548 matches
-
gunoi. Numai că nu era nici unul În apartament. Dar ziua următoare era zi de gunoi și era o pungă aproape goală la etajul de deasupra, În fața apartamentului lui Norman Chalmers. Anderson o luase, pusese cadavrul Înăuntru și o dusese la tomberonul comun din fața clădirii. Era noapte, foarte târziu, Întuneric, și nu era nimeni În zonă. Apoi bătrânul Îi spusese că acum era complice și că, dacă spunea cuiva ce se-ntâmplase, poliția avea să-l bage la zdup. Fascinant, spuse Insch
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
să refaci cursul de procedură. Femeia încercă să spună ceva în apărarea ei, însă Sachs nu părea să-i mai dea vreo atenție. Rămăsese cu privirea ațintită înspre locul unde cu ceva vreme în urmă, mașina celor trei răufăcători izbise tomberonul și se oprise. - Wilkins, ai spus că erau trei hoți în mașină? - Da. - Și de unde știi exact câți erau? - De la magazinul de bijuterii pe care l-au jefuit înainte. Se îndreptă cu pași repezi spre locul unde mașina zăcea abandonată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
pistolul. Și apoi către Wilkins: - Uite-te la mașină. - Dumnezeule, exclamă acesta. Toate ușile erau deschise, ceea ce însemna că patru oameni fuseseră în mașină. Se ghemui și îndreptă arma către singurul loc unde cineva s-ar fi putut ascunde: în spatele tomberonului. - Om înarmat, țipă ea. Toată lumea ce încă se afla acolo îl putu vedea pe cel de-al patrulea individ din mașină alergând spre stradă înarmat cu o pușcă de mare calibru. Sachs ținti înspre pieptul lui și strigă: - Aruncă arma
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
Amândoi polițiștii aveau armele pregătite când se apropiară de ușa apartamentului. Dacă erau norocoși, îl găseau înarmat doar cu un cuțit. Sau cu ceva asemănător; la fel cum făcuse săptămâna trecută și drogatul acela cu bățul și cu capacul de tomberon pe post de scut. E bine totuși că nu a fost nevoie să spargă ușa de acces în bloc, căci o femeie în vârstă cu o pungă mare de cumpărături în mână din care răsărea un ananas uriaș era pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
bănuit asupra identității sale. Scoase apoi din punga de cumpărături câteva șervețele umede și își frecă fața până când nu se mai vedea nicio urmă de ruj sau de machiaj. Îndesă șervețelele înapoi în pungă, iar ananasul fu aruncat într-un tomberon. Găsi o mașină parcată ilegal, descuie portbagajul și așeză cu grijă punga de cumpărături în el. Polițiștii nu s-ar gândi să caute prin portbagajele mașinilor parcate și, oricum, care ar fi șansele ca tocmai această mașină să fie remorcată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
hainele din nou. Probabil le-a aruncat pe cele vechi pe undeva prin apropiere. Îl puse în temă pe detectiv: - Poartă altceva acum. Dar sergentul ar putea să ne descrie vechile haine, pentru a ști ce trebuie să căutăm prin tomberoanele și pe aleile din apropiere. Detectivul se încruntă și o măsură pe Sachs din cap până în picioare. O privire din partea lui Sellitto îi aduse aminte că o etapă esențială în a deveni sergent era să nu te porți ca unul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
Revenind la dovezile pe care le adusese Sachs, găsiră același tip de ulei mineral, plus resturi de latex, machiaj și acid alginic. Între timp, sună și detectivul Kuan de la Secția 9: căutaseră pe o rază de câțiva kilometri, inclusiv în tomberoane și pubele, și nu găsiseră nicio urmă de la hainele pe care le schimbase Magicianul sau de la arma folosită. Rhyme îi mulțumi politicos și îl rugă să mai încerce. Acesta îl asigură că se vor mai întreprinde căutări în acest sens
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
dispună trimiterea unui automobil de investigație. - L-ați prins, Amelia? întrebă nerăbdător Sellitto. Spune-mi că da. Privind la pata de ulei ce se zărea deasupra apei, răspunse: - Nu știm unde este. Ocolind un vas de toaletă distrus și un tomberon ruginit ce răspândea un miros pestilențial, Sachs se apropie de un grup de oameni care vorbeau foarte animați în spaniolă, aparent fără a se sinchisi de ce se petrecea în jurul lor. Toți aveau undițe; locul era cunoscut de cei ai locului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
că drumul era oarecum lung, dar simți că trebuia să facă ceva să-i risipească neliniștea. După primii pași, avut sentimentul că este urmărit. Privi la stânga, unde zări, pe aleea din vecinătatea hotelului, un bărbat pe jumătate ascuns de un tomberon. Era un brunet uscățiv, cu o geantă de unelte în mână și îl privea pe pastor într-un mod ciudat. Apoi, când își dădu seama că este reperat la rândul său, se retrase în întunericul aleii. Pastorul Swensen își strânse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
alt exploziv, o bombă cu gaz trebuie să fie mare pentru a crea pagube majore. Ar putea fi ascuns în vreo cutie de lemn sau de carton, folosită pentru transportul echipamentelor. Sau poate într-un butoi de petrol. Zări un tomberon de plastic - unul mare, de vreo 200 de litri, după cum aproximă ea. Era chiar lângă ieșirea principală și zeci de oameni înaintau încet pe lângă el în drumul spre ieșire. Privind încă o dată prin cort, realiză că mai erau încă 20
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
putea vedea fundul. Îl ridică puțin de la pământ: era prea ușor chiar și pentru a depozita 5 kilograme de gaz. Încă o privire în jurul ei. Încă se aflau sute de oameni înăuntru, îndreptându-se spre ieșiri. Și încă 20 de tomberoane de verificat. Se îndreptă spre următorul. Se opri pentru că zărise sub o prelată neagră un obiect de formă pătrată, cu latura de un metru. Își aduse aminte de trucul lui Weir de a folosi o haină pentru a se ascunde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
apropierea cortului. Polițiști șă pompieri începură să intre înăuntru. Sachs merse până la cel mai apropiat dintre ei și îi arătă legitimația. - Au ajuns pirotehniștii? - O să ajungă în 5-6 minute. Încuviință din cap și le spuse să verifice cu atenție toate tomberoanele, iar ea se îndreptă decisă spre cutia acoperită cu prelată pe care o descoperise mai devreme. Și atunci se petrecu tragedia. Nu, nu despre bombă era vorba. Ci despre panica iscată, care păru să erupă la fel de neașteptat precum o explozie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
mai bine. Între timp, echipa de pirotehniști, ajutată de câțiva pompieri, răscolise cortul fără a găsi vreun semn de bombă. Obiectul pe care îl semnalase Sachs se dovedise a fi un bax de hârtie igienică. Căutarea se extinsese apoi la tomberoane și la camioanele cu echipamente ale circului, dar agenții nu găsiră nimic nici aici. Sachs se încruntă. Oare se înșelaseră? Dar cum era posibil? se întrebă ea. Indiciile erau atât de clare. Sigur, era în firea lui Rhyme să facă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
ca picată. - Imposibil. Ce s-a întâmplat? - Unul dintre ofițeri nu a vrut să te treacă. - Nu a vrut să mă treacă? Dar eu...Vocea i se stinse în timp ce și-l imagina pe agentul cel chipeș cu pușca ieșind din spatele tomberonului. Tipul pe care îl ignorase. Bang, bang... Căpitanul îi citi de pe o bucată de hârtie: - A spus că nu ai, citez, „arătat respectul cuvenit față de cei de rang superior. Și a făcut dovada unui comportament nerespectuos față de colegii de același
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
război, a spus Harry într-o seară în timp ce mergeam pe Fulton Street. Vântul tăios bătea dinspre East River și ne lovea cu putere. Zăbrelele de fier zăngăneau la ferestrele magazinelor închise. Un brad de Crăciun uscat se înălța dintr-un tomberon. Ce vrei să spui? — Vreau să spun că am trimis milioane de băieți acolo ca să îl bată pe Hitler, dar nimeni nu ridică un deget ca să îl înfrângă pe cel de acasă. —La ce te referi? —La antisemitism, evreiașule. Ura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
este o treabă pentru arieni, ține minte. Nu, nu puteam să o fac. Nu ar fi fost corect. Ne-am oprit la un colț ca să așteptăm să se schimbe culoarea semaforului. Un alt brad de Crăciun ieșea dintr-un alt tomberon. Beteala argintie se ținea de crengi de parcă s-ar fi agățat cu disperare de viață. Pe de altă parte, nu aș fi făcut rău nimănui. I-aș fi făcut un serviciu lui Harry. Și aș fi venit și în ajutorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
în timp ce așteptam la benzinărie să mi se facă plinul, am rupt plicurile în două, așa cum rupsesem scrisoarea lui Otto, cu o seară înainte. Am aruncat jumătate în coșul de gunoi de la benzinărie și pe celelalte le-am azvârlit într-un tomberon mare din metal de pe șantier. Domnul Bloomgarden, domnul Kanin și toți ceilalți probabil nu știau că cei pe care Anne îi numea van Daan erau de fapt van Pels. Dar nu voiam să îmi asum riscul. Piesa s-a jucat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
ȘI UN/O ASHLEY PE CARE NU I-AI MAI VĂZUT NICIODATĂ LA O PETRECERE. ȘI CE DRACU’ E AIA O PETRECERE ORIGAMI? SIGUR SUNT CU TOȚII NIȘTE DEVIAȚI, IAR TU VEI FI GĂSITĂ MOARTĂ CÂTEVA ZILE MAI TÂRZIU, ÎNTR-UN TOMBERON. O SĂ VIN ȘI EU CA SĂ MĂ ASIGUR CĂ NU VEI FACE O TÂMPENIE PREA MARE (DEȘI VA TREBUI SĂ FACI MARI EFORTURI CA SĂ TE DEPĂȘEȘTI). NU MAI FACE NIMIC ALTCEVA FĂRĂ SĂ MĂ CONSULȚI. ÎN AFARĂ DE CAZUL ÎN CARE E VORBA
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
observat că nu e zi În care câte-un servici administrativ să nu Înceteze lucrul? La loterii nu sunt bilete. Cutiile poștale nu au fantă. Mama María nu face minuni. În zilele noastre, singurul serviciu care fonționează e cel al tomberoanelor la gropile de gunoi. N-o lua razna, l-am Împlorat. Roata Mare dân Parcu Japon continuă să să Învârtească. Pujato, 12 noiembrie 1969 Formele gloriei La Plata, 29 mai 1970 Domnului Jorge Linares University of New York New York, N.Y
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
pe care nu au observat-o toți, la Jules Verne. Dar nu numai pentru asta mi-au arătat drumul străzii; n-a existat ființă vie care să nu-mi scoată vorbe cum că foaia de joi era mai curând un tomberon sau, dacă preferi, ultimul jeg. Făceau, În cel mai bun caz, aluzie la calitatea infimă a colaborărilor prezentate. Neîndoios, acuzația era justă; dar nu și Înțelegerea criteriului care Îmi servea de busolă. Amețeli mai multe decât ale celor mai răi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
Aveau poftă, nu glumă. Alergarea și aerul curat le făcuse poftă de mâncare. După ce au terminat, au strâns cu toții resturile și au făcut curat. Toate hârtiile și resturile le-au adunat și le-au pus în portbagaj. Le duceau la tomberon la întoarcere. De ce atâta grijă cu resturile astea, mămico? a întrebat Maria. Dar, ce? Tu nu știi? a sărit Ionuț cu gura. Dacă toți oamenii veniți la iarbă verde ar arunca gunoaiele... Ehe! Se strică aerul din pădure. Se strică
Captiv pe tărâmul copilăriei by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/630_a_1234]
-
foarte supărată și beată și le-am împachetat într-un ziar vechi. Și cel mai simbolic gest a fost că am aruncat toate numerele din Hello din cameră. Mai multe sute de case „somptuoase“ au fost condamnate să aterizeze în tomberon dintr-o singură mișcare. Mă simțeam curățată și purificată. Nu mai voiam să citesc reviste de rahat. Aveam de gând ca de atunci înainte să mă pun la o cură strictă cu Time, The Economist și The Financial Times. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
băteau joc de el și rânjeau din cauza cuvintelor rostite în stil american. Bietul Adam ne-a explicat: —Eu habar nu aveam că nu pronunțam cum trebuie. Ceilalți băieți ziceau chestii de genul: —Hei, Micko, la cât ai pus gunoiul în tomberonul de pe trotuar? —La unșpe după zece, Johnny sau poate era douăzeci după opt. La care izbucneau hohote răgușite. Și cum, atunci când încerca să se apere snopind în bătaie câte-un puști localnic, toată lumea îi zicea că-i un bătăuș, fiindcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
de neocomunism” a fost semnalul pentru Începerea filmului. Prima scenă: dezlănțuirea unor oameni furioși care au rupt cordoanele de ordine, au incendiat autocarele poliției (!), au aruncat cu pietre. Printre dezlănțuiți, s-au remarcat Însă mulți indivizi dubioși, cu limbaj de tomberon. Secvența următoare: dezastru la televiziune. Și, din nou, așa numiții „demonstranți” s-au dovedit a fi rromi ori simpli imbecili. Creaturi care Înjură, lovesc, sparg, distrug cîteva studiouri fără să Înțeleagă precis de ce o fac. Urmează mesajul președintelui. Pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
pădurile. PREA TÎRZIU PENTRU TOBA DE TINICHEA Sigur că Întoarcerea acasă nu-i un film memorabil mai ales pentru cine n-are memorie, eu l-am văzut de șase ori. Fiindcă-i cu Dylan, cu muzica anilor noștri morți printre tomberoane, pe unde bătea vîntul, cu Stones și Beatles, Hey, Jude, Într-un montaj atît de alert Încît Începi chiar să crezi c-o cunoști pe Jude, În timpul recrutării tale-n Vietnam. Nu-i ea, și cu toate astea fratele prietenei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]