3,821 matches
-
primul care se ridică împotriva exceselor unor astfel de clasificări: Cunoașterea etopeei, prozopopeii, hipotipozei etc. nu ne învață nici să descriem bine, nici să aflăm ce este o descriere bună. Să lăsăm în seama altora să împartă descrierea în "cronografie, topografie, prozopografie, etopee". Nu ne lipsesc cărțile din care putem afla despre aceste denumiri seci, atât de dragi lui Le Batteux sau Marmontel. Să ne oprim doar la cele două deosebiri: descrierea propriu-zisă și portretul, care este un fel de descriere
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
gândind că „viața ne e dată pentru a o trăi până la ultima secundă”, în toată complexitatea ei. Descrierile portret devin adevărate mini-studii de caz, iar descrierile de natură - adevărate secvențe cinematografice, „senzațional spectacol” vizual. La acestea putem adăuga elemente de topografie, de arhitectură urbană ș.a. Ceea ce frapează într-un mod aparte este eroticul care vibrează-n ritm alert, sensibilizând un ochi dornic de senzații fulminante. Lecturând cele trei romane Veghea (1985), Lucrare de control la istorie (1989) și Vinovatele meandre (2011
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
unei cercetări istorice și semiotice care definește o categorie a descriptivului ca unitate discursivă de sine stătătoare, numită descrierea, scoțînd-o definitiv de sub tutela povestirii, ca atunci, mai ales, cînd funcționează ca temă centrală în genuri precum povestirile de explorare geografică (topografiile, descrieri de ființe inanimate) sau povestirile de explorare zoologică sau etnografică (prozopografiile, descrieri de ființe animate). Cartea semnată de Jean-Michel Adam, distins specialist în lingvistică (textuală), în colaborare cu A. Petitjean și F. Revaz, a cărei traducere în limba română
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
detronate de elocința epidictică (elogii aduse unor persoane, locuri, monumente...), descrierea, creatoare de elogii, preocupîndu-se deci de ornament și estetic, s-a impus dincolo de epic, în textele romanești și istorice sub formă de "prozopografii" (descrieri de ființe animate) și de "topografii" (descrieri de inanimate). După un proces istoric complex în ale cărui detalii nu intrăm aici, Evul Mediu și chiar mai tîrziu, pînă la romanescul eroico-galant din secolul al XVII-lea (Honoré d'Urfé, Mlle de Scudéry, La Calprenède...) și-a
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
departe. Regăsim, în romanele sale, puține descrieri de decoruri naturale, însă acordă o mare atenție interioarelor [...] și anumite descrieri din Clarissa prefigurează marele talent al lui Balzac de a face din "cadru" o forță penetrantă eficace [...]. Fielding acordă aceeași atenție topografiei acțiunii și cronologiei; numeroase locuri care au delimitat itinerariul lui Tom Jones către Londra sînt indicate cu numele lor, iar așezarea exactă a celorlalte poate fi determinată prin tot felul de alte indicii. Cu toate că nici una din scrierile aparținînd romanului secolului
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
contemporane, cum subliniază F. Van Rossum-Guyon (1983), care scrie: "Stau mărturie cercetările făcute de anumiți critici, în concurență, pentru a regăsi realitatea locurilor descrise de Balzac cu toate că acesta nu a crezut de cuviință să le "autentifice" prin recursul la o topografie și o toponimie veritabile". Astfel, printre altele, în ce privește romanul de care ne ocupăm (este vorba de Preotul de țară), cele ale lui Anthony Welpton plecat "în căutarea unui sat necunoscut: Montégnac", din A. Anthony Welpton, " În căutarea unui sat necunoscut
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
din funcționalitatea sa narativă. 2. Clasificarea descrierilor în retorica tradițională (trecere în revistă) Așa cum se întîmplă adesea în retorică, descrierea a fost supusă unei clasificări și unei stricte codificări. P. Fontanier, de exemplu, are în vedere următoarele șapte categorii: a) topografia: "descriere ce are drept obiect un loc oarecare, ca de exemplu o vale, un munte, o cîmpie, un oraș, un sat, un templu, o grotă, o grădină, o livadă, o pădure etc". (p. 422). P. Fontanier subliniază chiar că acest
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
Traité théorique et pratique de littérature) de E. Lefranc, apărut în 1880, integrează de asemenea descrierea între figurile de gîndire dezvoltate. El rezervă un capitol amplu, în a treia parte a tratatului său consacrat compoziției -, pentru șase tipuri de descrieri: Topografia, Cronologia, Prozopografia și Etopeea [categoriile (a), (b), (c), (d) ale lui P. Fontanier], în timp ce Hipotipoza și Demonstrația corespund clar punctului (g): Demonstrația este expunerea unui anume fapt, povestirea unui eveniment, ca de exemplu o luptă, o furtună, prezentat atît de
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
tipuri de descriere, tradiția manualelor de stilistică și de retorică moderne le va păstra în general, fie integral, fie selectiv. Cu toate că mai există un manual din 1926 care reține încă șase categorii (prozopografia, etopeea sau portretul, caracterul, paralela, cronografia și topografia), reducerea categoriilor este destul de generală. În mare, două tendințe se manifestă: clasarea topografiei și a cronografiei într-o singură categorie, Descrierea, la care se adaugă reducerea prozopografiei și a etopeei la categoria Portretului, categorie ce include adesea caracterul (portretul general
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
păstra în general, fie integral, fie selectiv. Cu toate că mai există un manual din 1926 care reține încă șase categorii (prozopografia, etopeea sau portretul, caracterul, paralela, cronografia și topografia), reducerea categoriilor este destul de generală. În mare, două tendințe se manifestă: clasarea topografiei și a cronografiei într-o singură categorie, Descrierea, la care se adaugă reducerea prozopografiei și a etopeei la categoria Portretului, categorie ce include adesea caracterul (portretul general). În schimb, Paralela este considerată ca fiind un al treilea tip de descriere
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
cei puțini care se declară împotriva tuturor acestor clasificări retorice: Cunoașterea etopeei, prozopopeei, hipotipozei etc. nu ne învață nici să descriem bine, nici să aflăm ce este o descriere bună. Să lăsăm în seama altora să împartă descrierea în "cronografie, topografie, prozopografie, etopee". Nu ne lipsesc cărțile din care putem afla despre aceste denumiri seci, atît de dragi lui Le Batteux sau Marmontel. Să încetăm să ne mai oprim doar la două distincții: descrierea propriu-zisă și portretul, care este un fel
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
cîteva tipologii ne permite să determinăm mai bine amploarea și semnificația acestei reduceri generalizate, în sensul în care situăm demersul nostru: Tipuri de descrieri Fontanier 1821 Wey 1845 Lefranc 1880 Albalat 1900 Vannier 1912 Egli 1912 Grente 1930 Théveau8 1968 Topografie Cronografie Prozopografie Etopee Portret Paralelă Tablou Hipotipoză Demonstrație Caracter Descriere X X X X X X X (X) X X X X X X X (X) (X) X (X) X X X X X X X X X X X
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
este reprezentativ pentru categoriile reținute în zilele noastre. Reducerea este conformă cu ceea ce Albalat preconiza din 1900. În ce ne privește, vom vorbi despre descrierea în general, fără a face distincția dintre Portret (Prozopografie, Etopee, Paralelă sau Caracter) și Peisaj (Topografie) și vom rezerva un loc aparte cazului descrierii de acțiune (Cronografia, Tabloul și Hipotipoza)9. 1. P. Ricoeur: "Rhétorique-Poétique-Herméneutique", în M. Meyer, p. 144, ed. 1986. 2. Monsenior G. Grente: La Composition et le style, ed. G. Beauchesne, Paris, ediția
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
143, 144, 146, 147, 149, 151, 159, 207, 209 temă-titlu 96, 97, 119, 122, 124, 127-130, 138, 142-144, 146, 147, 149, 152, 158, 162, 163, 172, 178, 180, 185, 186, 202, 229-233 tipologie 37, 86, 89, 92, 93, 103, 107 topografie 44, 69, 88-90 Index de autori A Abastado 32 Albalat 89, 90 Alcan 134 ALEMBERT D' 25 Althusser 70 Amossy 70 Anscombre & Ducrot 101 Anscombre 193 Apothéloz 125-127, 130, 141, 143 Arrivé 44 B Baader von 27 Bahtin & Voloșinov 134
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
comuna Podu Turcului, are un băiat, Andi Claudiu. 14. Silviu CHITIC Născut: 01.03.1948, sat Giurgioana, Com. Podu Turcului, Jud. Bacău. Fiul lui: Frosica și Dumitru Chitic. Studii: Liceu, Școala Militară, Academia de Înalte Studii Militare. Specialități civile: T.C.M. Topografie și Cadastru Funciar. Brevet: Ordinul „Meritul militar” clasa I. Situația socială: căsătorit cu Chitic Viorica (profesoară), un copil medic stomatolog Bacău. Activitate: în cadrul M.A.N. Bacău și Constanța. Situația actuală: pensionar. Domiciliul: municipiul Bacău. 15. Dan CHITIC Fiul lui
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
din zilele imediat următoare, dovedește un singur lucru, anume că puterea recent legitimată prin alegeri a încercat să pună în scenă la 13-15 iunie un remake stângaci al rebeliunii legionare din ianuarie 1941 și al reprimării acesteia de către Antonescu: aceeași topografie, aceleași metode, cu două diferențe majore: întâi, că, în ianuarie 1941, chiar se petrecuse o reglare de conturi între legionari și Antonescu, în al doilea rând că, în 1990, nu armata, ci minerii mânați de forțe de securitate și diversiune
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
Călărași, Calafat, Tulcea, etc. Cei trei bătrîni impozanți veneau la județ, căruia aici i se spunea divan, conform cu istorierea, ca reprezentanți ai unor puteri locale bine constituite și așezate. Localitățile Burdușani, Cegani, Lupșani aspirau la însemne heraldice și concurențiale în topografia țării. Am spus că breasla pescarilor avea o tradiție respectabilă în existența istorică a carpato-dunărenilor. Balada Dobrișean consemna, pentru existența de timp ce-i revine, mari mutații de imagine și de viață concretă în comparație cu Mircea Ciobănașul. Purtătorii de vîsle vin
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
cei aflați în grija sa. Într-o primă instanță, mioara se bocește pe sine, în vreme ce păstorului îi stă deschisă calea unei călătorii, de data aceasta nefiind vorba de coborîre, ci de urcuș, „pe-o gură de rai”. Extremele se unesc, topografia mitică se uniformizează, iar păstorul carpatic se delimitează de îndepărtatul său confrate de suferință, Dumuzi și se apropie de Iștar, după ce ea a trecut prin proba inițierii. Dar, atenție: capacitatea modelatoare a păstorului în urcuș pe plai, ca erou de
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
în „lumea văzutelor”, dar cu deschidere și translare spre aceea a „nevăzutelor”. Secvența „vămilor” este pusă în act pe un traseu geografic obișnuit, comun, de la sat la sat. Ea se reface în idealitatea de „dincolo”, după o schemă fixă, de topografie mitică. b). Sărbătorescul: Trebuie operată, mai întîi, o distincție între sărbătorescul ca expresie a prea-plinului (în fast și grandoare, în hrană abundentă și veselie pînă la demență) și acela discret, lipsit de fală, dar pus în mișcare la comandă divină
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
ca ilustrare, seria de formule paremiologice: „Vai de nuntă fără plîns și de moarte fără rîs”/„Vai de moarte fără rîs și de nuntă fără plîns”. În ambele cazuri, rîsul-plînsul (nunta-moartea, așadar, elementele constitutive ale celebrei alegorii), se redimensionează în topografia spiritului. Apoi, deplasîndu-se atenția asupra credințelor superstițioase, se ajunge la denaturarea problemei, cu prelungiri nedorite în viața contemporană, desprinsă de tradiție. Frica de moarte își face loc într-un mod tensionat și anxios, doar în legendele neritualizate despre strigoi, singura
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
spuneam, dezvăluind interesul teoretic acut al problemei. Să ne oprim asupra aspectului-pretextului etnografic amintit, din fondul precreștin, anume dorința eroului de a fi îngropat „în dosul stînii”. Poate fi identificat eminescianul aproapele-departele din Mai am un singur dor. Integrarea în topografia mitică și intelectualizată de data aceasta are un cuprins ambivalent: insul se închipuie departe și totuși aproape, datorită condiției sale ubicue. Nu poate fi vorba în nici un caz de o gîndire simplistă și obiectuală, de vreme ce departele este în același timp
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
suprem, constituie o condiție obligatorie a operei de artă perfecte. Ca o sinteză a teoriilor și încercărilor de definire expuse, am considerat oportună prezentarea spre finalul acestui prim capitol a unei scheme care să reflecte, în conformitate cu propriile convingeri, o posibilă topografie a relaționării dintre lumea sacrului și cea a profanului, între care omul se situează. Cel de-al doilea capitol, denumit asemenea cărții de față Reprezentarea vizuală a sacrului -, se dedică explicitării conceptului de reprezentare, un termen cu înțelesuri extrem de complexe
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
pe care intenționăm să le corelăm și cu viziunea personală asupra sacrului. În final, cercetând aceste perspective și căutând elemente de sprijin în găsirea unor repere cât mai obiective, propunem o schemă grafică în care încercăm să elaborăm o posibilă topografie a spațiului de interacțiune dintre sacru și profan, în care omul încearcă să-și găsească un loc încă de la începuturile existenței sale. Fig. 9. Schemă grafică a relațiilor dintre sacru și profan 223 Capitolul II Reprezentarea vizuală a sacrului II
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
cât și experienței religioase, reliefând prin aceasta o parte din sensurile subtile ale relațiilor dintre creație și sacralitate, dintre artă și spiritualitate. În finalul acestei părți, prin schema grafică pe care am elaborat-o, am încercat să creionăm o posibilă topografie a spațiului de "întâlnire" dintre sacru și profan, dintre divinitate și om, sintetizând teoretic și vizual atât principalele teorii privitoare la sacru și fenomenul religios, cât și anumite convingeri personale referitoare la aceste concepte. Capitolul al doilea a pus accent
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
lobul respectiv (posterior de prelungirea internă a scizurii lui ROLANDO este situată partea senzitivă a lobului paracentral care face parte din grupa ariilor 3, 1 și 2 pentru picior). Leziunile lobului parietal determină o simptomatologie complexă ce se află în raport cu topografia leziunii, în hemisferul dominant sau în hemisferul nedominant. Tulburările sensibilității subiective constau în apariția, sub formă de crize, a unui Sd. dureros sau parestezic, fără pierderea conștienței de partea opusă leziunii (crize JACKSONIENE senzitive), interesând segmente ale feței, membrului superior
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]