1,191 matches
-
e cea cuminte și ascultătoare (www.dilemaveche.ro). 4. CONCLUZII Din cercetarea de față reies, în primul rând, frecvența mare și impunerea, în limba vorbită, a formelor simple ale demonstrativelor în detrimentul celor compuse. De asemenea, în cazul adjectivelor demonstrative cu topică variabilă, se observă preferința pentru variantele poziționale antepuse, care precedă un substantiv nedeterminat, trăsătură care poate fi pusă în legătură cu tendința de economie în vorbire. Totodată, analiza pe corpus evidențiază frecvența redusă a formelor pronominale de G-D, dar și pierderea mărcilor
[Corola-publishinghouse/Science/85019_a_85805]
-
deschiderea unor alte orizonturi, ci, lucru deosebit de important, și la aprecierea calităților și viciilor limbii române așa cum se vorbea ea În Bucovina de la Începutul veacului al XX-lea: cu formațiuni pumnuliste imposibile, cu fraze traduse direct din germană, cu o topică ciudată, cum aprecia un alt naționalist bucovinean, Constantin Loghin. Dar aceste neajunsuri erau tocmai rezultatul modului În care era privită și prezentată limba română În societatea bucovineană. Și cei mai aprigi susținători ai cauzei românilor din Bucovina aveau studii temeinice
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
predare, am observat că următoarele greșeli au o frecvență mai mare: neînțelegerea conținutului și a mesajului textului ; greșeli de ortografie și ortoepie atât a cuvintelor noi cât și a celor uzuale folosirea necorespunzătoare sau omiterea semnelor de punctuație; folosirea unei topici greșite, specifice limbajului mimico-gestual Toate greșelile au apărut la toti elevii ceea ce a impus o consolidare mai intensă a cunoștințelor, precum și schimbarea strategiei de predare-Învățare. Analizând rezultatele evaluării formative efectuate În urma lecțiilor de consolidare am observat că greșelile se mențin
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
și a accesului elevului deficient de auz la semnificațiile textului literar. Greșelile cele mai frecvente sunt din aceeași categorie: ortografie și ortoepie atât a cuvintelor noi cât și a celor uzuale folosirea necorespunzătoare sau omiterea semnelor de punctuație folosirea unei topici greșite, specifice limbajului mimico-gestual necunoașterea sensului figurat al cuvintelor Concluzii De corectitudinea și expresivitatea limbajului depinde În foarte mare măsură posibilitatea copilului de a-și exprima gândurile și ideile, puterea de comunicare a sentimentelor. Rezultatele cele mai bune În structurarea
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
nominal,al verbelor, al nuanțelor temporale ale acestora. Deficienții de auz Învață limba română ca pe o limbă străină și, din acest punct de vedere, se pot aplica metodele folosite În Învățarea limbilor străine cu mare succes. Elevul surd Învață topica În propoziție după reguli, căci el nu și-a Însușit-o până la trei-patru ani din experiența de vorbitor, așa cum se Întâmplă la copiii normali. Conjugarea verbelor, chiar după exerciții Îndelungate, rămâne neasimilată. Prin asocierea cu limbajul mimico-gestual elevii surzi păstrează
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
vacanță la munte.; Vacanță la plecăm munte.; Copiii cu dau se sania.; Copiii dau cu se sania.; Lung are părul mea păpușă.; Păpușa are părul mea lung.; Semaforul culoarea roșie., Culoarea are semaforul roșie., Culoarea are sema roșie forul. Această topică defectuoasă este datorată faptului că vocabularul activ este foarte sărac și se structurează după limbajul mimico-gestual, nerespectând normele limbii vorbite. Copiii, ca și maturii surzi, renunță la cuvintele de legătură În cele mai multe cazuri, lor necorespunzându le semne În limbajul mimico-gestual
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
corectă a cuvintelor În propoziție este rodul muncii profesorilor echipei care lucrează cu ei și care insistă asupra corectitudinii pronunției și a conținuturilor Însușite. Aceste achiziții sunt inactive În afara școlii unde folosesc exclusiv limbajul mimico-gestual, lucru care Îi Îndepărtează de topica Însușită prin exerciții În școală. Cuvântul semafor, deși cunoscut și folosit de elevi, În varianta scrisă nu e identificat și suprapus perfect cu imaginea, ceea ce-i face pe unii elevi să prefere secționarea cuvântului În sema și for chiar dacă nici
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
de propoziție Între acestea. Nu urmăresc realizarea acordului de gen, număr și caz Între substantiv și adjectivul determinat: cercei frumoasă; sesizăm antepunerea adjectivului posesiv noastră clasa, mea păpușă. Propozițiile dezvoltate pun serioase probleme copiilor surzi din punct de vedere al topicii. Nici unul nu a reușit să ordoneze corect cuvintele În propoziția El a rezolvat două exerciții la matematică. S-au obținut variantele: Două la matematică el exerciții a rezolvat. sau Rezolvat exerciții el două a la matematică., Matematică exerciții el două
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
gramatică. Vocabularul, extrem de sărac câteva sute de cuvinte, poate fi un alt motiv pentru care surdul va Înțelege foarte greu sau nu va Înțelege figurile de stil (inversiunea va trece neobservată dacă nu și-a Însușit foarte corect cunoștințele despre topică). Tot din aceste motive, elevul surd nu va reuși decât cu deosebite eforturi să scrie o compunere simplă de jumătate de pagină, la nivelul unui elev de clasa a III-a sau a IV-a. O astfel de compunere este
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
au realizat a fost o Înșiruire de propoziții pe care unii dintre ei le-au și numerotat, ceea ce Înseamnă că ele au fost concepute ca enunțuri diferite, fără legătura logică și fără coerența ideatică necesare Într-o compunere. Se observă topica defectuoasă, folosirea unor cuvinte Într-o formă aproximativă wen-kend, Vatra Dorne, ignorarea semnelor de punctuație sau folosirea incorectă a lor, ceea ce duce la Înțelegerea trunchiată a mesajului, repetarea supărătoare a unor cuvinte, prezența unui al doilea i când nu e
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
leneș la școală. Cele câteva propoziții reprezintă compunerea. Noutatea constă În conceperea textului ca un dialog - fie și fără evidențierea grafică a acestuia - pe o temă comună (chiar dacă nu cea cerută!). Se observă folosirea propozițiilor scurte, exacte. Copilul folosește corect topica, Întrebările și răspunsurile se Înlănțuie logic, nereușind totuși să meargă mai departe În realizarea propriu-zisă a unei compuneri care să respecte măcar structura: introducere, cuprins și Încheiere. “Producțiile” copiilor surzi oferă o tratare foarte la obiect a problemei, fără introducere
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
din jur. C. Pufan arată că unul și același gest poate Îndeplini la persoanele deficiente de auz rolul de substantiv, adjectiv, verb etc. sintaxa fiind aceea care deține rolul important atât În construcția propoziției,cât și În precizarea ideii exprimate. Topica este aceea care joacă rolul de bază În redarea unei idei prin gesturi. Din limbajul mimico-gestual lipsesc anumite categorii morfologice cum ar fi: articolul, numeralul, instrumentele gramaticale etc.Verbul are doar prezent, trecut și viitor,nu există categoria de mod
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
cel pasiv, Între vorbirea impresiva și cea expresivă; În formularea propozițiilor și a frazelor la copiii deficienți de auz apar numeroase greșeli gramaticale cum ar fi: * Folosirea unor cuvinte care țin loc de propoziție, formularea incompletă a propozițiilor; * Greșeli de topică influențate de limbajului mimico-gesticular; * Dezacorduri Între subiect și predicat, substantiv și adjectiv, verb și complement; * Absența flexiunilor verbale; * Utilizarea incorectă a sufixelor și prefixelor; * Absența sau folosirea incorectă a prepozițiilor și a conjuncțiilor. Aceste aspecte ale comunicării elevilor deficienți de
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
Moromete, aparent destul de puternic, trebuie demontat. El va trebui să-l convingă pe acesta că va avea nevoie de bani imediat și nu va mai putea aștepta până la recoltarea și vânzarea grâului. În consecință, lăsând aceeași impresie de schimbare a topicii - dorind, parcă, să respecte anumite norme de paralelism conversațional Bălosu va produce următorul enunț Mă Întâlnii pe la prânz cu Albei. Zicea că mâine dimineață o pornește prin sat după <fonciire>. Pentru a fi sigur de pertinența maximă a enunțului său
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
posibilități de mișcare În interpretare). În această fază a schimbului verbal, cel mai pertinent enunț-replică pe care și l-ar fi dorit Moromete ar fi fost, probabil, unul de confirmare a așteptărilor sale sau de continuare a discuției pe noua topică introdusă de el (vreme-recoltă). Pe de altă parte, enunțul produs de Bălosu devine extrem de pertinent pentru Moromete prin două cuvinte care Îi deschid acestuia porțile unei Întregi istorii a cărei remomorare nu Îi face deloc plăcere: Albei și fonciire, aflate
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
la tratatul Despre Interpretare al lui Aristotel, traducere, cuvânt Înainte și comentarii de Constantin Noica, București, Editura Academiei Republicii Socialiste România Aristotel (1958): Organon II. Analitica Primă, traducere și studiu introductiv Mircea Florian, București, Editura Științifică Aristotel (1963): Organon IV. Topica. Respingerile sofistice, traducere și note Mircea Florian, București, Editura Științifică Aristotel (1965): Poetica, studiu introductiv, traducere și comentarii D.M. Pippidi, București, Editura Academiei Republicii Populare Române Aristotle (1984): De Interpretatione.Trans.J.K. Ackrill. The Complete Works of Aristotle: The Revised
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
și al XVII-lea). Natura specială a construcției se observă foarte bine în română, mai ales în cazul în care N1 este un adjectiv, plasat în această situație într-o poziție necanonică. Tipologic, româna aparține limbilor de tip head first: topica firească, nemarcată a adjectivului este postpunerea. Într-o primă etapă, antepunerea sa poate dobândi valori stilistice, antrenând valori emfatice. Construcția cu de presupune deja un grad superior de subiectivitate. Cât privește specificul construcției în limba română, pot fi făcute câteva
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
texte date, pe baza identificării verbelor predicative; · să stabilească numărul propozițiilor în funcție de verbele predicative; · să alcătuiască scurte fraze; · să utilizeze corect în comunicarea orală curentă și în comunicarea scrisă, sensul adecvat al cuvintelor, formele flexionare ale părților de vorbire învățate, topica propozițiilor, intonația sau semnele de punctuație adecvate, normele ortografice în vigoare. Comparativ cu programa în vigoare, cunoștințele precizate mai sus sunt mai multe. Acumularea acestora nu duce la o supraîncărcare a elevilor ci îi ajută în dificilă trecere spre clasa
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
gradul III și escarele de gradul lV detersate complet iar patul granular să fie deja constituit și să ofere premizele de a primi în zilele următoare grefa de piele. Poluarea microbiană a plăgilor granulare va trebui combătuta prin antibioterapie și topice specifice. Operația de acoperire după degranularea plăgilor prin plastie cu piele liberă despicata (PPLD) se va practică numai când culturile din secrețiile plăgilor sunt negative. Complicațiile stadiului ÎI: infecția locală și extensiva (infecții pulmonare, flebite și infecții urinare); complicații renale
Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
-
arși. Pentru evitarea pierderilor de căldură învelirea pacientului cu monitorizarea permanentă a temperaturii centrale și administrare intravenoasa de lichide încălzite (gaze încălzite dacă pacientul este intubat) sunt măsuri deosebit de utile. Acoperirea plăgilor arse cu un pansament steril (fără aplicarea de topice locale), administrarea de analgetice și sedative intravenos în doze mici; oxigenoterapie pe tot traseul și asigurarea necesarului de lichide cu monitorizarea funcțiilor vitale și a stării generale a pacientului în timpul transportului de către un medic sunt condițiile minime necesare pentru preloarea
Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
-
asociat cu un antiseptic care nu colorează dermul denudat pentru că medical să poată urmări evoluția locală (secreție, infecție etc). Pansamentele se schimbă zilnic la început și la 2-3 zile ulterior. Procesul de epitelizare spontană trebuie dirijat de medicul curant utilizind topice locale cum sunt: Nitratul de argint 5% coagulează proteinele din plaga ceea ce nu mai permite pierderea de 1ichide și nici contaninarea microbiană. Practic, la câteva minute apare o crustă de culoare maronie sub care se produce epitelizarea spontană. Concentrația de
Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
-
constă în colorarea dermului denudat și are riscul de a masca sub crusta suprainfectarea plăgii. Unguentele pe bază de liofilizate din extracte de plante (galbenele, pătlagina etc.) pot avea rol ușor bacteriostatic și detersant și reprezintă o alternativă reală între topicele utilizate. Sulfadiazina argentică (Flammazine®, Dermazin®,Cicatrol®, Silvadene® ), substanța de bază a celor mai răspândite și eficiente topice cunoscute. Avantajul major 1 constituie eficientă în protejarea față de infecția cu stafilococ, streptococ, coli, proteus și piocianic, unul dintre cei mai frecvenți și
Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
-
bază de liofilizate din extracte de plante (galbenele, pătlagina etc.) pot avea rol ușor bacteriostatic și detersant și reprezintă o alternativă reală între topicele utilizate. Sulfadiazina argentică (Flammazine®, Dermazin®,Cicatrol®, Silvadene® ), substanța de bază a celor mai răspândite și eficiente topice cunoscute. Avantajul major 1 constituie eficientă în protejarea față de infecția cu stafilococ, streptococ, coli, proteus și piocianic, unul dintre cei mai frecvenți și periculoși microbi din plăgile arse. Datorită acestui efect topicele din această gamă sunt indicate și pe arsurile
Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
-
de bază a celor mai răspândite și eficiente topice cunoscute. Avantajul major 1 constituie eficientă în protejarea față de infecția cu stafilococ, streptococ, coli, proteus și piocianic, unul dintre cei mai frecvenți și periculoși microbi din plăgile arse. Datorită acestui efect topicele din această gamă sunt indicate și pe arsurile profunde dar numai până în momentul efectuării exciziei sau până la detașarea escarelor. Sulfadiazina de cerium (Flammaceriurn®) prezintă aceleași caracteristici dar efectul asupra piocianicului este mult sporit, concomitent cu o anumită capacitate de detersare
Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
-
între gesturi și mimică existând o concordanță puternică. În afara limbajului mimico-gestual, copiii neauzitori comunică și cu ajutorul dactilemelor (acestea reprezentând un sistem de semne manuale care înlocuiesc literele din limbajul verbal și în același timp respectă anumite ,,reguli gramaticale’’referitoare la topica formulării mesajelor). În cadrul procesului instructiv-educativ, copiii cu deficiențe de auz pot combina simultan comunicarea verbală cu cea mimico-gestuală sau după caz, prin utilizarea dactilemelor. În cazul părinților surdovorbitori, cu demutizare avansată , modalitatea de comunicare mimico- gestuală este extrem de redusă, ei
Deficien?a de auz ?i aspecte legate de limbaj by Alina Covasneanu () [Corola-publishinghouse/Science/84051_a_85376]