762 matches
-
prezentul regulament stabilește cadrul în care se avizează, înaintea publicării, conținutul topografic al documentelor cartografice destinate uzului public. În acest caz se urmăresc conformitatea reprezentării cartografice cu realitatea și respectarea prevederilor legale în ceea ce privește datele aflate sub incidența secretului de stat, toponimia oficială, limitele administrative etc. ... (2) În acest context, prin document cartografic destinat uzului public se înțelege orice reprezentare cartografica (hartă sau plan) a teritoriului României sau a unei părți a acestuia, realizată ca atare sau inclusă în atlase, ghiduri, reviste
REGULAMENT din 1 octombrie 2001 de avizare a lucrărilor de cadastru, geodezie, cartografie, fotogrammetrie şi teledetectie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/138752_a_140081]
-
densitatea reperelor); - raport privind modul de realizare a corecției geometrice pentru imagini de teledetecție (precizii, proiecția cartografica utilizată, metoda de reșantionare); - raport privind calitatea produsului final. Se va urmări corespondență dintre cerințele caietului de sarcini cu produsul obținut (straturile informaționale, toponimia etc.). ------------
REGULAMENT din 1 octombrie 2001 pentru verificarea lucrărilor de specialitate în domeniile cadastrului, geodeziei şi cartografiei, realizate de persoane fizice şi juridice autorizate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/138744_a_140073]
-
în stilul romanic în care este figurata, mobilă se dorește și o trimitere la animalul emblematic al Legiunii "Gemina". Leul are tradiție în mitologia românească, cel de aur fiind simbol solar, regăsindu-se, de asemenea, în folclor, în inițiatica, onomastica, toponimie sau în heraldica. ● Partea DEXTRĂ - smalt roșu fasciat cu patru fascii micșorate de aur este obținut din spargerea stemei dinastice a domnilor Munteniei și duci de Amlas și Făgăraș a Basarabilor. Semnul indică patronajul acestor domni asupra unei părți din
HOTĂRÂRE nr. 1.296 din 20 noiembrie 2002 privind aprobarea stemei judeţului Sibiu. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146339_a_147668]
-
se ridicau case și o biserică, folosindu-se la construcție lemnul „de pe loc”. Datorită creșterii populației și apariției unor tot mai stringente cerințe economice, pădurile s-au restrâns, făcând loc așezărilor umane și suprafețelor agricole, fenomenul reflectându-se sugestiv în toponimie. Semnalăm, mai întâi, localitățile Buda din comuna Oșești, Alexandru Vlahuță, Bogdănești. Inițial s-a crezut că semnifică o groapă, o așezare adâncită. Profesorul Mircea Ciubotaru (5, 6) a demonstrat, însă, o altă origine. în Europa medievală albirea pânzelor și stofelor
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
au fost ucranizate prin decizia de cancelarie, chiar În primii ani de la instalarea autorităților ucrainene. Asta Înseamnă că toți bbucovinenii sunt ucraineni? Pe scrut, biserica, și apoi cancelariile domnești, unde se folosea exclusiv slavona, au introdus cuvintele slave În limbă, toponimie, hidronimie. Infiltrarea străină nu este numai un fenomen al trecutului. Fără biserici și școli În limba maternă, comunitățile românești izolate sunt supuse unui proces grav de deznaționalizare - În țările balcanice, În Ungaria, În Ucraina. S-a creat astfel un evident
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
stabilirea obiectului geografiei etc. a fost și un militant activ În organizarea unor acțiuni practice pe teren și a fundamentat științific importanța excursiilor pentru om. - Ion Conea (1902-1974), geograf și geopolitician, cu contribuții deosebite În domeniul geografiei istorice și a toponimiei geografice, fiind apreciat ca fondatorul acesteia. Legătura sa cu Carpații Meridionali a fost una continuă, pornind poate de la teza de doctorat din 1934, despre “Țara Loviștei”, apoi prin “Studiul geografic al castanilor din Oltenia, Nedei, pastori, nume și munti
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
ultimul rînd se impune reconsiderarea rolului pe care Îl joacă În turism, În dezvoltarea acestuia, a populației locale din zonele, punctele și localitățile de destinație turistică. Cu siguranță, că prin comportamentul ei, prin cunoștințele turistice de care dispune (istoria locurilor, toponimia lor, obiectivele de atracție turistică existente pe raza localității, importanța și a locurilor lor de amplasare, a traseelor care conduc la aceste obiective, prin modul de Îngrijire a locuințelor și a Împrejurimilor), populația locală contribuie la realizarea și la creșterea
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
nordici, în expedițiile lor prădalnice până la Marea Caspică, în teritoriile supuse Califatului de Bagdad, apelau la schimburile comerciale numai atunci când bunurile la care râvneau nu puteau fi luate ca pradă, fiind apărate cu armele . Pecenegii care au lăsat urme în toponimie, ba, chiar cronicarii medievali le acordau un rol politic însemnat din moment ce menționează o Patzinakia pe locul de stepă al Moldovei și Țării Românești, iar în Transilvania pare să fi împărțit o pădure cu românii, la care râvneau și sașii, nu
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
trecut la sudul Dunării la anul 602, odată cu căderea liniei Dunării, atunci, în teritoriul carpato-pontic, au rămas relativ puțini slavi, lipsiți de șefii lor războinici și, deci, dispuși la o colaborare cu autohtonii. Chiar puțini, influența lor în limbă, în toponimie, în onomastică, în organizarea social-politică nu poate fi neglijată, nici minimalizată. Nu poate fi admisă ideea că slavii rămași la nordul Dunării s-ar fi bucurat de prestigiul învingătorilor și cuceritorilor, mai ales că ei sunt supușii avarilor, stabiliți în
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
colaboreze cu această putere care poate fi un mijlocitor între comunitatea sătească și puterea politico-militară reprezentată de călăreții de stepă. Pentru perioada evului mediu timpuriu românesc (secolele VIII-IX) așezările întărite poartă numele generice de cetăți, dar și de horodiști - grădiști. Toponimia, care păstrează memoria colectivităților sătești, abundă pentru zona Obcinilor Bucovinei în denumiri de tipul: Valea Cetățuia (comuna Breaza), Dealul Cetății (la est de Gura Humorului), Runcu Cetății, Pârâul Cetă ții, Cetatea de pe valea Boului (comuna Vatra Moldoviței), Pădurea Cetate (pe
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
că „oștile turcești n-au suferit nici când o mai mare înfrângere” . Un foarte bun, fin observator și analist al luptelor de la Vaslui, amintit deja, Alexandru Gonța, care cunoaște cu precizie, desigur, dintr-o observare pe teren, a locurilor, a toponimiei, într-un temeinic și cuprinzător studiu despre strategia și tactica folosite în bătălia de la Vaslui, vorbește despre poziția „tare”, dominantă, ocupată de oastea românească, pe dealurile Chițoci, 203 Plaiul și Gheorghițoaia, pe unde se putea merge călare, deoarece, jos
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
într-o Uniune în care nici nu mai au voie să-și spună numele. În Uniunea Sovietică, românii devin „moldoveni“, o națiune aparte cu limba ei proprie, iar pentru populația rusofonă „cosmopolită“ a Chișinăului un țăran din satul Doibanî (fascinantă toponimia din carte!) care nu știe bine rusește nu e decât un „bâc“ prost. Autorul însuși discută problemele legate de acest aspect într-un capitol autonom cu rol de postfață. Admițând că „nu există un singur cotidian sovietic, același pentru un
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2189_a_3514]
-
o oarecare neîncredere, mie mi-au fost dragi locurile natale, satul nostru, Vatra, comuna noastră și celelalte sate din comună. Și, poate și Dumnezeu a vrut așa, fiindcă atunci când trebuia să dau examenul de licență, mi-am ales ca lucrare: Toponimia comunei Hudești, lucrare pentru care a trebuit să fac o serioasă documentare din punct de vedere teoretic, dar și practic, în teren, culegând diverse informații de la locuitorii din diferite zone ale comunei noastre. Documentarea teoretică am făcut-o la Institutul
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
toate din lemne. Până mai anii trecuți, la iazul Axinte era o moară de apă care avea toate piesele din lemn în afară de pietrele de moară. De fapt, în trecut toate morile foloseau puterea apei sau a vântului. De aceea, în toponimie găsim denumiri ca Dealul Morii și Pârâul Morii . Trecerea peste pâraie se face și în zilele noastre pe punți, podețe și poduri care sunt construite din lemne, în general. Din spusele unor bătrâni, la Baranca exista un bac cu care
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
ales la populația de până la 40 de ani, menținându-se însă accentul domol, specific graiului moldovenesc. Mai remarcăm că nici un locuitor din comuna Hudești nu vorbește curent vreo altă limbă decât cea română. „ Mijlocia e de aur. (Proverb latinesc) 4. Toponimia comunei Hudești Fiind un studiu complex al numelor de locuri, toponimia are o importanță deosebită pentru cunoașterea sub mai multe aspecte a trecutului unei anumite zone geografice și lingvistice. Studiul numelor de locuri permite tragerea unor concluzii care se referă
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
accentul domol, specific graiului moldovenesc. Mai remarcăm că nici un locuitor din comuna Hudești nu vorbește curent vreo altă limbă decât cea română. „ Mijlocia e de aur. (Proverb latinesc) 4. Toponimia comunei Hudești Fiind un studiu complex al numelor de locuri, toponimia are o importanță deosebită pentru cunoașterea sub mai multe aspecte a trecutului unei anumite zone geografice și lingvistice. Studiul numelor de locuri permite tragerea unor concluzii care se referă la aspecte socialistorice pentru a căror înțelegere, invocarea toponimiei este o
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
de locuri, toponimia are o importanță deosebită pentru cunoașterea sub mai multe aspecte a trecutului unei anumite zone geografice și lingvistice. Studiul numelor de locuri permite tragerea unor concluzii care se referă la aspecte socialistorice pentru a căror înțelegere, invocarea toponimiei este o condiție principală. Cercetarea materialului topic dintr-o anumită comună pe baza coroborării datelor lingvistice, geografice, istorice, arheologice, numismatice și etnografice îndreptățesc după părerea noastră afirmația academicianului Iorgu Iordan care definea toponimia ca fiind: istoria nescrisă a unui popor
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
aspecte socialistorice pentru a căror înțelegere, invocarea toponimiei este o condiție principală. Cercetarea materialului topic dintr-o anumită comună pe baza coroborării datelor lingvistice, geografice, istorice, arheologice, numismatice și etnografice îndreptățesc după părerea noastră afirmația academicianului Iorgu Iordan care definea toponimia ca fiind: istoria nescrisă a unui popor, o adevărată arhivă unde se păstrează amintirea atâtor evenimente, întâmplări și fapte mai mult sau mai puțin vechi sau importante, care s-au petrecut de-a lungul timpului și au impresionat într-un
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
s-au petrecut de-a lungul timpului și au impresionat într-un chip oarecare sufletul popular. Tot felul de momente din viața unei colectivități umane: istorice, sociale, economice, politice, psihologice, găsesc ecou, adesea foarte prelungit, uneori permanent și definitiv în toponimie. Cercetarea toponimiei comunei Hudești a scos la iveală fapte extrem de interesante pentru istoria acestei comuni, pornind de la cercetarea numelor de locuri și chiar de persoane. în cazul comunei Hudești, am ținut cont nu numai de cunoașterea particularităților reliefului și a
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
petrecut de-a lungul timpului și au impresionat într-un chip oarecare sufletul popular. Tot felul de momente din viața unei colectivități umane: istorice, sociale, economice, politice, psihologice, găsesc ecou, adesea foarte prelungit, uneori permanent și definitiv în toponimie. Cercetarea toponimiei comunei Hudești a scos la iveală fapte extrem de interesante pentru istoria acestei comuni, pornind de la cercetarea numelor de locuri și chiar de persoane. în cazul comunei Hudești, am ținut cont nu numai de cunoașterea particularităților reliefului și a graiului din
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Velniță. Este cu cea mai pură apă de pe teritoriul comunei Hudești. Numele îi vine de la doamna lui Ieremia Movilă care o perioadă de timp a avut în proprietate moșia Hudeștii-Mari. Ideea este susținută și de academicianul Iorgu Iordan în lucrarea Toponimia Românească. Fântâna Bozilor-fântână din satul Bașeu, construită de mai mulți frați numiți Boz. Fântâna Părpăuțului-fântână cu izvor puternic sub dealul cu același nume, construită de locuitorul Ilie Părpăuți din satul Bașeu. Fântâna cu Răchiți-fântână situată în sudul satului Vatra care
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
apar intercalații de roci dure, pietroase. Posibilitatea ca el să provină de la vreunul dintre primii stabilizați sau fruntași ai satului cu numele de Stan sau Stancu contravine regulilor de formare a toponimelor în accepția autorizată al lui Iorgu Iordan (din Toponimia românească). Mai curând se poate deduce, după el (p.460), că la baza numelui satului nostru stă antroponimul Stângaci, Stângaciu, Stângăceanu nume frecvente în timpurile medievale românești de unde și numele inițial al satului de Stângăceni, convertit apoi în cel de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
un nivel tot atât de înalt ca și Geografia fizică a lui M.David. Dacă M.David strălucea prin trăinicia argumentării și corelarea cu toate domeniile conexe (geologia, geomorfologia, climatologia, hidrologia, biologia, pedologia), Gh.Năstase strălucea prin interferența cu Istoria, Demografia, Etnografia, Toponimia, Antropologia etc.), fiind totodată un bun cunoscător a numeroase limbi străine (rusa, franceza, engleza, germana ș.a.). Am admirat la el și stilul conciziei, preciziei în vorbire și în scris. Îmi amintesc despre primul examen la domnia-sa, unde, la teză
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
un timp și fără pensia mizeră de care a fost lipsit ... omul cu nelipsitele "pipă și bască" venea zilnic la biroul său din spațiul Secției de Geografie, unde, cu meticulozitatea-i proverbială lucra la un studiu de istorie, etnografie și toponimie a Basarabiei. Nu a mai reușit să-l finalizeze ... iar miile de ciorne și însemnări adunate în timp în acest scop au dispărut fără urmă. Concomitent, prezența lui între noi, majoritatea foștii lui studenți, a fost multiplu benefică prin ajutorul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
pădurile de la Saint-Germain și de la Marly; la sud, rîul Bièvre și pădurea Rambouillet; la est, pădurea Armainvilliers; în sfîrșit, la nord, pădurea Chantilly. Anumiți termeni evocă de asemenea aceste vechi frontiere, precum cuvîntul celt equoranda, frontieră, care a dat în toponimia modernă numele de Ingrandes, Aigurande, etc. Spațiul intern al teritoriului cetății este el însuși subdivizat în districte sau pagus. Se găsesc acolo mari exploatații cu curți multiple, aedificium, pe care arheologia aeriană le-a descoperit în departamentul Somme. Organizarea politică
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]