1,214 matches
-
km 24+000-32+100 100.000 9. Beclean - Ilva Mica Năsăud - Rebrișoara km 25+400-28+200 100.000 10. Teiuș - Vântu de Jos Teiuș - Coslariu km 399+800-403+200 100.000 Regionala C.F. Brașov - Total 200.000 1. Brașov - Deda Toplița - Stânceni km 184+300-198+000 100.000 2. Sfântu Gheorghe - Brețcu Sfântu Gheorghe - Târgu Secuiesc km 0+000-44+474 100.000 Regionala C.F. Iași - Total 5.100.000 1. Dărmănești - Dornisoara Poiana Ilvei - Măgura Ilvei km 12+250-13+350 300
HOTĂRÂRE nr. 534 din 4 iulie 1996 privind majorarea veniturilor şi cheltuielilor bugetului de stat, precum şi a cheltuielilor de capital la Ministerul TranSporturilor şi la Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului pe anul 1996. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/115569_a_116898]
-
DN 74 Brad - Abrud Brad - Boglesti km 4+800-28+900 530.000 Județul Maramureș - Total 2.219.650 1. DN 18 Baia Sprie - Mara Sighet km 30+942-39+818 2.219.650 Județul Mureș - Total 149.000 1. DN 15 Toplița - Reghin - Brâncovenești - Neagra Târgu Mureș km 118+000-158+000 139.000 District Sângeorgiu de Pădure 10.000 Anexa 2 MINISTERUL APELOR, PĂDURILOR ȘI PROTECȚIEI MEDIULUI SITUAȚIA obiectivelor și cheltuielilor prevăzute a se realiza în anul 1996 pentru înlăturarea efectelor calamităților
HOTĂRÂRE nr. 534 din 4 iulie 1996 privind majorarea veniturilor şi cheltuielilor bugetului de stat, precum şi a cheltuielilor de capital la Ministerul TranSporturilor şi la Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului pe anul 1996. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/115569_a_116898]
-
Râul Negru și bazinul hidrografic Olt, în județele Covasna, Harghita și Brașov 250.000 41. Amenajarea Râului Crișul Pietros pentru apărarea împotriva inundațiilor provocate în zona localității Pietroasa - confluența cu râul Crișul Negru, județul Bihor 250.000 42. Amenajarea Pârâului Toplița pentru apărarea împotriva inundațiilor în zona localității Toplița, județul Harghita 500.000 43. Amenajarea Râului Someș pe sectorul Ulmeni-Apateu, județul Maramureș 150.000 44. Apărări de mal pe bratul Sfântu Gheorghe în zona canalului Dunavat 1.050.000 45. Apărarea
HOTĂRÂRE nr. 534 din 4 iulie 1996 privind majorarea veniturilor şi cheltuielilor bugetului de stat, precum şi a cheltuielilor de capital la Ministerul TranSporturilor şi la Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului pe anul 1996. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/115569_a_116898]
-
Covasna, Harghita și Brașov 250.000 41. Amenajarea Râului Crișul Pietros pentru apărarea împotriva inundațiilor provocate în zona localității Pietroasa - confluența cu râul Crișul Negru, județul Bihor 250.000 42. Amenajarea Pârâului Toplița pentru apărarea împotriva inundațiilor în zona localității Toplița, județul Harghita 500.000 43. Amenajarea Râului Someș pe sectorul Ulmeni-Apateu, județul Maramureș 150.000 44. Apărări de mal pe bratul Sfântu Gheorghe în zona canalului Dunavat 1.050.000 45. Apărarea împotriva inundațiilor a localității Tudor Vladimirescu, județul Tulcea
HOTĂRÂRE nr. 534 din 4 iulie 1996 privind majorarea veniturilor şi cheltuielilor bugetului de stat, precum şi a cheltuielilor de capital la Ministerul TranSporturilor şi la Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului pe anul 1996. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/115569_a_116898]
-
locuitorii depresiunilor Maramureșului, Dornelor, Câmpulung Moldovenesc, Gura Humorului se ocupă predominant cu: creșterea animalelor, prelucrarea lemnului și mineritul. Munții Călimani, 2 100 m, vf. Pietrosu, sunt cei mai înalți munți vulcanici din Carpații Orientali; defileul Mureșului se află între localitățile Toplița și Deda; în craterul muntelui Ciomatu se află Lacul Sf. Ana, singurul lac vulcanic din țara noastră; Pietrele Doamnei se află în Munții Rarău (1 651 m); din Munții Hășmaș izvorăsc Mureșul, Oltul și Bicazul; Lacul Roșu este lac de
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
separate de mici defilee), Câmpia Crișurilor. Se unește cu Crișul Negru pe teritoriul Ungariei. Bazinul Mureșului (27 830 km2) este format din mai multe râuri mari: - Mureșul, care izvorăște din Munții Hășmaș, trece prin Depresiunea Gheorgheni, formează defileul dintre localitățile Toplița și Deda, străbate Depresiunea colinară a Transilvaniei, culoarul Orăștiei și defileul Deva-Lipova și separă câmpiile Arad, Vinga. Trecând în Ungaria se varsă în Tisa. De-a lungul său sunt așezate orașele Gheorgheni, Toplița, Reghin, Târgu Mureș, Aiud, Alba-Iulia, Orăștie, Simeria
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
prin Depresiunea Gheorgheni, formează defileul dintre localitățile Toplița și Deda, străbate Depresiunea colinară a Transilvaniei, culoarul Orăștiei și defileul Deva-Lipova și separă câmpiile Arad, Vinga. Trecând în Ungaria se varsă în Tisa. De-a lungul său sunt așezate orașele Gheorgheni, Toplița, Reghin, Târgu Mureș, Aiud, Alba-Iulia, Orăștie, Simeria, Deva, Lipova, Arad; - Târnava, cel mai important afluent, alcătuit din două râuri principale: Târnava Mică, cu izvoare în Munții Gurghiu, și Târnava Mare, cu izvoare în Munții Harghita; AMINTIȚI-Vă definiția defileului. 52
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
făcut pe baza următoarelor activități economice: • agricole (cele mai multe): Berești, Vânju Mare, Aleșd, Cehu Silvaniei; • minerit: țicleni (exploatarea petrolului), Petrila (exploatarea cărbunelui), Bălan (exploatarea minereurilor neferoase); • industrie: Oțelu Roșu/Bistra, Vlăhița (siderurgie), Săcele, Balș (construcții de mașini), Onești, Victoria (industria chimică), Toplița, Brezoi (prelucrarea lemnului), Pâncota, Topoloveni (industria alimentară) etc. • transporturi: Făurei, Simeria; • turism (stațiuni climaterice și balneare): Bușteni, Băile Olănești, Ocna Sibiului, Buziaș etc. Orașele se diferențiază nu numai după vechime, ci și după alte criterii: • mărime (numărul locuitorilor); • poziția geografică
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
există o mare diversitate de roci: a) eruptive: • granit, exploatat îndeosebi în Masivul Dobrogei de Nord (Iacobdeal, Greci, Măcin etc.) și în vestul țării (Rodna, Săvârșin etc.); • bazalt, în diverse locuri din regiunea montană: Racoș (jud. Brașov), Brănișca (jud. Hunedoara), Toplița (jud. Harghita); b) metamorfice: • marmura, de culori diferite: Ruschița (albă și roz), Alun (gălbuie), Porumbacu; • calcare metamorfice, mai ales în Munții Apuseni (Moneasa, Vașcău, Căprioara); c) sedimentare: • calcare, în multe regiuni ale țării: Hârșova și Basarabi (Podișul Dobrogei), Bicaz (Carpații
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
Podișul Mehedinți (Topolnița), Munții Banatului (Comarnic etc.), Podișul Dobrogei (Peștera de la Movile) etc. văi în forma de chei (Cheile Bicazului, Cheile Nerei, Cheile Turzii etc.) și defilee (Defileul Dunării, defileele Oltului de la Racoș, Turnu Roșu și Cozia, defileul Mureșului între Toplița și Deda, defileul Crișului Repede etc.); Potențial turistic: totalitatea obiectivelor turistice, naturale și antropice, dintr-un anumit loc, dintr-o regiune sau țară. Cele cinci mânăstiri cu biserici cu fresce exterioare din nordul Moldovei (Voroneț, Moldovița, Sucevița, Humor și Arbore
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
să ia lecții de vioară și în paralel de desen și de pictură cu profesoara Eugenia Ștefănescu și cu pictorul Nicolae Popa. Arcușul este abandonat în favoarea muzicii culorilor. Drumul spre pictură a început acum ... • Tabere de creație (1981 - 2005): Orăștie, Toplița, Făgăraș, Bistrița-Năsăud, Constanța, Mangalia, Hârlău, Alba-Iulia, Câmpulung - Muscel; • Studii libere de pictură în diverse ateliere și cenacluri din Romania, Turcia și Anglia; • Excursii și studii de documentare în Anglia, Bulgaria, Elveția, Franța, Grecia, Italia, Monaco și Polonia; • Membră a Societății
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]
-
Sala Victoria Iași 1976 - În cadrul emisiunii spectacol „Jurnal Cultural”- expoziția de la Galeriile Casei de Cultură, Hârlău 1980 - Expoziția Femeia pictor - Sala Victoria Iași 1981 - Muzeul de artă Orăștie - Societatea Profesorilor de Muzică și Desen din România 1983 - Casa de Cultură Toplița 1983 - Expoziția Republicană „Cântarea României” - Sala Dalles, București 1985 - Arta plastică feminină - Holul Universității „Al. I. Cuza” Iași 1985 - Expoziția Republicană „Cântarea României” - Sala Dalles, București 1986 - Casa de Cultură Făgăraș - Societatea Profesorilor de Muzică și Desen din România 1986
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]
-
plastică feminină - Holul Universității „Al. I. Cuza” Iași 1985 - Expoziția Republicană „Cântarea României” - Sala Dalles, București 1986 - Casa de Cultură Făgăraș - Societatea Profesorilor de Muzică și Desen din România 1986 - Casa de Cultură Ploiești - Tema “ Compoziția” cu lucrarea „Târg la Toplița” 1987 - Casa de Cultură Bistrița Năsăud - Societatea Profesorilor de Muzică și Desen din România 1988 - Expoziția „Artur Verona” - Ed. a 7-a Dorohoi, Galeriile de Artă Minerva 1988 - Virtuțile plastice ale peisajului românesc - Ed. A III-a, Galeriile de Artă
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]
-
fără turiști? și-ar mai justifica ele existența? În privința localităților declarate stațiuni balneo - climaterice, În corelație cu funcția lor de bază: turistică (Lacul Roșu, Izvoarele, Cheia, Păltiniș, Poiana Brașov, Muntele Mic etc.), complexă - inclusiv turistică (Vatra Dornei, Sinaia, Călimănești, Căciulata, Toplița etc.), personalul de la casele de cultură, poștă, comerț, ale servicii În ponderi diferite Între 10-90% poate fi considerat ca activând În turism. În ceea ce privește baza materială de transport (pe uscat, pe apă și În aer), de Îndată ce asigură condiții optime pentru deplasările
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Ialomiței - Moronei (DÎmbovița); Peștera Padeș - care este electrificată, Cioaca cu Brebenei, Cloșani, Gura Plaiului - Padeș, Fusteica și Pocruia - Tismana , Gura plaiului - Pestișani, Runcu - Comuna Runcu, Peștera Muierii - Baia de Fier (prima din țară electificată -1963), Polovraci - Comuna Polovraci (Gorj); Piatra Topliței, Zeicului, DÎlma cu Brazi, Peștera cu Corali - Uricani, Cocolbea (Sat Ponor), Sura Mare (Sat Ohaba Ponor) - Comuna Pui, Peștera Bolii și Peștera de la Tecuri - Bănița, Cioclovina cu Apă- Boșorod, Gura Cetății - Satu Peștera, Comuna Sălașul de Sus (Hunedoara); Curecea, Balta
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
monument Închinat eroilor din 1916-1918 (În curtea școlii generale nr. 1); - stațiunea Pasul Vulcan; - cabană; - linie de telegondolă; - pârtii de schi. URICANI. - m.arh. - unele case din CÎmpul lui Neag; - zona etnografică a Momîrlanelor la CÎmpul lui Neag; - m.n. - peșterile: Piatra Topliței, Zeicului, DÎlma cu Brazi și Peștera cu Corali; - lacul Valea de Pești; - cabana CÎmpul lui Neag, CÎmpușel (cabană de vînătoare); - hotelul Valea de Pești. JUDEȚUL MEHEDINȚI BALA. - m. arh. populară: case cu poarți foarte frumoase În satul Crainici; - vatră folclorică
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Eforie. 1966 Iași, Sala Victoria A cincea personală, organizată la Sala Victoria din Iași. Expune 80 de lucrări, În tehnică de acuarelă, În majoritate peisaje urbane, montane și marine: Turnul lui Ștefan, Ctitoria lui Ștefan, T eatrul de Stat, Spre Toplița, Ulița veche, Borsec, La Durău, Culorile toamnei, Luminiș, Mangaliape dig, Moschee În amurg, Mangalia pe faleză, Printre catarge. mai, Iași, Sala Victoria Expoziție de artă plastică, pictură, sculptură, grafică august, Iași , Sala Victoria Expoziție de artă plastică decembrie Iași, Sala
Ştefan Hotnog (1920-1993) Mirajul by Ivona Elena Aramă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/384_a_1203]
-
geografic: componenta naturală și componenta umană. Din punct de vedere al cadrului natural, toponimele exprimă aproape toate elementele acestuia: substratul geologic (Piatra, Nisipitu, Lutoasa etc), resursele subsolului (Păcuri, Slatina, Focul Viu etc), geomorfologia (Măgura, Vârfu, Dâmbu etc), hidrologia (Izvoru, Fântânele, Toplița etc), vegetația (Codrii Vlăsiei, Dumbrava, Stejăretu, Cornul etc), fauna (Dealul Bourului, Zimbroslava etc). Sub aspectul componentei umane, toponimia este la fel de bogată fiind “expresia directă a raporturilor dintre om și cadrul natural al existenței sale” (Ion Conea). Acestea pot exprima originea
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Alina-Maria GROSU, Diana-Elena NĂSTURAȘ () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93142]
-
denumire a Brașovului), Suceava și Timișoara, la care se adaugă cu statut special Regiunea Autonomă Maghiară (având centrul administrativ la Târgu Mureș și următoarele raioane componente: Ciuc, Gheorgheni, Odorhei, Reghin, Sângeorgiu de Pădure, Sfântu Gheorghe, Târgu Mureș, Târgu Secuiesc și Toplița). Am zăbovit ceva mai mult asupra episodului constituțional din 1952, întrucât el marchează apogeul ideologizării societății românești, vârful de sarcină al violenței de stat împotriva libertăților individului, împotriva proprietății private și democrației. Constituția sovietizării ne-a lăsat moștenire, în mentalul
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
Nicoară Rugină, șatrar Buzdugan Alexa din Cotnar Ștefan Murguleț nepotul pivnice Pavăl Călătoru rului Savin în sat la Grijalovi Siliștea lui Oțel, a lui o nișă la frunte și cu Petrilă Armășel vad de mură, loc de pri Pe Bârlăzel... Toplița Surlariu sacă și grădină de Braniștea domnească... jumătate pomăt Păstrăv Lohănaș din Copăceana I-a aprins casele și heiurile Gangur Dumitrașcu Fulger diacu Comisul Neagu 66-70 Stolnic Luca tăiat la Vaslui? deci îndoielnic în 1467 paharnic Negrilă -" vornic Crasneș postelnic
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Pârgarii și șoltuzii din Baia trebuiau să dea mânăstirii anual 12 coloade de malț și patru coloade de grâu. Dacă sașii din Baia vor încălca tocmelile să plătească 60 de ruble de argint. Domnul mai dăruia trei tătari, moara de la Toplița, un hotar de-a lungul Neamțului Mare și un loc în pustiu pe pârâul Iezerului, ca să întemeieze un sat, două pâraie, care cad în Bahlui, ca să așeze moară, și încă un loc de moară la gura Teliței. Se mai dăruiau
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
pește erau scutite de vamă. Între 26 mai și 15 septembrie 1488, era zidită biserica cu hramul “Sfântul și slăvitul mucenic, purtător de biruință, Gheorghe”. În timp ce se ridica biserica, Ștefan cel Mare cumpăra, la 17 august 1488, satul Știlbicanii, pe Toplița Rece, pe Suha Mare și pârâul Suha Mare de la izvoare până la gură, cu toate poienile și toate izvoarele, anume Răroia, Ostra și Negrileasa, pe care le dăruia mânăstirii Voroneț. La 14 martie 1489, Ștefan cel Mare cumpără de la Mușata, soția
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
înființarea acestui cenaclu. Casa de Cultură a Sindicatelor, având cenaclu propriu, nu a mai apelat la Asociația Artiștilor Plastici, și-a trimis un membru al cenaclului. Așa am participat eu, în septembrie 1988, la Tabăra națională de Artă Plastică de la Toplița, Jud. Harghita. În tabără fiecare trebuia să aducă de acasă o lucrare pentru organizarea unei expoziții. Eu am dus o lucrare executată în Tabăra de la Văliug, lucrarea a fost remarcată de pictorii Ion Sălișteanu și Vasile Savonea. Spre surprinderea mea
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
88” a fost realizarea unui Salon de iarnă. Primul Salon de iarnă a fost organizat în februarie 1989, la care au expus membrii cenaclului nostru și invitați din afară, cum ar fi: participanții din taberele de creație de la Văliug și Toplița, membrii Cenaclului „Paleta” din Oțelul Roșu, etc. În același timp Mișu Vintilă a încercat să organizeze un Salon Național de Artă Naivă. El cunoștea mulți pictori naivi din țară deoarece a participat la expozițiile naționale de acest gen. Așa a
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
și participă cu succes. Expoziții de grup 1971Reșița, București; 1972, 1973, 1976Reșița; 1977Reșița, Timișoara; 1978, 1979Reșița, Băile-Herculane; 1980 Reșița; 1981 Reșița, București; 1982 Reșița; 1983 Reșița, București; 1984 Reșița; 1985 Reșița, București; 1986 Reșița, Botoșani; 1987 Reșița; 1988 Reșița, Constanța, Toplița; 1989 Reșița, Pitești; 1990 Reșița, Pitești; 1991, 1992, 1993 Reșița; 1994 Reșița, Turnu-Severin; 1995 Reșița, Caransebeș; 1996 Reșița; 1997 Reșița, București; 1998 Reșița, Iași, București; 1999 Reșița, Caransebeș, București; 90 2000 Reșița, București, Iași, Timișoara, Pitești,Gărâna; 2001 Reșița, București
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]