1,605 matches
-
beneficiat romîna. Cea mai mare parte a toponimelor moștenite - sigur sau probabil Ampoi, Argeș, Bîrzava, Cerna, Dunăre, Olt, Mureș, Criș, Someș, Timiș, Turda, Buzău, Nistru, Prut, Siret etc. - au fost „reconstituite“ pornindu-se de la acest indiciu. O altă sursă a toponimelor cu ipotetică origine traco-dacică sau latinească o reprezintă numele greu de asociat formal și semantic cu apelative ori antroponime romînești sau aparținînd populațiilor cu care au trăit romînii de-a lungul timpului. Pînă în prezent, doar cîteva toponime neatestate în
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
sursă a toponimelor cu ipotetică origine traco-dacică sau latinească o reprezintă numele greu de asociat formal și semantic cu apelative ori antroponime romînești sau aparținînd populațiilor cu care au trăit romînii de-a lungul timpului. Pînă în prezent, doar cîteva toponime neatestate în perioade foarte vechi au fost puse pe seama moștenirii traco-dacice ori latine, gradul de probabilitate al acestor soluții nefiind foarte ridicat. Este cazul, de pildă, al numelor Ascura, Cindrelul, Călcaza, Parîngul, Bucegi, Buscatu, Sîncel, Sumatu Abrud, Bihor etc. Principiul
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
traco-dacice ori latine, gradul de probabilitate al acestor soluții nefiind foarte ridicat. Este cazul, de pildă, al numelor Ascura, Cindrelul, Călcaza, Parîngul, Bucegi, Buscatu, Sîncel, Sumatu Abrud, Bihor etc. Principiul etimologiei directe este fundamental pentru o corectă evaluare a originii toponimelor, unde poate fi chiar mai necesar decît în cazul stabilirii originii cuvintelor comune. Distincția dintre etimologia directă, care stabilește etimonul nemijlocit al cuvîntului actual, și etimologia indirectă, care extinde căutarea la cuvintele din care a provenit etimonul respectiv, separă, în
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
acestor apelative sl. čerteș, magh. tó, tc. konak, care aparțin altui traseu etimologic, pretoponimic. Nerespectarea acestui principiu, formulat și demonstrat în lingvistica romînească de Emil Petrovici, în urmă cu cîteva decenii, i-a determinat pe unii cercetători să afirme că toponime ca Bistricioara, Cernișoara, Dragomir, Grădiștea, Luncșoara, Prislop, Slatina, Vladimirești, Vlădeasa etc. ar fi fost date de slavi, întrucît apelativele grădiște, luncă, prislop, slatină, toponimele Bistrița, Cerna sau antroponimele Bratu, Dragomir, Vlad, Vladimir, de la care s au format, sunt de origine
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Emil Petrovici, în urmă cu cîteva decenii, i-a determinat pe unii cercetători să afirme că toponime ca Bistricioara, Cernișoara, Dragomir, Grădiștea, Luncșoara, Prislop, Slatina, Vladimirești, Vlădeasa etc. ar fi fost date de slavi, întrucît apelativele grădiște, luncă, prislop, slatină, toponimele Bistrița, Cerna sau antroponimele Bratu, Dragomir, Vlad, Vladimir, de la care s au format, sunt de origine slavă. Dacă țineam seama însă de faptul că apelativele, toponimele și antroponimele aflate la baza toponimelor în discuție au funcționat ca atare în limba
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Vlădeasa etc. ar fi fost date de slavi, întrucît apelativele grădiște, luncă, prislop, slatină, toponimele Bistrița, Cerna sau antroponimele Bratu, Dragomir, Vlad, Vladimir, de la care s au format, sunt de origine slavă. Dacă țineam seama însă de faptul că apelativele, toponimele și antroponimele aflate la baza toponimelor în discuție au funcționat ca atare în limba romînă (avînd forme, sensuri și sufixe specifice acestei limbi), este evident că folosirea lor ca toponime, în forma actuală, au putut-o iniția vorbitorii limbii romîne
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
de slavi, întrucît apelativele grădiște, luncă, prislop, slatină, toponimele Bistrița, Cerna sau antroponimele Bratu, Dragomir, Vlad, Vladimir, de la care s au format, sunt de origine slavă. Dacă țineam seama însă de faptul că apelativele, toponimele și antroponimele aflate la baza toponimelor în discuție au funcționat ca atare în limba romînă (avînd forme, sensuri și sufixe specifice acestei limbi), este evident că folosirea lor ca toponime, în forma actuală, au putut-o iniția vorbitorii limbii romîne. Originea cuvintelor bază respective constituie o
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
origine slavă. Dacă țineam seama însă de faptul că apelativele, toponimele și antroponimele aflate la baza toponimelor în discuție au funcționat ca atare în limba romînă (avînd forme, sensuri și sufixe specifice acestei limbi), este evident că folosirea lor ca toponime, în forma actuală, au putut-o iniția vorbitorii limbii romîne. Originea cuvintelor bază respective constituie o problemă diferită, exterioară etimologiei toponimelor actuale, și care poate fi soluționată distinct. Criteriul semantic trebuie coroborat cu statutul funcțional al cuvîntului, cu apartenența sa
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
ca atare în limba romînă (avînd forme, sensuri și sufixe specifice acestei limbi), este evident că folosirea lor ca toponime, în forma actuală, au putut-o iniția vorbitorii limbii romîne. Originea cuvintelor bază respective constituie o problemă diferită, exterioară etimologiei toponimelor actuale, și care poate fi soluționată distinct. Criteriul semantic trebuie coroborat cu statutul funcțional al cuvîntului, cu apartenența sa onomasiologică și cu încadrarea lui istorico socială (aspecte care constituie martori ai condițiilor în care a apărut toponimul), pentru a conferi
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
diferită, exterioară etimologiei toponimelor actuale, și care poate fi soluționată distinct. Criteriul semantic trebuie coroborat cu statutul funcțional al cuvîntului, cu apartenența sa onomasiologică și cu încadrarea lui istorico socială (aspecte care constituie martori ai condițiilor în care a apărut toponimul), pentru a conferi o credibilitate mai mare soluțiilor adoptate. Condițiile în care au apărut și au evoluat toponimele sunt factori favorizanți ai procesului de toponimizare (atît în momentul genezei, cît și în procesul consolidării numelui propriu). De pildă, frecvența ridicată
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
al cuvîntului, cu apartenența sa onomasiologică și cu încadrarea lui istorico socială (aspecte care constituie martori ai condițiilor în care a apărut toponimul), pentru a conferi o credibilitate mai mare soluțiilor adoptate. Condițiile în care au apărut și au evoluat toponimele sunt factori favorizanți ai procesului de toponimizare (atît în momentul genezei, cît și în procesul consolidării numelui propriu). De pildă, frecvența ridicată a unui toponim în teritoriu orientează căutarea cu prioritate a etimoanelor în limba romînă a ultimelor secole, întrucît
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
conferi o credibilitate mai mare soluțiilor adoptate. Condițiile în care au apărut și au evoluat toponimele sunt factori favorizanți ai procesului de toponimizare (atît în momentul genezei, cît și în procesul consolidării numelui propriu). De pildă, frecvența ridicată a unui toponim în teritoriu orientează căutarea cu prioritate a etimoanelor în limba romînă a ultimelor secole, întrucît masa numelor de locuri provine, în cea mai mare parte, din apelative sau antroponime romînești toponimizate de curînd (este cazul îndeosebi al microtoponimelor, care funcționează
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
parte, din apelative sau antroponime romînești toponimizate de curînd (este cazul îndeosebi al microtoponimelor, care funcționează încă în multe cazuri și ca apelative sau antroponime, pe lîngă statutul specific dobîndit în sistemul de nume de locuri). Răspîndirea frecventă a unui toponim într-o zonă restrînsă poate fi indicele provenienței sale dintr-un entopic sau dintr-un antroponim regional ori din limba străină vorbită în teritoriul învecinat (bulgară în Muntenia și Oltenia, sîrbă în Oltenia și Banat, ucraineană în Maramureș și Moldova
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
entopic sau dintr-un antroponim regional ori din limba străină vorbită în teritoriul învecinat (bulgară în Muntenia și Oltenia, sîrbă în Oltenia și Banat, ucraineană în Maramureș și Moldova, turcă în Dobrogea). Un aspect cu multe implicații în stabilirea originii toponimelor este vechimea atestată a numelui, considerată decisivă pentru demersul etimologic general propriu-zis, dar mai ales pentru etapa căutării originii numelui de loc. Atestarea documentară directă rămîne, firește, proba cea mai concludentă a vechimii unui toponim și indiciul că acesta ar
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
multe implicații în stabilirea originii toponimelor este vechimea atestată a numelui, considerată decisivă pentru demersul etimologic general propriu-zis, dar mai ales pentru etapa căutării originii numelui de loc. Atestarea documentară directă rămîne, firește, proba cea mai concludentă a vechimii unui toponim și indiciul că acesta ar putea fi moștenit sau format, respectiv împrumutat, anterior atestării sale. Dar și atestarea indirectă poate avea aceeași valoare probatorie. Astfel, dacă avem consemnarea documentară sau funcționarea în teren a unui derivat sau compus de la un
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
de la un toponim-bază, evident că acesta este anterior formelor create de la el. Este cazul numelor Bistrița față de Bistricioara, Bîrzota față de Bîrzoțel, Cîmpina față de Cîmpinița, Pleana față de Plenița, Prislop față de Curmă tura Prislopului etc. Nu trebuie uitată distincția necesară dintre vechimea toponimelor și cea a apelativelor, antroponimelor sau toponimelor bază de la care sunt formate. Specialiștii au constatat, prin statistici și din practica cercetării unor complexuri toponimice reprezentative, că macrotoponimele au mai multe șanse de a fi mai vechi sau de origine străină
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
anterior formelor create de la el. Este cazul numelor Bistrița față de Bistricioara, Bîrzota față de Bîrzoțel, Cîmpina față de Cîmpinița, Pleana față de Plenița, Prislop față de Curmă tura Prislopului etc. Nu trebuie uitată distincția necesară dintre vechimea toponimelor și cea a apelativelor, antroponimelor sau toponimelor bază de la care sunt formate. Specialiștii au constatat, prin statistici și din practica cercetării unor complexuri toponimice reprezentative, că macrotoponimele au mai multe șanse de a fi mai vechi sau de origine străină decît microtoponimele, întrucît sunt consemnate în documente
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
mai frecvent de către autorități, care, fiind în trecutul îndepărtat străine (slave, maghiare, turcești), au impus variantele neromînești (acestea aveau, de altfel, și avantajul individualizării optime, dată fiind opacitatea semantică apela tivă, pentru vorbitorii limbii romîne). Mărturii în acest sens sunt toponimele de tradiție multiplă. Intervenția autorităților în denominarea sau menținerea (impunerea) unora dintre nume trebuie corelată cu distincția, importantă pentru etimologiști, dintre toponimele spontane (populare) și toponimele convenționale (oficiale). Primele prezintă forme caracteristice graiului local și motivarea specifică mentalității geografice populare
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
avantajul individualizării optime, dată fiind opacitatea semantică apela tivă, pentru vorbitorii limbii romîne). Mărturii în acest sens sunt toponimele de tradiție multiplă. Intervenția autorităților în denominarea sau menținerea (impunerea) unora dintre nume trebuie corelată cu distincția, importantă pentru etimologiști, dintre toponimele spontane (populare) și toponimele convenționale (oficiale). Primele prezintă forme caracteristice graiului local și motivarea specifică mentalității geografice populare care stă la baza sistemului popular de (denominație) topică. Cele oficiale adoptă forme și structuri „literare“ artificiale în raport cu graiul local și o
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
fiind opacitatea semantică apela tivă, pentru vorbitorii limbii romîne). Mărturii în acest sens sunt toponimele de tradiție multiplă. Intervenția autorităților în denominarea sau menținerea (impunerea) unora dintre nume trebuie corelată cu distincția, importantă pentru etimologiști, dintre toponimele spontane (populare) și toponimele convenționale (oficiale). Primele prezintă forme caracteristice graiului local și motivarea specifică mentalității geografice populare care stă la baza sistemului popular de (denominație) topică. Cele oficiale adoptă forme și structuri „literare“ artificiale în raport cu graiul local și o motivație de multe ori
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
specifică mentalității geografice populare care stă la baza sistemului popular de (denominație) topică. Cele oficiale adoptă forme și structuri „literare“ artificiale în raport cu graiul local și o motivație de multe ori exterioară topicului denominat. Emil Petrovici a arătat, de exemplu, că toponimul oficial Dalboșeț (transcris de fapt după forma austriacă Dalboschetz) nu-și dezvăluie etimonul slav, care însă este imediat sesizat dacă avem în vedere varianta sa autentică, nedialectală, preexistentă, Dîlboceț. Categoriile sociogeografice de toponime (morfonim - nume de formă de relief, oiconim
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Emil Petrovici a arătat, de exemplu, că toponimul oficial Dalboșeț (transcris de fapt după forma austriacă Dalboschetz) nu-și dezvăluie etimonul slav, care însă este imediat sesizat dacă avem în vedere varianta sa autentică, nedialectală, preexistentă, Dîlboceț. Categoriile sociogeografice de toponime (morfonim - nume de formă de relief, oiconim - nume de așezare umană, hidronim - nume de apă, hodonim - nume de arteră de comunicație, hileonim - nume de loc împădurit etc.) prezintă, fiecare în parte, o serie de caracteristici extralingvistice particulare, care determină preferințe
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
denumește o întreagă localitate, nu numai casa (proprietatea, moșia etc.) persoanei care a purtat acest nume. Confuzia nu se mai poate face cu realitățile desemnate înainte de toponimizare, ceea ce consolidează funcția de individualizare. Printr-o altă figură de stil, metonimia, unele toponime desemnează (și) alte topice decît cele denominate inițial, procesul, destul de frecvent întîlnit, fiind denumit transonimizare. Astfel, nume ca Făgoaia, Bucov, Ciorogîrla, Balta, Bahna, Bistrița au fost transferate de la ape la sate, iar Mălăiești, Brădești, Corbeni, Ohaba, Sîrbi au fost fost
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
au fost transferate de la ape la sate, iar Mălăiești, Brădești, Corbeni, Ohaba, Sîrbi au fost fost transferate de la sate la ape. Motivarea inițială, care ar fi putut diminua forța de individualizare a numelui propriu, se pierde, iar calitatea denominativă a toponimului este optimizată. Particularizatorii lexicogramaticali, cum denumește noua Gramatică a Academiei determinanții folosiți pentru restrîngerea sferei semantice a cuvintelor, potențează funcția de individualizare a unor nume de locuri care-i încorporează în formula denominativă topică. Cel mai evident se realizează acest
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
lucru prin modificatori (Cotu Bibescu, Crîngu cu Moara, Rîpa Roșie, Bolintinul din Deal) și posesori (Peștera Muierii, Piscul Neamțului, Fîntîna Pisculungenilor). Se poate merge chiar mai departe pentru întărirea individualizării prin particularizatori. Formulele menționate sunt condensate ulterior într-un nou toponim monomembru, de data aceasta menținîndu-se particularizatorul și renunțîndu se la vechiul nucleu căruia îi fusese atașat: Larga < Valea Largă, Scurta < Tarlaua Scurtă, Roșia < Apa Roșie, Arvăteasca < Moșia Arvătească, Sătenii Filipești („urmașii“, „iobagii“ sau „subordonații“ lui Filip) > Filipești. Derivarea toponimică este
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]