433 matches
-
mă opresc, deoc amdată, doar la un singur exemplu: Bica Ionesi (născută Cehan) din satul Cursești, de unde au plecat mulți intelectuali. Așa cum se poate spune și de familia Cehan, răspândită pe o arie mare a jud ețului Vaslui, cu trimiteri toponimice până la domnitorii Moldovei Cehan și Racoviță. De unde și istoricul Dan Răvaru, surprins de frecvența mare prin vechi documente a numelui de Cehan, include un medalion Bica Ionesi (născută Cehan) în cartea amintită mai sus, fără alte comentarii. Arborele genealogic Cehan
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
înființarea unor episcopii pe malul drept al Dunării, în locul scaunelor episcopale latine anterioare (secolele IV-VI), precum Durostorum (Dârstor) și Bononia (Vidin), a contribuit mai mult la întărirea legăturilor bisericești cu slavii sud-dunăreni. Pandele Olteanu, slavist, pe baza unor elemente toponimice și lingvistice, a dovedit că Transilvania de nord-vest și Maramureș s-au aflat în sfera de influență cultural-bisericească a Moraviei Mari, zonă din care au pătruns unii termeni în limba română. Prin acești ucenici moravi, ritul bizantino-slav a reușit să
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
de materii de la diferite colecții de documente moldovenești, autorul a înșirat 12 Iurie și 264 de Iurașcu, așa cum i-a găsit prin toată Moldova: tați, veri, surori, frați și cumnați, chiar și fără a fi rude; printre acestea și 14 toponimice de la Iurie, Iurașco, ori Onciu Iurașcovici și două spițe genealogice. Prima spiță este pentru Iurie din Macoviceni 28, înainte de 1550 și te întrebi ce legătură are acesta cu Iurașcu pîrcălab de Hotin? În a doua spiță genealogică de pe pagina 32
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
evocă retragerea legiunilor romane. A doua prezintă argumentele lingvistice, raportând româna la limbile neolatine, la albaneză, la idiomurile slave și germanice, cu interes special pentru vocabularul agricol, pastoral, religios, adică pentru elementele lui cele mai arhaice. Partea următoare sistematizează argumentele toponimice. A patra, la fel de sintetică și expeditivă, pe cele de ordin arheologic. Dovezile continuității dace și daco-romane, emergența creștinismului în zona carpato-dunăreană, procesul românizării (sec. VI-XI) constituie verigi importante în demonstrația autorului. Încă o parte prezintă continuitatea instituțiilor socio-politice. Ultima
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
împăratului răsfățat de toți, dar firea lui se schimbă. Devine gânditor, închis la suflet, turburat de neliniști ascunse. De aceea i-au zis Buzău, cel închis la suflet, turbure, neînțeles. Astfel, un eveniment, nașterea miraculoasă, este cuprins într-o legendă toponimică. Într-o altă legendă, numită Legenda ciocârliei [Chițimia], un împărat și o împărăteasă își petreceau timpul rugându-se la Dumnezeu să le dea un prunc. Dorința li s-a împlinit după mulți ani: Dumnezeu le dăruiește o fiică, Luminioara, numită
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
fost înființate departamente de lexicologie-lexicografie, dialectologie, toponimie, istorie literară și folclor. În urma angajării unui număr sporit de cercetători, s-a trecut la elaborarea unor lucrări de anvergură: Dicționarul limbii române, Noul atlas lingvistic român pe regiuni. Moldova și Bucovina, Tezaurul toponimic al României. Moldova, Dicționarul literaturii române, Arhiva de Folclor a Moldovei și Bucovinei. Pentru realizarea unei baze de date corespunzătoare, s-a întocmit un chestionar dialectal (de I.A. Florea, Zamfira Mihail, Dragoș Moldovanu și Ion Nuță, în 1968), un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287559_a_288888]
-
Bucovinei. Pentru realizarea unei baze de date corespunzătoare, s-a întocmit un chestionar dialectal (de I.A. Florea, Zamfira Mihail, Dragoș Moldovanu și Ion Nuță, în 1968), un chestionar folcloric și etnografic general (de I.H. Ciubotaru, în 1970), un chestionar toponimic și entopic general (de Dragoș Moldovanu, în 1976). Ca urmare a răspunsurilor primite la aceste chestionare, a anchetelor directe, a investigațiilor în biblioteci și arhive, au fost stocate câteva milioane de informații. Treptat, acestea au început să fie prelucrate și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287559_a_288888]
-
în 1997, de volumul al doilea. În 1993, 1995 și 2002 s-au publicat trei volume de texte dialectale, întregite în 1997 de un studiu asupra specificului anchetei dialectale. În 1991 și în 1992 au apărut două volume din Tezaurul toponimic al României. Moldova, cel de-al treilea (Toponimia Moldovei în documente scrise în limbi străine) fiind, de asemenea, tipărit. În seria „Caietele Arhivei de folclor a Moldovei și Bucovinei” s-au realizat, începând cu 1979, 11 volume, cuprinzând studii și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287559_a_288888]
-
desemantizare, confuzii care anulează intenția de diferențiere și, practic, anonimizează personalitatea numită Costică sau Mitică, aceeași confuzie poate avea loc și pe terenul toponimiei producînd o adevărată odisee a căutării panicate între strada Pacienții și Sapienții (Căldură mare); uneori situarea toponimică sugerează un spațiu ireal, între oniric și absurd (Urbea Târgul de munte se află așezată pe malul stîng al Dâmbului Sec) iar acumularea de amănunte parazitează informația parcă desprinsă dintr-un film suprarealist: Marele Magazin de Coloniale, Delicatese, Comestibile et
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
Aminte a-și aduce”). Vechea Romă, dar și splendorile Italiei moderne sunt beatificate poetic în compoziții clasice: sonetul Cătră Tibru sau oda La Italia. Adorația peisajului sudic se răsfrânge în contemplarea măreției romane, a vestigiilor arheologice, transcrise într-o succesiune toponimică sonoră: Columna lui Traian - memento al nobleței originilor, Capitoliul ș.a. Lirica ocazională - ode, imnuri, unele sonete și meditații - înregistrează evenimentul istoric și cultural, reușitele constructive și civilizatorii. Îndemnul programatic și militant din Prolog. La Patrie (1836) propovăduiește funcția melioristă a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285464_a_286793]
-
α2β2), HbA2 (α2δ2). Desemnarea hemoglobinelor embrionare semnifică denumirea spitalelor unde acestea au fost identificate și caracterizate pentru prima dată: University College Hospital în Gower Street, Londra și în Portland, Oregon (SUA). Alte denumiri de hemoglobine au aceeași explicație de sorginte toponimică. Genele globinice determină structura catenelor polipeptidice ale hemoglobinelor sintetizate în diferite etape ale ontogenezei: embrion, făt și organismul adult. În aceste etape diferite ale ontogenezei sunt produse hemoglobine diferite, ca răspuns adaptativ la variația necesităților în oxigen ale țesuturilor organismului
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
nu doar vatra acestuia. Figura 1.2 Uliță din Tălmăcel Relieful satului este extrem de variat, predominând muntele și dealul. În 1996, aparțineau satului Tălmăcel, șapte munți: Muntele Boilor, Dealul Cerbului sau Conțul, Iaru, Pologașul, Sterpu, Zimbru și Clăbucetul (Stroilă, 1996). Toponimicul tălmăcel reprezintă diminutivarea numelui localității Tălmaciu, al cărei sens derivă probabil din rolul pe care îl aveau în trecut localnicii, dată fiind poziția localității la granița dintre Transilvania și Țara Românească. Asupra toponimiei regiunii au existat de-a lungul timpului
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Tălmaciu, al cărei sens derivă probabil din rolul pe care îl aveau în trecut localnicii, dată fiind poziția localității la granița dintre Transilvania și Țara Românească. Asupra toponimiei regiunii au existat de-a lungul timpului controverse, unii lingviști sugerând că toponimicul "mărginime" are origini și conotații politice, implicând ideea de frontieră, de graniță de stat. Ion Conea contrazice însă acest lucru și consideră că toponimicul apare ori de câte ori este vorba despre așezări unde muntele vine în contact cu regiuni joase. Cu alte
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Țara Românească. Asupra toponimiei regiunii au existat de-a lungul timpului controverse, unii lingviști sugerând că toponimicul "mărginime" are origini și conotații politice, implicând ideea de frontieră, de graniță de stat. Ion Conea contrazice însă acest lucru și consideră că toponimicul apare ori de câte ori este vorba despre așezări unde muntele vine în contact cu regiuni joase. Cu alte cuvinte, el exprimă ideea de margine a unei regiuni naturale, sau de contact între două astfel de regiuni. Reputatul specialist în geografie istorică și
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
muntele vine în contact cu regiuni joase. Cu alte cuvinte, el exprimă ideea de margine a unei regiuni naturale, sau de contact între două astfel de regiuni. Reputatul specialist în geografie istorică și toponimie argumentează această idee prin faptul că toponimicul "margine", "mărgineni" apare în multe alte zone ale României (Munții Retezatului, Țara Hațegului, Banat, Munții Sebeșului, ș.a.) și nu doar în zonele unde în trecut a existat o frontieră politică (Conea, 1984: 192-202). 2.1.2 Istorie locală După unele
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Sebeș-Alba. Comuna se află într-o zonă de podiș deluros, în depresiunea Miercurea, drenată de râul Secaș, afluent al Sebeșului. Culmile dealurilor din zonă nu depășesc 550 m. Satul este de tip adunat (îngrămădit). Figura 1.4 Intrarea în Ludoș Toponimicul Ludoș (înrudit cu Ludeasa, Ludaș, Ludești, Ludeasca, Ludișor) este un toponimic maghiar din Ardeal, ce provine de la adjectivul maghiar ludas, însemnând "bogat în gâște, locul unde sunt gâște (sălbatice) (Iordan, 1963: 518). Ludoșul face parte din zona etnografică Ocna-Miercurea. Unii
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
depresiunea Miercurea, drenată de râul Secaș, afluent al Sebeșului. Culmile dealurilor din zonă nu depășesc 550 m. Satul este de tip adunat (îngrămădit). Figura 1.4 Intrarea în Ludoș Toponimicul Ludoș (înrudit cu Ludeasa, Ludaș, Ludești, Ludeasca, Ludișor) este un toponimic maghiar din Ardeal, ce provine de la adjectivul maghiar ludas, însemnând "bogat în gâște, locul unde sunt gâște (sălbatice) (Iordan, 1963: 518). Ludoșul face parte din zona etnografică Ocna-Miercurea. Unii autori afirmă că este îndreptățit ca zona dintre Mureș și Târnave
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
din 1241. Și spre deosebire de satele din Mărginime, în această zonă colonizarea sașilor a însemnat deposedarea localnicilor de pământ, de bunurile și de drepturile lor, prin Bula Andreiană. Dovezi ale caracterului majoritar al populației săsești sunt multe de-a lungul timpului. Toponimice ca "Brinchini" (pădure), sau "Muler" (pășunat), sau "Blehanes" (o parte a viilor) constituie astfel de dovezi. Mult timp, populația Ludoșului a fost majoritar săsească. Nu este cunoscut cu exactitate când au devenit românii majoritari în Ludoș, unele surse indică anii
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
bazate pe argumente solide care să susțină o idee sau alta, spațiu care antrenează o multitudine de mijloace pamfletare"348. În ce privește prima categorie, pamfletul își trage sevele din parodie, din scenariul aluziv, construit în jocul lingvistic al subtilizărilor onomastice și toponimice. Parodia limbajului adversarului estompează din gratuitatea unui sarcasm accentuat violent, iar ironia, cultivată intens de gazetar, conferă savoare textelor: "Uitând vechiul și nestrămutatul adevăr pedagogic non multa sed multum, d. Chițu a presupus că copiii români sunt toți excepționali prin
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Rabie, Almelaiur, Leili, Mehrube, Dilrubam. În lexicul poetului intră: gheaur, magear, dalga, geanfez, halaică, hurie, hadîn, beghir, namaz, legevir, alcovan, cofaz, hadîmă, selemie - „dulce nume” - care localizează, Într-adevăr, versurile și le colorează. Procedeul va fi repetat În Macedonele. Scenariul toponimic și onomastic nu este străin la Bolintineanu, de ceea ce el consideră a fi esențial În poezie: plăcerea, răsfățul privirii și al auzului. Înainte de a avea o valoare funcțională (sporul de cunoaștere, sugestia autenticității), lexicul otoman și toponimia trebuie să dea
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
dezolării. VIII. Dimitrie Bolintineanu. Deplasarea poeziei spre sud. „Simțualismul”. Spațiul bosforian. Violența dulcelui și dalbului. O strategie a răsfățului. Figura „verguralului”. Sunul și prefumul. Gustul pentru pietrele prețioase. Amarantul, roza și crinul. O poetică a mării. Imagini ale privirii. Scenariul toponimic și onomastic. Conrad și, Încă o dată, tema „tărîmelor lichide”. Tema azurului. Voluptatea simțurilor tinere. Iubirea pentru „categoriile perverse”. Figura seducției. Legendele istorice, Basmele, Macedonene: coborîrea pe uscat și deplasarea spre nord. Discursul moral și patriotic. Peisajul lui Bolintineanu, gustul „vălmășagului
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
care va fi urmat studiile de nivel mediu, devenind monah râvnitor după desăvârșirea cea duhovnicească. Unii, bazându-se pe argumentul feririi de bântuielile barbarilor năvălitori și pe descoperirea moaștelor martirilor de la Niculițel, situează mănăstirea în partea nordică a Dobrogei. Un toponimic „Mănăstirea” ar pleda în acest sens. Alți teologi presupun că mănăstirea de metanie a Smeritului s-ar fi situat în apropiere de Hârșova de astăzi, poate chiar peste Dunăre, în sud-estul Munteniei. Argumentarea lor are la bază ideea conform căreia
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
administrației și internelor, Mircea Nicu Toader, secretar de stat Ministrul finanțelor publice, Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu București, 30 august 2006. Nr. 1.125. Anexă 1 COMPLETĂRI la Inventarul bunurilor care aparțin domeniului public al comunei Dumbrăvești * Font 8* A (denumire toponimica A (denumire toponimica La Diaconescu) A (denumire toponimica La Vodă) La Frâncu) La Săvulescu) La Bârnă) La Tuguila) La Coman) Amplasat în satul Plopeni tarla 1, Anexă 2 COMPLETĂRI la Inventarul bunurilor care aparțin domeniului public al comunei Gornet-Cricov *Font
EUR-Lex () [Corola-website/Law/180566_a_181895]
-
Mircea Nicu Toader, secretar de stat Ministrul finanțelor publice, Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu București, 30 august 2006. Nr. 1.125. Anexă 1 COMPLETĂRI la Inventarul bunurilor care aparțin domeniului public al comunei Dumbrăvești * Font 8* A (denumire toponimica A (denumire toponimica La Diaconescu) A (denumire toponimica La Vodă) La Frâncu) La Săvulescu) La Bârnă) La Tuguila) La Coman) Amplasat în satul Plopeni tarla 1, Anexă 2 COMPLETĂRI la Inventarul bunurilor care aparțin domeniului public al comunei Gornet-Cricov *Font 8* Anexă 3
EUR-Lex () [Corola-website/Law/180566_a_181895]
-
stat Ministrul finanțelor publice, Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu București, 30 august 2006. Nr. 1.125. Anexă 1 COMPLETĂRI la Inventarul bunurilor care aparțin domeniului public al comunei Dumbrăvești * Font 8* A (denumire toponimica A (denumire toponimica La Diaconescu) A (denumire toponimica La Vodă) La Frâncu) La Săvulescu) La Bârnă) La Tuguila) La Coman) Amplasat în satul Plopeni tarla 1, Anexă 2 COMPLETĂRI la Inventarul bunurilor care aparțin domeniului public al comunei Gornet-Cricov *Font 8* Anexă 3 (Anexă nr. 67 la Hotărârea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/180566_a_181895]