23,406 matches
-
Acasă > Strofe > Creație > PROMENADA 5 Autor: Florica Ranta Cândea Publicat în: Ediția nr. 1964 din 17 mai 2016 Toate Articolele Autorului acum tonul cuvintelor se retrage în puritatea dimineții culorile ei nealterate se plimbă e promenada zorilor e zeama ceții bine privirea mea de-acum se rotește la mal de pleoape rătăcind sfere timpul pierdut mă învinovățește și mă contorizează cu plusuri minusuri
PROMENADA 5 de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 1964 din 17 mai 2016 by http://confluente.ro/florica_ranta_candea_1463461421.html [Corola-blog/BlogPost/373216_a_374545]
-
se derulează mersul. Străin de superstiții, nu cred în simple semne, Că-ar fi prevestitoare la teamă să îndemne. Neprevăzut apare în față un obstacol - Nu-l sesizase poate nici marele oracol. Să-nvinuiesc - pe cine? Și grav să ridic tonul? Nici piaza-rea, nici demoni, ci simplu: ghinionul. Ogar părtaș la pozne - succese și înfrângeri, Un corn de vânătoare și roibul în răsfrângeri. Imagini de legendă - lumini de voie-bună În cronică orală simfonică răsună. Adrian Simionescu Referință Bibliografică: Superstiții / George Nicolae
SUPERSTIŢII de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 352 din 18 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Superstitii.html [Corola-blog/BlogPost/358889_a_360218]
-
salcâmii fulgerați de secera lunii, salcâmii înfiorați de adierea târzie, salcâmii aceia abia răsărind”...(Salcâmii) Al doilea volum lecturat, Pasărea nopții, 2007, este prefațat de criticul Cornel Galben și dedicat copiilor poetei. Aici poezia devine esențializată, simbolistica este folosită în tonuri confesive, liniștea capătă sonor delicat iar singurătatea, argumentare. Spațiile, timpul se restrâng în încercarea de a se pune de acord cu structura fragilă, delicată dar mereu luminoasă al acestui eu liric vizionar. „Pasărea nopții bate cu ciocul în geam, sună
SERI LITERARE-BACĂU de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1858 din 01 februarie 2016 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1454310392.html [Corola-blog/BlogPost/374992_a_376321]
-
Îl acuză de rutină Tot pe oul de găină... Dar cum patrula în zonă O cioară autohtonă, Spuse oului de rață Că suferă de albeață! Că și oul ei de cioară Se vopsește bună oară, Peste albul argintiu Cu un ton mai tuciuriu... Dar cu o mișcare bruscă Se ivii oul de gâscă Ce se băgă în pricină Salvând oul de găină... El cu grije recunoaște Că prin datină de Paște, Oul e prins de-o ispită Umblând cu cioara vopsită
OUL de CONSTANTIN ENESCU în ediţia nr. 1947 din 30 aprilie 2016 by http://confluente.ro/constantin_enescu_1462031178.html [Corola-blog/BlogPost/352635_a_353964]
-
a Hotelului „Continental” din Târgu-Mureș, va avea loc ediția a doua a Colocviilor „Cuvântul liber” - „PUNȚI DE LUMINĂ”. Programul include: între orele 16-17.30, lansarea volumelor nr. 54 și 55 ale dicționarului „PERSONALITĂȚI ROMÂNE ȘI FAPTELE LOR. 1950-2010”, de CONSTANTIN TONI DÂRȚU. Editura „Studis”, Iași, 2013. Prezintă: AL.FLORIN ȚENE, președintele Ligii Scriitorilor Români de Pretutindeni, prof. CONSTANTIN TONI DÂRȚU și jurnalista MARIANA CRISTESCU. Participă și rostesc alocuțiuni personalități implicate în volume. (17.30 -18.00: Pauză, break coffée, declarații de
AM FOST Ş-OM FI! EDITORIAL DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 893 din 11 iunie 2013 by http://confluente.ro/_am_fost_s_om_fi_editorial_al_florin_tene_1370972377.html [Corola-blog/BlogPost/363378_a_364707]
-
Programul include: între orele 16-17.30, lansarea volumelor nr. 54 și 55 ale dicționarului „PERSONALITĂȚI ROMÂNE ȘI FAPTELE LOR. 1950-2010”, de CONSTANTIN TONI DÂRȚU. Editura „Studis”, Iași, 2013. Prezintă: AL.FLORIN ȚENE, președintele Ligii Scriitorilor Români de Pretutindeni, prof. CONSTANTIN TONI DÂRȚU și jurnalista MARIANA CRISTESCU. Participă și rostesc alocuțiuni personalități implicate în volume. (17.30 -18.00: Pauză, break coffée, declarații de presă.) Orele 18.00-20.30: „EMINESCIANA”. Susțin comunicări, invitați de onoare, domnii: prof.univ.dr.VICTOR CRĂCIUN („Eminescu și Transilvania
AM FOST Ş-OM FI! EDITORIAL DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 893 din 11 iunie 2013 by http://confluente.ro/_am_fost_s_om_fi_editorial_al_florin_tene_1370972377.html [Corola-blog/BlogPost/363378_a_364707]
-
și apoi îl despica în felii longitudinale, îmi lăsa gura apă. Începeam bineînțeles cu cocoșul, partea din mijloc, cea mai coaptă și mai dulce. Mamamare lua și ea o bucățică, o molfăia între gingii și strâmbându-se exclama, probabil pe tonul pe care îl folosise Villon acum cinci sute de ani: - Nuuu mai sunt pepenii de-altădată ! Dar cele mai vii amintiri sunt cele legate de școală. Mai exact de învățătoarea mea, Doamna Viorica. Nu e locul să o descriu aici
ÎNTOARCERE ÎN TIMP de DAN NOREA în ediţia nr. 1292 din 15 iulie 2014 by http://confluente.ro/Dan_norea_1405406693.html [Corola-blog/BlogPost/349277_a_350606]
-
Acasă > Impact > Vocații > CÂTĂ TRISTEȚE... - TABLETĂ - CEZARINĂ ADAMESCU Autor: Cezarină Adamescu Publicat în: Ediția nr. 515 din 29 mai 2012 Toate Articolele Autorului CÂTĂ TRISTEȚE -tabletă- O, Evora, Evora, câtă tristețe de fum în tonul tău, câte lagrimas negras! Bune pentru sufletul meu de catran, astăzi, ieri și întotdeauna! Cabo Verde a dat, una din cele mai strălucite interprete de la mornă, cântece triste, unduioase, melodioase, între fado și tango argentinian. Îmi spală inima, sufletul, mă
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 515 din 29 mai 2012 by http://confluente.ro/Cata_tristete_tableta_cezarin_cezarina_adamescu_1338318637.html [Corola-blog/BlogPost/358704_a_360033]
-
datele din scrisoarea de trăsură numărul ....... din data de ....... Nu sunteți .......... cu domiciliul .............. ? - Ba da. - Atunci caii sunt ai dumneavoastră, nu este nici o greșeală ! - Și ce să fac eu cu ei ?! - Vă pot da eu o sugestie ! - Care ar fi ?!... Tonul, politicos până acum, se schimbă brusc devenind trivial : - Să te f...... cu ei ! Sunt numai armăsari ! Președintele trântește receptorul în furcă însoțind gestul cu hohote de râs, râsul unui om matur ce are satisfacția continuării poznelor făcute în copilărie și
XXXII ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2251 din 28 februarie 2017 by http://confluente.ro/adrian_litu_1488271841.html [Corola-blog/BlogPost/365521_a_366850]
-
fată,/ molcom, cuminte trece prin fornăiala gării/ într-o soreancă tulbur, ia Jilia în brată”- De din vale; ,,Sed costelivi si tristi în alb-murdar de var,/ Pe marginile lumii de ceturi păturiti,/ Le tremură pe suflet o adiere rar/ În ton singurătătii celor despăduriti.” - Plopii fără sot pe Bahlui). Din poemele sale se revarsă o anume seninătate, sfințenie, eticism filozofic (,,Credinta curată în Tatăl Ceresc Atottiitorul,/ Cît ziua-i lumină si-n gînduri e rost,/ Spor în zăbavă si trudă cît
CATINCA AGACHE DIONISIE VITCU, ACTORUL-POET SAU ARTA DUALITĂȚII COMICO-TRAGICE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1491268787.html [Corola-blog/BlogPost/343131_a_344460]
-
atât pensula, cât și cuțitul de paletă. Perspectiva nu este redată liniar, ci printr-o succesiune a planurilor delimitate pe orizontală prin contrast cromatic cantitativ așa cum este sugerată prin prezența zidului alb strălucitor cu tușe foarte împăstate în opoziție cu tonurile alăturate și printr-o estompare progresivă a contururilor. Pictorul, punând în antiteză tente cromatice care fac parte din grupe termodinamice diferite, realizează contrastul cald-rece cu dominanta rece folosită la cer, pamânt, munți și cu dominanta culorilor calde folosite la călăreț
Vindecări miraculoase Ștefan Luchian (1868 – 1916) by http://uzp.org.ro/vindecari-miraculoase-stefan-luchian-1868-1916/ [Corola-blog/BlogPost/93422_a_94714]
-
dreapta jos în culoare de ulei brun „Luchian” și face parte dintre lucrările din perioada 1904 - 1910. Flori cu forme și culori diferite dispuse în evantai, iar altele căzute în partea stângă a ulcelei, sunt orchestrate în armonii cromatice de tonuri variate prin juxtapuneri de alb cu violeturi, verzuri, roșuri, rase pe alocuri cu cuțitul de paletă pentru a reda transparența și încărcate cu pastă doar în zone clar delimitate. Fără a fi tratate naturalist, sunt pline de sevă și viață
Vindecări miraculoase Ștefan Luchian (1868 – 1916) by http://uzp.org.ro/vindecari-miraculoase-stefan-luchian-1868-1916/ [Corola-blog/BlogPost/93422_a_94714]
-
fondului acestei naturi statice iradiază ca și când ar pătrunde prin trama unei pânze. În această lucrare Luchian folosește preponderent albul de zinc, dar nu renunță încă la albul de plumb folosit cu precădere în pictură până la sfârșitul secolului al XIX-lea. Tonurile de violet folosit la flori constituie un amestec din ultramarin violet, alb de zinc și puțin alb de plumb. Verdele este format prin juxtapunerea sau chiar amestecul de verde de crom, verde viridin, verde de pământ, albastru de Prusia cu
Vindecări miraculoase Ștefan Luchian (1868 – 1916) by http://uzp.org.ro/vindecari-miraculoase-stefan-luchian-1868-1916/ [Corola-blog/BlogPost/93422_a_94714]
-
evoluției artistului. Cercetând picturile lui Petru Birău, Dumitru Velea face, în același timp, și un efort spiritual de a sesiza subtextul filosofic al practicii artistice. Distincțiile au subtilitate, disocierile dau la iveală un simț foarte fin al nuanței, iar siguranța tonului conturează cu precizie portretul artistului abordat. Studiul despre Petru Birău luminează o „tradiție” prinsă în actul metamorfozei spirituale. Efortul cristalizării de la origini până la artist, prin trecerea de la psihologia înaintașilor la pictorul Petru Birău, coagularea sacral-filosofică prin consolidarea ecclesiocratică, formă de
PETRU BIRĂU SAU POLICROMIA CA MOD AL EXPRESIVITĂŢII IDEILOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1165 din 10 martie 2014 by http://confluente.ro/Al_florin_tene_petru_birau_al_florin_tene_1394426139.html [Corola-blog/BlogPost/353665_a_354994]
-
-n poșetă ... de mălai, Pe trotuare, bișnițari?! Florărese veștejite?! Chiar și ei, falimentari, Stau pe plajele-nsorite ... la bulgari ... Și-n canicula barbară, Doar eu cuc, sus pe balcon, Îmi fac singur de ocară Că nu sunt cu lumea-n ton ... pierde vară. Valeriu Cercel Referință Bibliografică: Vară toridă / Valeriu Cercel : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1287, Anul IV, 10 iulie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Valeriu Cercel : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
VARĂ TORIDĂ de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1287 din 10 iulie 2014 by http://confluente.ro/Valeriu_cercel_1404995736.html [Corola-blog/BlogPost/349196_a_350525]
-
literare.de multe ori ne întrebăm ce conferă scrisorii valoarea literară? Despre acest statut al scrisorii a scris E. Lovinescu, Călinescu, Șerban Cioculescu și alții. Scrisoarea nu este un dicteu automat, în care filtrul rațiunii ar fi înlăturat. Faptul că tonul se modifică de la un destinatar la altul cum este cazul la Duiliu Zamfirescu ne dovedește că are loc o selectare a spontaneității. În unele scrisori autorul romanului Viața la țară se interesează de viața țăranilor din Plainești, satul natal, de lângă
VIAŢA SATULUI ROMÂNESC ŞI A ŢĂRII ÎN LITERATURA EPISTOLARĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1173 din 18 martie 2014 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1395127787.html [Corola-blog/BlogPost/353846_a_355175]
-
opinia?, se va întreba el“. Într-o scrisoare către Barbu Știrbey:”( ... ) căci pricepea ea ce înțelegi Domnia-Ta cu țara; cel puțin se lingușea că țara este dumneaei cât vei domni Gospodăria Ta“.(Fără dată ).În altă scrisoare scrisă în tonul profetic, retoric și mesianic în felul Cântării României de Alecu Ruso, poetul scrie:”O, Români! Români ... pe Șincai( îl lăsați )a muri cerșetor( ... ) O, Români! Din streini ce veniră la voi,toți vă amăgiră, toți vă despoiră, toți se înavuțiră
VIAŢA SATULUI ROMÂNESC ŞI A ŢĂRII ÎN LITERATURA EPISTOLARĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1173 din 18 martie 2014 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1395127787.html [Corola-blog/BlogPost/353846_a_355175]
-
lui creatoare s-a aflat în căutarea echilibrului lăuntric, a privit iubirea și natura ca pe o evadare din realitatea brutală. Ion Caraion scria despre Eminescu: „Înainte de a fi idee, sentiment, amintire, filosofie, regret, istorie, autenticitate, travaliu, eres, revoltă, pesimism, ton premonitoriu, tandrețe, dor, cultură, solitudine, Eminescu este muzică.” „Eminescu este imponderabil și muzică.” Alexandru Surdu a consemnat faptul că Eminescu a fost una dintre „personalitățile hibride, filozof-poet.” Noica îl considera etalonul poeziei românești spunând că „Arborii nu cresc până în cer
EMINESCU ŞI DRAGOSTEA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 372 din 07 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Eminescu_si_dragostea.html [Corola-blog/BlogPost/361862_a_363191]
-
nesupus, la țărm când se întoarce înspumat. Pentru-abanosu-ți păr, fără de știre, un caier au furat din miez de noapte, fir lung au tors și împletind în șoapte din stele-au strâns puțină strălucire. În iris ți-au pus verde-n tonuri blânde, dar și mister dintr-un străfund de lac, drept gene sunt doi fluturi ce-și desfac aripile cu gesturi tremurânde. În suflet ți-au sădit piersici în floare și-au cuibărit în ei un pitpalac ce cântă ne-ncetat, privind
FEMEIA MUZĂ de ELENA GLODEAN în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 by http://confluente.ro/elena_glodean_1425797602.html [Corola-blog/BlogPost/377257_a_378586]
-
și nici nu este greu să le anticipezi ! A durat foarte puțin ca Albert să fie flancat de doi profesori, viitori examinatori, unul dintre ei calm, de o gravitate desăvârșită iar celălalt panicat, cu vorba repezită având în comun doar tonul amenințător : - Am auzit că.... Cel calm nu a reușit să-și termine spusele pregătite. - Ai grijă ce faci ! Să nu spui vreo prostie fiindcă vei avea de-a face cu noi. știi bine că se apropie sesiunea de examene ! Fixat
XXXI ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2245 din 22 februarie 2017 by http://confluente.ro/adrian_litu_1487755520.html [Corola-blog/BlogPost/365520_a_366849]
-
și-a revăzut expunerea găsind ușoare adăugiri menite să capteze atenția examinatorului. A fost cu totul pe dinafară în momentul în care, după ce și-a expus cunoștințele, profesorul l-a invitat de cealaltă parte a catedrei, adresândui-se apoi pe un ton șoptit, conspirativ : - Tu meriți zece dar îți dau numai șapte ! În situația dată Albert nu putea decât să-l privească pe profesor, cu nedumerire, întrebându-se dacă era sau nu întreg la minte. Căpătase, cu ceva vreme în urmă, deprinderea
XXXI ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2245 din 22 februarie 2017 by http://confluente.ro/adrian_litu_1487755520.html [Corola-blog/BlogPost/365520_a_366849]
-
repeziciune, a cifrei nouă cât și a diferenței de trei puncte : - Le-am dat soției... acum le iau de la tine ! Albert a priceput. Profesorul avea un nou proces de conștiință, trebuia ajutat cumva. Încercând să o facă, a uitat de tonul șoptit ba chiar și-a întărit spusele, efectul fiind similar unei salve de artilerie: - Domn’ profesor !... Dați-mi cinci !!! - Nu !... Nu se poate ! Tu ești student bun! Îți dau nouă. Nouă!!! * Încă un gust amar. Repartiția pe posturi se face
XXXI ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2245 din 22 februarie 2017 by http://confluente.ro/adrian_litu_1487755520.html [Corola-blog/BlogPost/365520_a_366849]
-
de lut și țesăturile tradiționale. Lucrarea ,,Cârciumărese” ilustrează o natură statică formată din două vase de pământ, o carte și un măr, plasate la marginea unei mese. Simplă dar atât de bogată cromatic este lucrarea. Tratată într-o armonie de tonuri calde, impresionează prin mesajul său vizual. Îmbinarea între floarea stilizată și planta naturală este foarte bine surprinsă în lucrarea ,,Garoafe”. Un simplu vas de lut, frumos decorat a fost așezat cu grijă pe o scoarță oltenească, ce curge, asemeni timpului
FLORILE, MOTIV DE INSPIRAŢIE PENTRU ARTIŞTII ROMÂNI de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 119 din 29 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Florile_motiv_de_inspiraie_pentru_artitii_romni.html [Corola-blog/BlogPost/349622_a_350951]
-
construiseră acel stelaj grozav pentru focul de tabără. Ne-am așezat pe băncile așezate în jurul focului. Distracția a început spontan. Toată lumea era conectată și participa la acest ultim spectacol petrecut în tabăra de creație „Dor de Bucovina”. Lidia a dat tonul la muzică și multe voci o acompaniau. Apoi s-au spus versuri, mereu noi în cazul domnului Zilieru. S-au spus anecdote și iar s-a cântat. Au fost și multe glume, unele născute pe loc și puse pe seama unor
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1417628701.html [Corola-blog/BlogPost/362282_a_363611]
-
Apelor mării” și, mai adaugă Constantin Noica: „Zilele i-au fost lungi din prea plinul, și nu din golul lor”. Un alt scriitor spunea despre Eminescu: „Înainte de a fi idee, sentiment, amintire, filosofie, regret, istorie, autenticitate, travaliu, eres, revoltă, pesimism, ton premonitoriu, tandrețe, dor, cultură, solitudine, Eminescu este muzică. Limba lui cântă ne-terestru”. Au trecut 126 ani de la plecarea sa în eternitate și scriu aceste rânduri, intitulându-le : „Ne este dor de Eminescu”, cel care a lăsat o lumină în urma
CU DORUL „LUCEAFĂRULUI” O ÎNTREAGĂ NAȚIUNE A RĂMAS! de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1621 din 09 iunie 2015 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1433818370.html [Corola-blog/BlogPost/383306_a_384635]