648 matches
-
toți, știam mai ales atmosfera care-i înconjura, ningea pe marile ferestre și, privind zăpada care cădea oblic, aveai senzația că sala de clasă zboară spre cer ca o rachetă. După a treia ușă era o fată doar în chiloți, tolănită pe o sofa într-o cameră necunoscută și zgîndărindu-și cu unghia un coș de pe pulpă. (Știu abia acum cine era: amica mea, arhitecta, cu care am trăit câteva săptămâni cu trei ani în urmă.) A patra ușă, odată deschisă, dădea
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
mătușă emancipată! Câte daruri ne fac mătușile... Pe la 10 ani, mi-am cunoscut două mătuși, actrițe la teatrul german. Prima vizită - o casă veche cu etaj, un balansoar cu șine late, scârțâind la cea mai mică atingere, două paiațe uriașe, tolănite în colțurile canapelei - mâini lungi atârnând spre podea, bărbia în piept, costume cu romburi colorate - catifea verde, o balustradă de lemn, un prânz cu vânat, armele... O fată mofturoasă privind în farfurie. Aș fi vrut să îmi ghicească dorința, iar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2211_a_3536]
-
altele în Viena, dar imaginea perechilor elegante traversând strada venea din altă lume. Întorcând privirea spre parc, am văzut un grup de tineri nonconformiști, cu părul vopsit în roșu sau verde, îmbrăcați în negru, tatuați și plini de piercinguri. Stăteau tolăniți pe iarbă, beau bere la doză și parcă nici nu vedeau perechile elegante care își parcau mașina la doi metri de ei și se îndreptau spre sala de bal. Tabăra cealaltă se prefăcea - sau era - la fel de ignorantă în privința lor. Nici o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2175_a_3500]
-
cozilor ei legate cu funde enorme de pânză albă, scrobită. M-am gândit că seamănă cu tărăncile pictate de maeștrii olandezi, femei cu capul acoperit de mari și învoalte dantele. M-am gândit la cearceafurile din olandă pe care se tolăneau nudurile superb arcuite ale lui Ingres și brusc mi-a încolțit amintirea: fetița se numea Iolanda. Atunci am văzut în fața ochilor ușa de sticlă de la Scara Unu, care se deschidea atât de greu, moara Dâmbovița, cesulețele de jucărie, violent și
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
în palme și îl privi concentrată. Chiar și de sticlă fiind, ochii roșii, limpezi, ai reptilei erau fascinanți. De data asta a trebuit s-o trag eu pe Gina mai departe, printre șerpii veninoși și crocodilii turtiți, cu burțile moi, tolăniți pe mari postamente de scândură. Gavialul avea un bot lung și subțire, ca de rață, cu dinți de ferăstrău. Roșu ca mărgeanul, cu inele late, negre, șarpele surucucu se încolăcea în vitrină alături de cobra cam famelică și viperele cu și
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
-și ia însă carnetul, ieșea și el, aproape zilnic, să mai dea târcoale mașinii, să o mai perie, să mai șteargă urmele de noroi datorate copiilor care se jucau în spatele blocului și, mai ales să descuie portiera și să se tolănească pe bancheta din față a automobilului, în fața bordului din care ieșea fascinant volanul, să tragă în piept mirosul acela intim, senzual, pe care-l degajau cauciucăria și tapițeria mașinii. Când trântea portiera, zgomotul lumii înceta și arhitectul se simțea fericit
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
de la mama ei, și care se manifestă prin mimică, gesturi și mai ales cuvinte exagerate. Un salariu întreg se prăpădise pe șmecheria italianului. Dar Emil Popescu nici nu se gândea s-o ducă înapoi, cum îi sugera amenințător Elena, ci, tolănit într-un dolce famiente total pe canapeaua mașinii, apăsa la nesfârșit pe claxon, ascultând, cu voluptăți de meloman, mica frază a celebrului marș. Firește, într-o zi arhitectul se plictisi de Verdi și începu să caute altceva. Rând pe rând
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
minte, abia în momentul când, luându-și rămas-bun și mulțumindu-mi, Zinocika s-a depărtat -, ei, da, abia în momentul acela o voce interioară (nu aceea plină de sine și nerușinată cu care mă adresam lumii în închipuirea mea, stând tolănit pe divan, ci vocea liniștită și plină de bunătate cu care-mi vorbeam mie însumi) începu să răsune în mine. „Eh, tu, spuse glasul cu amărăciune, ai distrus fata. Uite-o, uite-o cum pleacă. E încă un copil. Îți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
stins și închis, vremea este prea senină pentru tine, este prea invizibilă pentru poemul tău. Vrei să fii o rubrică din ziarul tău preferat, Să te afirmi fără nicio explicație venită cu o coarbă.... ''împreună'', asta simți, ca un copil tolănit la soare independent și scriitor.... Un ultim gând îți circulă, simplitate uitându-te la ființa care te vede cu agilitate cu ochii ei armonios de plăcuți plimbându-i după instinct pisica.
A doua oară unu by Lungu Andreea-Loredana () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92924]
-
Asta cam așa-i", zic, puțintel intimidat, în timp ce, pe micul ecran, din nou se aud scrîșnetele năpraznice ale pneurilor de la mașini. Starea politică a națiunii Căldura cea mare, la vreme de amiază, singur în curte, pisoiul pe nume Mazarin stă tolănit în iarbă, cățelușa Daisy, la vreme de nici cinci luni, își poartă rasa, cea de ciobănesc german, prin arșiță, nu departe de umbra cea întremătoare a unui gutui care dă direct în stradă, încărcat de fructe ce abia la vremea
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
din Mui Wo pleacă spre sud autobuze cu program strict, ce trec printre restaurante, case sau apartamente de vacanță, de-a lungul îngustei plaje de nisip spre Cheung Sha. Aici, plaja albă te îmbie să faci baie și să stai tolănit la soare, în timp ce Europa poate fi zgribulită de ger și acoperită de zăpadă. Nu departe se află barajul Shek Pik cu uriașul rezervor de apă dulce, care prin frumusețea locului merită a fi văzut. Marea insulă conține o mulțime de
Impresii de călătorie by Victor Geangalău () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1217_a_1939]
-
încă ce suflet! Stau în cerdac cu gândurile vraiște... O geană roșie s-a ivit dincolo de zidurile Galatei din Deal. Văpaia asfințitului se topește încet-încet, lăsând în urmă doar o închipuire a mănăstirii, rămasă să vegheze de veacuri asupra târgului tolănit pe malurile Bahluiului. Înserarea vine tiptil, purtând în spate desaga doldora de stele gata să le arunce pe cer. Nu întârzie la întâlnire nici luna - o lună plină, de sfârșit de august - atotstăpânitoare. Rememorez întâlnirea avută cu vechea mea cunoștință
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
trezesc?” - mă întrebam, în timp ce i-am auzit glasul: Ești deja treaz, dragule? Am făcut ochi, părinte. Atunci fă bine și pune-ți în desagă volumul pe care tocmai l-ai început a citi și hai în poiană. Tu îi citi tolănit în iarbă, iar eu oi mai face una-alta prin grădină... Nu am încotro decât să-l urmez... Străbatem poiana în liniște, până ce veverițele încep să alerge prin iarba înaltă, din care li se văd doar cozile ca niște flamuri
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
a pus ei ban peste ban de-a deschis în Coriolan prăvălie. La urmă, să vezi lighioana bătrână ce făcea pe galantonu, de când avea prăvălie... Să-l vezi cum venea cu trăsura încărcată, numa trăsură de clasa-ntâi, și el, tolănit pe perne, în spate. Într-un rând, i-a adus o brățară de aur, și altădată un medalion de safir cu lănțișor, p-ormă s-a lăsat : — La ce să ți le mai aduc ? a zis, dacă tu nu le
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
Uite-așa, la tejgheaua acoperită de tinichea udă, și-a trecut ea tinerețea ! Tot alerga de colo-colo, între ciocnituri de pahare și țoiuri, mânată de strigătele de la mese. — Coană Vico !... N-auzi ?... Coanăăăă Viiiico !... Omu ei ședea ca și acu, tolănit pe pat, în ultima cameră. Ieșea doar să mai dea un bețiv afară sau să se uite chiorâș dacă nu întindea vreunu mâna la ea. Când nu te-așteptai, odată te trezeai cu el că-ți apare în spate ! Cât
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
Brătianu vorbește mai în doi peri ca oricând ! Tăcerea de sfinx a lui Brătianu a apărat până acum România ! Brătianu este mai mut ca oricând și cum prinde o clipă liberă, cum fuge la moșie, la Florica... Da, ca să se tolănească de pe o canapea pe alta și să-și țeasă proiectele catastrofice ! Nu se lasă Brătianu până nu va reuși să vadă România ștearsă de pe harta Europei ! Nu se lasă Brătianu, pentru că știe că Anglia ne-a mai părăsit o dată la
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
Honour, serialul ăla În care mult-iubitul nostru LAPD e lăudat În fiecare săptămînă În fața a milioane de telespectatori. Cred că Timmy Îi presară brînză pe cocoșel Înainte să i-l sugă. Ed rîse. — Art, ești un lăbar. De Spain se tolăni Într-un fotoliu. — Eddie, așa, ca de la un fost la un actual polițist: cînd rostești cuvinte gen „lăbar“, parcă ai fi profesor de colegiu. Și nu ești un Eddie adevărat, ci un Edmund. Ed Își Îndreptă ochelarii. — Parcă aud un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
un asemenea nume În agenda unui pește. Gretna Green 1184: un conac mare, În stil colonial spaniol. Roz peste tot și țiglă din belșug. Parcă și urcă scara. Luminile de pe verandă se aprinseră, aruncînd o rază caldă asupra unui bărbat tolănit Într-un fotoliu. Omul se potrivea la Înfățișare cu datele fizice din dosarul de la Circulație și arăta mult mai tînăr decît vîrsta lui biologică. — Ești polițist? Avea cătușele agățate de curea. — Da. Dumneata ești Pierce Patchett? — Da. Dacă soliciți fonduri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
ucisă. Vrei să bei ceva, Bud? — Da. Scotch. Sec. Lynn porni spre bucătărie și se Întoarse cu două pahare, În care turnase cîte un deget de whisky. — S-au făcut ceva progrese În ancheta privind cazul fetei moarte? Bud se tolăni În fotoliu. — De anchetă se ocupă trei oameni. E o infracțiune de natură sexuală, așa că or să fie adunați toți suspecții obișnuiți. Or să lucreze cum se cuvine vreo două săptămîni, apoi or s-o lăse baltă. — Dar tu n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
partea bună a lucrurilor: Lynn, cei de la West Valley se ocupau de uciderea lui Kathy... Deocamdată cele rele să se spele... În capelă: mantale de ploaie și umbrele abandonate. Goana după scaune. Parker și Exley rămaseră lîngă pupitru. Bud se tolăni pe un scaun din spate. Reporteri, blocnotesuri. În primul rînd de scaune: Loew, văduva lui Millard, Preston Exley - știri fulminante de la Dream-a-Dreamland. Parker rosti la microfon: — Un prilej trist, prilejul oferit de doliu. Jelim un om bun, un om inimos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
Russ Millard. Preston Exley se ridică. Civilii se ridicară și ei. Oamenii Biroului se ridicară ca unul, la semnalele insistente ale lui Thad Green. Aplauze răzlețe, lipsite de entuziasm. Ed Exley stătea În poziție regulamentară de drepți, În vreme ce Bud rămase tolănit pe scaunul lui. Își scoase pistolul, Îl sărută și suflă niște presupuse urme de fum de pe țeavă. CAPITOLUL 41 O nuntă de gală, pe pajiște, cu slujbă prezbiteriană. Bătrînul Morrow a făcut comanda și a achitat nota de plată. Pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
ori Îl chema ea la masa lor, Îi era tare milă cînd Îl vedea În costum de golf și totuși fără să semene a jucător, cine i-o fi vîndut tricoul ăsta? După ce stăteau la masă, se odihneau cîtva timp tolăniți În șezlonguri și plecau din nou să lovească mingea albă și micuță, să continue arcul acela larg marcat de optsprezece gropi, pe care-l Începuseră dimineața. Susan Îi Însoțea și ea, În tovărășia cîtorva prietene, soții de diplomați și de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
Freddy Solo’s, unde-și dăduseră Întîlnire cu un grup de prieteni. Nu cu Vlăjganul. În nici un caz.cu Vlăjganul. Cel puțin cît timp mai stătea Lester la Lima. — Dar de ce, cînd și așa sînt fermecător? voia să știe petrecărețul, tolănit pe un taburet de la Freddy Solo’s, Înconjurat de cîteva femei care se tăvăleau de rîs de glumele pe care le născocea. — De ce fugiți de mine? Oare nu sînt fermecător? — Întotdeauna ai fost simpatic, Îi spunea una. Dar nici să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
comunice cu lumea, pentru a putea digera prima ei zi de muncă, provocatoare și oarecum ciudată. Dar, spre dezamăgirea ei, nu avea decât un mesaj de la un anume Cormac, care urma să aducă luni dimineață o tonă de bălegar. Greșeală. Tolănită pe canapea, a apucat telefonul și a sunat-o pe Clodagh. Dar imediat ce a răspuns, Clodagh izbucni. Am avut o zi de rahat! Ignorând țipetele din jur, și-a ridicat glasul și a spus: —Craig are o durere de burtică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
unui oraș ca la țară. O prostie, nu alta, când grădina reprezintă în sine ogorul omului înțelept. Îți furnizează o hrană atât de nevătămătoare! Narcissus, însă, crede că e un semn de mare distincție să te înroșești ca racul stând tolănit la soare, apoi să-ți trimiți oamenii să se scufunde în adâncuri - riscând să naufragieze, ba chiar să-și piardă viața -, după diferite specii de stridii sau în căutarea unor păsări de care nu pomenesc nici măcar legendele înspăimântătoare. Suspină nefericit
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]