1,142 matches
-
pe elevi, să-i Înțeleagă, să-i Încurajeze și să-i motiveze pentru a avea rezultatele pe care și le-a planificat. Școala incluzivă asigură accesul, participarea și succesul Învățării În educația de bază, pentru toți copii, o școală deschisă, tolerantă și democratică, unde toți copii au dreptul la apreciere. <reflist> Iancu, Stela Psihologia școlarului. De ce merg unii elevi “Încruntați” la școala?, Editura Polirom, Iași, 2000 Littauer, Florence Personalitate Plus. Cum să-i Înțelegi pe ceilalți Înțelegându-te pe tine Însuți
MODALITĂȚI DE SPRIJINIRE A COPIILOR CU TULBURĂRI DE COMPORTAMENT. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Elena DRĂGAN () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2176]
-
un domeniu în care proprietatea termenilor este obligatorie, eseistul își creează, mai întâi, un preambul teoretic consistent, prin invocarea unui consens semantic, urmat de rezumarea imparțială a opiniilor celuilalt. Exordiului i se alătură expunerea părerilor proprii, bazate pe o atitudine tolerantă cu privire la libertatea de opinie și pe respectul față de cuvântul tipărit. În mod constant sunt analizate probleme precum legăturile poeziei cu arhitectura, muzica, drama, tragedia, teologia, relația dintre vers și poezie. SCRIERI: Pornind de la zero, Iași, 1985; Zodia nopții, București, 1994
SPIRIDON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289833_a_291162]
-
schema următoare: erezie = păgânism; păgânism = demonism; în consecință, erezie = demonism. Acest raționament maniheist al lui Iustin nu este prezent și la Irineu. Acesta din urmă construiește o teologie a istoriei pe principiul evoluției sau maturizării progresive, o teologie a istoriei tolerantă față de păgânism în general și față de stăpânirea romană, în special. El ramifică silogismul precursorului său, plasând sub stăpânirea diavolului numai ereticii, lăsând deoparte păgânii. Anticristul își găsește astfel un predecesor colectiv în grupările falșilor taumaturgi. Falșii taumaturgi Un alt aspect
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
orice formă de judecată. În primul caz, ereticii adoptă rolul victimelor inocente, în cel de‑al doilea, mântuirea lor este asigurată a priori. Imaginea pe care o au despre Creator este cea a unui deus otiosus, un dumnezeu pe jumătate tolerant, pe jumătate indiferent față de lucrurile omenești. Irineu are deci dreptate să facă aluzie aici la doctrina epicureică, asupra căreia s‑a concentrat deja în cartea a III‑a (24, 2). Într‑adevăr, tema judecății finale este strâns legată de cea
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
naturaliter în termeni corelativi, în consonanță cu modelul „includerii” și nu al excluderii celuilalt. Viziunea metafizică proprie lui Hipolit și care îl conduce la identificarea a două niveluri diferite în interiorul sferei realității, îl conduce de asemenea la o înțelegere oarecum tolerantă, deși amestecată cu destul dispreț, a „pământescului”. Monoteismul său strict creștin îi impune o atitudine de tip exclusivist. El moderează însă acest integrism in nuce și reia opoziția radicală Dumnezeu‑lume sub forma unei opoziții relative, Biserică‑Imperiu, ai cărei
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
care o susținem este aceea că Lactanțiu, în urma destinderii relațiilor dintre Imperiu și Biserică și a intrării sale în cercul puterii, trece printr‑o a doua convertire, de la un creștinism caracterizat de radicalism apocaliptic și antiimperialism roman, la un creștinism tolerant, katechonic, ușor proroman. Anticristologia fermă, expusă în cartea a VII‑a a Inst., dispare aproape cu desăvârșire în ultimele capitole ale Epitomei. Lactanțiu ne oferă, așadar, posibilitatea unui „studiu de caz”. Acest studiu este cu atât mai interesant cu cât
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
cu cât dispunem de două versiuni diferite ale aceleiași opere, versiuni redactate în perioade foarte îndepărtate în timp. Poate că proiectul Epitomei își are originea chiar în apariția în concepția autorului nostru a unei alte viziunii asupra lumii - una katechonică, tolerantă, așa cum remarcam mai devreme - care o înlocuiește pe cea dintâi. Amplul tratat fusese conceput ca operă polemică, o operă de respingere a păgânismului și de demonstrare a superiorității indiscutabile a creștinismului. Epitoma este în primul rând o operă de popularizare
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
cercetări, Pseudo‑Hipolit ar fi exercitat mai curând o anumită influență asupra lui Pseudo‑Efrem, atât în privința construcției scenariului, cât și în privința personajului principal. Într‑adevăr, în cele două apocrife, Anticristul își face apariția sub masca unui conducător generos și tolerant, a unui judecător, dușman al nedreptății și a unui filozof care se remarcă prin blândețe și filantropie. Dar toate acestea nu sunt decât o fațadă în spatele căreia se ascunde, în realitate, un monstru. Caracterul monstruos al personajului se descoperă după
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
studiului Așezarea vorbelor în românește (1905), a articolelor Cum se scrie românește (1906) sau „Păsăreasca” de azi (1922). Conștient de necesitatea solidarității naționale, lansează lozinca „Pentru toți românii, soarele la București răsare”. Animat de principiile filosofiei pozitiviste și ale moralei tolerante a lui Confucius - pe care o cunoscuse prin intermediul lui Schopenhauer -, s-a opus șovinismului, fiind adept al conviețuirii pașnice a naționalităților. Considera că în Transilvania românii nu sunt asupriți de poporul maghiar, ci de nobilimea maghiară (Rase ori clase?, 1893
SLAVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289719_a_291048]
-
avut dorința de a-și finisa eșafodajul a ceea ce ar fi putut deveni un sistem -, mai toate propun preliminarii teoretice ale unei istorii a artelor, în aspirația de a articula o critică „remisivă”, cu caracter sever, pătrunzător, arheologic, dar și tolerantă, aptă de fructificare și mediantă concomitent, capabilă deci să producă o paideia. O critică aptă să „citească” o operă de artă într-un efort plăcut de a-i reconstitui - ca într-un sau printr-un text literar - gramatica, sintaxa, articulațiile
SCHILERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289554_a_290883]
-
în raport cu natura influențelor represiv-modelatorii ale acestuia. Indivizii „răspund” în mod variat la aceste influență care se exercită asupra lor, iar starea de sănătate mintală este, în cazul acesta, un indicator prețios al acestor relații. Astfel, modelele socio-culturale deschise, cu caracter tolerant și permisiv, oferă indivizilor posibilitatea de dezvoltare și evoluție liberă și creatoare. În sens contrar, modelele socio-culturale închise, cu caracter intolerant și represiv, rigide, obligă grupul uman să se conforme unor norme riguroase, absolut obligatorii, a căror nerespectare este sancționată
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
mintală a membrilor săi. E. Fromm deosebește în această privință două tipuri de societăți: societatea sănătoasă (healthy society) și societatea bolnavă (unhealthy society), fiecare având caracteristici proprii. ,,Societatea sănătoasă” este cea care mobilizează sau favorizează capacitatea oamenilor de a fi toleranți, de a se iubi între ei, de a avea un sens pentru sine bazat pe propria experiență de viață, munca creatoare, dezvoltarea rațiunii și a obiectivității. În opoziție cu acest model de societate, „societatea bolnavă” favorizează apariția unor stări de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
despre lume. Credem că nu greșim dacă apreciem că orice formă de igienă mintală se fundamentează pe un anumit tip de Weltanschauung, pe o anumită „concepție despre lume”. În această privință se deschid două perspective: un tip de societate deschisă, tolerantă; un tip de societate închisă, constrictivă. Societatea deschisă este o societate tolerantă, în care imaginea socială a omului se întemeiază pe un spirit de înțelegere. Persoana este percepută ca valoare prin calitățile sale sufletești intrinseci, prin ceea ce reprezintă. Societatea închisă
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
igienă mintală se fundamentează pe un anumit tip de Weltanschauung, pe o anumită „concepție despre lume”. În această privință se deschid două perspective: un tip de societate deschisă, tolerantă; un tip de societate închisă, constrictivă. Societatea deschisă este o societate tolerantă, în care imaginea socială a omului se întemeiază pe un spirit de înțelegere. Persoana este percepută ca valoare prin calitățile sale sufletești intrinseci, prin ceea ce reprezintă. Societatea închisă este o societate intolerantă, de tip totalitar, restrictiv, care impune o imagine
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
umane, iar boala mintală este asociată cu o stare dezonorantă, cu rușinea. Acestea fac ca în toate situațiile bolnavul mintal să-și piardă, sau cel puțin să-și modifice, statutul social. Nebunia este o stare infamată care stigmatizează omul. Societățile „tolerante” caută, cel puțin prin măsuri formale, să reabiliteze persoana umană bolnavă psihic. Nebunia este etichetată ca boală psihică, iar bolnavii psihic sunt tratați ca oricare altă categorie de suferinzi. Această formă de asistență urmărește, în primul rând, „deculpabilizarea” bolnavului psihic
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
însușite de acesta. Acest mod permite copiilor să-și dezvolte abilitățile de a comunica deschis, de a avea puterea să recunoască atunci când au nevoie de ajutor pentru a-l cere fără rezerve, înseamnă să le cultivăm capacitatea de a fi toleranți. Ceea ce însă îngreunează momentan aplicare acestor metode interactive este structura manualelor și mai ales a programelor la fiecare disciplină. Energizarea elevului prin strategiile folosite de către cadrul didactic se constituie ca un imperativ al orientării viitoare în educație. Activitatea didactică va
PSIHOPEDAGOGIA COMUNICĂRII. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Rotenstain Solo () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_908]
-
le ridică disciplina Educație muzicală și, mai mult decât atât, realizarea în sine a educației muzicale în învățământul primar. Ca dascăli, să ne gândim că educând elevii în spiritul prețuirii muzicii, îi ajutăm să devină mai sensibili, mai comunicativi, mai toleranți, mai OAMENI! Pentru că, așa cum Nichita Stănescu aprecia, „muzica este un răspuns căruia nu i s-a pus nicio întrebare.” EDUCAȚIE MUZICALĂ - DOMINANTE ALE NOULUI CURRICULUM PENTRU CLASELE III-IV Componentă de bază a educației estetice, Educația muzicală are ca scop principal
CÂNTĂM ŞI COMUNICĂM by ELENA SIMINA () [Corola-publishinghouse/Science/493_a_864]
-
ursuz. Când se întâmplă astfel de situații, rolul cadrului didactic devine de maximă importanță: el trebuie să se implice în a-l determina pe copil să iasă din starea de emoție distructivă, să-i arate că cei din jur sunt toleranți, că oricărui copil și matur i se poate întâmpla să nu poată trece peste niște sincope ce par de netrecut. Ei trebuie să înțeleagă că la școală se vine cu plăcere, cu o stare de fericire. Nu există datorie pe
CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL GHID EDUCATIONAL. In: CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL:GHID EDUCATIONAL by MARIA GEANGU () [Corola-publishinghouse/Science/480_a_848]
-
lucrează la publicațiile „Steagul roșu” (1966-1967), „Dâmbovița” (1967-1968), „Satul socialist” (1969-1971) și la revista „Teatrul” (1973-1989), al cărei cenaclu îl conduce în perioada 1979-1989. Director al săptămânalului „Evenimentul” (1990-1992), ulterior va fi președintele Fundației pentru Cultivarea Păcii și a Spiritului Tolerant. Debutează în revista liceului din Călărași (1957), iar editorial cu volumul de versuri Imperiul neodihnei, apărut în 1970. Mai colaborează la „Contemporanul”, „România literară”, „Cronica”, „Tribuna” ș.a. Poezia lui T., cuprinsă în Imperiul neodihnei, Ordinea peșterii (1971), Colindele din țara
TUTUNGIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290318_a_291647]
-
1974; Fiul Dunării, București, 1977; Partidul și Poetul, București, 1977; Drumul Hoților, vol. I: Dor Mărunt, București, 1979; Orații în Carpați, București, 1979; Dialoguri despre teatru, Iași, 1980; Tărâmuri pentru Făt-Frumos, București, 1983; Epistole după căsătorie, București, 1993; Dicționarul spiritului tolerant (coordonator general în colaborare cu Romulus Vulcănescu), București, 1997; Lacrima și Peștera, București, 2003. Repere bibliografice: Nicolae Balotă, „Imperiul neodihnei”, „Scânteia tineretului”, 1970, 6 647; Dan Cristea, „Ordinea peșterii”, RL, 1971, 5; Constantin, Despre poeți, 231-233; Mincu, Poezie, 59-62; Piru
TUTUNGIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290318_a_291647]
-
de reținere sporită; raționamente de ordin superior mai frecvente, înțelegere mai aprofundată și gândire critică; concentrare mai bună asupra învățării și comportament indisciplinat mai redus; motivație sporită de a vedea o situație și din perspectiva celuilalt; relații mai bune, mai tolerante cu colegii, indiferent de etnie, sex, capacitati intelectuale, clasa socială sau handicapuri fizice; sănătate psihologică sporită, adaptare, senzație de bine; încredere pe sine bazată pe acceptarea de sine; competențe sociale sporite; atitudine pozitivă față de materiile de studiu, de învățare și
Învăţarea activă - între prezent şi viitor. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Doina Steliana Zeleonenchi, Daniel Cezar Humelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1191]
-
a presupus și îmbunătățirea practicilor educative prin introducerea unor noi modalități de realizare a obiectivelor propuse. În acest sens, ne-am pus întrebarea: Cum va fi viitorul cetățean? Ne dorim a avea un comportament activ, civilizat, de a fi responsabil, tolerant, capabil de respect față de sine, dar, mai ales, față de ceilalți, conștient de drepturi și datorii, liber și deschis spre alte culturi, să gândească critic, să selecteze, să se adapteze și să interpreteze lumea mereu schimbătoare, de a evalua corect valorile
Educaţia pentru timpul viitor – educaţia pentru mediu. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Florea Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1212]
-
de literatură românească editată În Regat. Totodată, În ținutul dintre Prut și Nistru au fost tipărite mai multe cărți și broșuri În limba română. În mare măsură, acest fapt se datorează și lui Gh. V. Madan care, prin atitudinea sa tolerantă față de publicațiile românești locale sau față de cele aduse de peste Prut, a permis să se mențină treaz spiritul național În Basarabia În acei ani grei de ocupație străină, <ref id="57"> 57 Idem, dosar 9135, f. 176; vezi și dosarul 8987
MIŞCAREA NAȚIONALĂ A ROMÂNILOR BASARABENI ÎN TIMPUL DOMNIEI LUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ION VARTA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1255]
-
a simțului responsabilității fiecărui individ, astfel încât să le permită elevilor dezvoltatea capacităților de a anticipa schimbările din jur și de a se adoptă la ele. Atuul principal al profesorilor îl constituie exemplul pe care îl dau, curiozitatea, spiritul dechis și tolerant, disponibilitatea de a accepta că afirmațiile lor să fie puse la îndoială și tăria de a-și asuma greșelile. În primul rând ei trebuie să transmită dragostea de invatarura. Profesorii trebuie să dețină acele calități intelectuale și umane în măsură
CALITATEA ACTULUI DIDACTIC PRIN INVATAREA CENTRATA PE ELEV. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Mihaela Filoş, Pascaru Mihai Maricel () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_887]
-
cade victimă categoria cea mai fragilă a populației (copiii, tinerii adolescenți, bătrânii, șomerii, emigranții, persoanele cu venituri materiale mici, familiile numeroase, grupele marginale sau minoritare etc.). O societate modernă, cu cât este mai bine organizată, cu atât este mai puțin tolerantă față de bolnavii psihici și de bolile mintale. Comportamentele anormale sunt supuse unei cenzuri riguroase, organismele de asistență ale acestora au un caracter represiv, iar morbiditatea este în continuă creștere. Progresul material face ca, în mod paradoxal, individul să fie mai
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]