Înverșunate, În care concurenții ofereau tot ce aduseseră, mult peste prețul cerut la Început, căci În acele clipe Înfierbântate ei nu cu scăfârliile gândeau. Pe toate le socotiseră Mintoșii. Cumpărau ieftin de la proști, apoi vindeau scump la alți fraieri; tocmeau licitatori falși, ca să crească prețul cât mai mult; tălmăceau, mijloceau, se mișcau repede. Duceau un trai Îndestulat și desfătările nu le lipseau, căci, e de la sine Înțeles, Își păstrau pentru ei cele mai ațâțătoare femele. Într-un timp, ducându-se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
pe care le trăia. Era un tânăr ca oricare altul, nici frumos, nici urât, știa să se lupte și, de fapt, ai lui Îl considerau, pe drept cuvânt, un bărbat În toată puterea cuvântului. Au ajuns În Târg. S-au tocmit, au schimbat ce au avut pe ce și-au dorit. Au băut și o oală de vin de contrabandă. Au mâncat. S-au desfătat cu femei pe care Mintoșii le Închiriau În acest nobil scop. Totul mergea ca pe roate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
femeia la care râvnea. „Nu e de vânzare”, a făcut stăpânul ei, „abia am cumpărat-o și eu și Încă nu m-am bucurat de ea. Dacă vrei, așteaptă până mâine, ca să văd de ce e În stare, și poate ne tocmim.” Urmașul n-a avut nimic Împotrivă, negustorul i se păruse chiar un om de treabă și cumpănit. Pe Fiu, Însă, l-au trecut fiori de moarte. Tată-său a crezut că-l lovise vreo boală și i-a căutat repede
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
senină te‐apropii? Simt răcoarea mutei, a măicuței, a gropii! Părăsitu‐m‐ au visul, voioșia, pădurile, Uitatu‐m‐ au ceruri și ape sihastre și tremuratele prietene astre ... Ah, maică, sicriu pregătește, Așterne de moarte măsurile, Făclieri și stegari și alaiuri tocmește. Ah, totu‐ i tăcere, și zidul uitării tot crește și crește ... Nu‐ i nimeni în jur, nu e nime Nici unda nu bate, nici undele știme. 60 Demostene Botez (n. 29 iulie, 1893, satul Hulub, comuna Dângeni , județul Botoșani ‐ d.
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
Rămîneți la Ierihon pînă vă va crește barba, și apoi să vă întoarceți." 6. Fiii lui Amon au văzut că se făcuseră urîți lui David, și Hanun și fiii lui Amon au trimis o mie de talanți de argint să tocmească în slujba lor cară și călăreți de la Sirienii din Mesopotamia și de la Sirienii din Maaca și din Țoba. 7. Au tocmit treizeci și două de mii de cară și pe împăratul din Maaca împreună cu poporul lui, care au venit și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85037_a_85824]
-
făcuseră urîți lui David, și Hanun și fiii lui Amon au trimis o mie de talanți de argint să tocmească în slujba lor cară și călăreți de la Sirienii din Mesopotamia și de la Sirienii din Maaca și din Țoba. 7. Au tocmit treizeci și două de mii de cară și pe împăratul din Maaca împreună cu poporul lui, care au venit și au tăbărît înaintea Medebei. Fiii lui Amon s-au strîns din cetățile lor, și au mers la luptă. 8. La auzul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85037_a_85824]
-
să nu vie la stricăciune din lipsa apii și, cătră întemeiere de starea aceștii haznale, așa... am așezat ca să aibă fieștecând doi oameni suiulgii pe treaba aceasta , stătători și neschimbați de la slujba haznelii”. --Cum se vede, pe lângă hazna au fost tocmiți doi oameni (frații suiulgii Dima și Constantin), cărora vodă le-a acordat multe înlesniri. I-a scutit de toate dările, li s-a dat “câte 30 de lei de om pe lună de la visteriia domniei... și câte un atlas și
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
pentru întreținerea conductei. “Dar din vreme ce pentru trebuința tocmitului haznelilor s-au făcut lagum (tunel n.n) boltit pe supt dughene de mergi apa păn-într-amândoo haznelile și când s-ar întâmpla a să strica este cu putințe a se tocmi pe didesubt prin lagum și nu este trebuință de a se mai lăsa loc... de să faci atâta mărșevie despre orășeni asupra oalelor apii”. --Așa se face, dragule, că la 10 mai 1760, Alexandru Ghica voevod dăruiește lui Dima suiulgiul
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
a lor, ci a mănăstirii. Acum însă, pentru că tot suntem pe Ulița Mare, te rog să asculți ce spune teslarul Manolache la 24 martie 1755: “Făcut-am zapisul meu la... mâna sfinții sale, părintelui de la biserica ungurească... pentru că m-am tocmit cu sfinția sa, ca să-i fac cinci dughene la Ulița Mare... adecă doaoa dughene... din sus de poartă (la nord n.n), una mare și alta mai mică, și din gios de poartă (la sud n.n)... una mare și doao
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
din sus de poartă (la nord n.n), una mare și alta mai mică, și din gios de poartă (la sud n.n)... una mare și doao mici, care să fac cinci, și poarta la mijloc, care dughene m-am tocmit cu tot lemnul mieu”. Să vezi însă câte obligații își ia meșterul teslar: “Și între dugheni să fac poarta... mare bună,... și orice fiară ar trebui la poartă cea noa să fie a mele și la cea veche iară așa
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
începutul. La 13 septembrie 1755 (7264), Manolachi teslarul “au jăluit... că nu l-ar fi lăsat să facă dughenile după cum i-au fost tocmala, ce l-au sâlit de le-au făcut mai mare decât pe măsura ce s-au tocmit și temelia încă și-au înălțat-o mai mult de tocmala ce-au avut... și cu aceste pricini ar fi cheltuit mulți bani ai lui... piste preț”. La acestea “Părintele prefectu” a răspuns “că după ce i-au gătit dughenile și
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
s-au așezat plătindu-i deplin. Și încă i-au mai dăruit... lemnul tot cu her (fier n.n), cu scânduri, cu șindrilă, cu toati a șepti dugheni vechi ce le-au răsâpit”. Mai zice prefectul că l-a mai tocmit pe Manolachi încă pentru 95 de lei ca să-i facă “prispă pe dinainte dughenilor di piatră și să podească hudița porții și doă ișitori și poarta din dos”. Acestea însă în contul lemnului vechi, a pietrei primite în dar”. Până la
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
--Adineauri nu încăpeai de popa Cozlea, egumenul de la mănăstirea Aroneanu. Acum uite că la 8 februarie 1676 (7184) găsim la aceeași mănăstire pe egumenul Cozma, care împreună cu soborul spune: “Scriem și mărturisim cu cestu zapis al nostru” precum “ne-am tocmit cu părintele egumen... de la Svânta mănăstire de la Dealul Mare (Hadâmbul n.n) de-am făcut schimbătură”. --Ce “schimbătură” puteau face două mănăstiri din afara Iașilor? --Aronenii le-au dat celor de la Dealul Mare “Un loc de dughene ce iaste pe Podul
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
cârtitor. Nu are decât să aștepte judecata Divanului. --Ia ascultă tu, Toma Necredinciosule, ce spune cofetarul: “Și giudecata căutând pravila au aflat scriind la carte 22 lucruri bisericești și a casălor celor sfinte... <de nu va plăti rânduiala ce-au tocmit acel ce au lucrat în loc strein perde-va lucrul său>”. --Din câte îmi aduc eu aminte, de fiecare dată, în asemenea cazuri, i se “prețăluia” casa, pivnița sau orice altă construcție avea împricinatul și era despăgubit. --Aici lucrurile nu s-au
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]